1,152 matches
-
și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului populația satului Iuriu de Câmpie a evoluat astfel: Pe întreaga perioadă analizată se observă ponderea majoritară a românilor din totalul populației. În legătură cu credința religioasă a locuitorilor, în perioada analizată, aceștia au
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
neagră ("Dryocopus martius"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar-mic ("Ficedula parva"), ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), cocor ("Grus grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaie neagră ("Milvus migrans"), hoitar
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, mureșanul, porcușorul și plătica. Insectele întâlnite în această zonă sunt: musca comună
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
fi: arnica de munte, crinul de pădure sau floarea de colț. Din punct de vedere al faunei sălbatice, pădurile sunt populate cu exemplare de cerb carpatin, mistreț, vulpe, veveriță, arici, bursuc sau iepure, precum și cu păsări diverse ca de exemplu rândunică, pițigoi, ciocănitoare, porumbel, bufniță sau botgros. Munții Carpați au aici culmi abrupte, străbătute de șuvoaie repezi de ape. Apele care străbat raionul sunt Ceremușul Alb, Ceremușul Negru, Putila, Siretul și Suceava. Printre munți, într-o vale pitorească, curge râul Putila
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
căzut și tavanul. Deci în locul tavanului sunt crâmpeie din acoperișul de șiță și lemnăria complet putredă. Pereții sînt din lemn de stejar, așezați pe cant și cu grosimea de 10 cm. Aceste grinzi se îmbină la capete în coadă de rîndunică, dar din cauza intemperiilor - aceste capete sunt putrede ușor - se pot disloca așchii din ele. Ele au lățime medie de 0,40 m și în parte au fost măcinate de insecte și ciuperci. Soclul bisericii este de cărămidă și are 0
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), căprioară ("Capriolus capriolus"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), specii de lilieci (liliacul lui Blesius, liliacul mediteranean); Păsări: lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), corb ("Corvus corax"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), scorpion ("Euscorpius carpathicus"), balaur ("Coluber jugularis"), broască-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni"), broască verde de pădure. În vecinătatea rezervației
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
Bot(o)șani”" și "„Supt ac(e)astă cruci odihnești trupul răposatului robului Dumnezeu Vasili .icu din ...”". Crucile sunt parțial acoperite de mușchi și au inscripțiile parțial șterse de vreme. este construită din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică”, în cununi de bârne orizontale, rostuite. Ea are un soclu de piatră scund. Edificiul are un acoperiș înalt, din șindrilă bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are plan dreptunghiular, cu
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
care s-a menținut o foarte lungă perioadă de timp), când credincioșilor nebotezați încă le era rezervată ultima încăpere din biserică (pronaosul). Odată cu proliferarea creștinismului pronaosul a devenit biserica femeilor. La colțurile bisericii grinzile sunt îmbinate sub forma cozii de rândunică, îmbinare pe care părintele Danciu Ioachim o descria ca fiind foarte frumoasă, ca niște aripi de îngeri. Până în 1962 biserica a fost acoperită cu șiță (numită preștilă prin partea locului); în acel an acoperișul bisericii a fost dublat de o
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
anul 2010 muzeograful Erica Croitoru, instituțiile statului nu au acordat niciun sprijin pentru promovarea acestui obiectiv, singurele fonduri venind din partea unor sponsori particulari. este construită din bârne de stejar și brad, cioplite în patru muchii și încheiate în "coadă de rândunică". Edificiul are un acoperiș din șindrilă în "solzi". Acesta este înalt, cu pante repezi, și are ruperi în pantă în zona bolții. El se prelungește mult în afara cosoroabei, formând o streașină largă. Monumentul are plan treflat, cu absida altarului pentagonală
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
Atunci nava a fost încadrată în flota rusească, conform protocolului de colaborare cu armata română, primind numele de "Marele duce Nicolae" (Velikiy Knyaz Nikolay). "Fulgerul" s-a numărat printre primele nave intrate în luptă, împreună cu "România" , "Ștefan cel Mare" și "Rândunica". Cu excepția personalului de la mașini și a maiorului Ion Murgescu, fostul comandant al Flotilei, echipajele românești au fost debarcate și înlocuite cu ofițeri și marinari ruși. Flotila a efectuat misiuni de patrulare, bombardament și sprijin în operațiunea de forțare a Dunării
Fulgerul () [Corola-website/Science/309907_a_311236]
-
casă ("Delichon urbica"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), ciocârlan ("Galerida cristata"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
o dată meritele literare, literatură pentru copii: „Bobocica“, „Să prieteniile se statorniciseră, prețuirile se culturale și cetățenești, fiind considerată nu plângem“, „Să fim buni“, „ Într-un cuib accentuaseră, iar în viața Craiovei Elena o mândrie pentru toți oltenii care o de rândunică“, „A ciocnit un ou de lemn“, Farago începea să însemne mai mult, adoptaseră. „Într-o noapte de Crăciun“ etc. Tot în chiar mai mult, decât o mare poetă. Încă A muncit până în ultima clipă a 1907 poeta participă la suferința
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
pe casele din sat au fost reinstalate plăcute cu noi denumiri de străzi: Sfatul Țării, Matei Basarab, București, Miorița, Gr.Vieru, Testimițeanu, Pârcălabul, Emanuel-in total 28 de străzi. În ciuda tuturor greutăților timpului, sătul a crescut copii cuminți și frumoși. Prima rândunica ieșită în lumea mare din acest sat a fost Nadia Țăranu, născută in1947, care a absolvit o școală pedagogica din țară. Au urmat: Gheorghe Pătrașcu, Maria Ciornai, Nina Crihan,Valentina Zastavnețchi, Maria Lachei, Valentina Chitoroaga și Rodica Voinițchi, surorile Carolina
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
copilăria lor. Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Bălcești, (de la Bâlc-Bălcești), în 1909, un cătun al satului Dângău Mare, azi sat mic, de sine stătător, aparținând comunei Căpușu Mare este construită din bârne bine cioplite de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, cu grinzile de la bază fixate, la noul amplasament, pe o fundație solidă de piatră. Biserica are un plan dreptunghiular unitar pentru pronaos, (3,93/6,50) și pentru naos (6/6,50), iar altarul pentagonal, cu pereții
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
ap. 10, județul Timiș. 67. Andreescu Florentina, născută la 21 aprilie 1951 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Andreescu Victor Ana, cu domiciliul actual în Germania, 18435 Stralsund, N. Fallada nr. 7, cu ultimul domiciliu din România. Brașov Str. Rândunicii nr. 12, bl. 19 bis sc. A, ap. 31, județul Brașov. 68. Orzech Ana, născută la 5 august 1953 în localitatea Dealu, județul Harghita, România, fiica lui Ambrus Ștefan și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 18146 Rostock, Hartmut Coldenstr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
nouă de lemn cu hramurile "Sfinții Constantin și Elena" și "Ștefan cel Mare și Sfânt". Biserica nouă se află la șoseaua principală ce tranzitează localitatea. Biserica de lemn din Todirești este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost ulterior tencuiți. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
și cariilor. În curtea bisericii, lângă poarta de intrare, se află un turn clopotniță din lemn, de formă pătrată și cu un etaj. Biserica de lemn din Dărmănești este construită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
de experimente cu amintirea mătușii, și m-am încredințat că puterea ei funcționează numai în privința acelor lucruri care prezintă vreo analogie - oricât de absurd ar părea - cu viorile. Dacă mă gândesc la mătușa pe când stau și privesc cum zboară o rândunică, e inevitabil ca aceasta să se întoarcă la 180 de grade, să-și piardă pentru o clipă direcția, și să și-o recapete apoi cu un efort. M-am gândit la mătușa și în vreme ce un artist schița iute un crochiu
Julio Cortázar - Manuscris găsit lângă o mână by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/6631_a_7956]
-
munte. Veștile din restul lumii ajungeau întotdeauna încet acolo și, chiar dacă aveau trupe puternice și generali inteligenți, se aflau într-un dezavantaj serios. Își simțea și mai mult povara responsabilităților și o luă la fugă spre poale cu iuțeala unei rândunici. Luă un nou cal din satul Kajikazawa și, cu o lovitură de cravașă, porni în galop spre Kofu. Castelul fortificat al lui Takeda Shingen se înălța în Căldarea Kai cea umedă și fierbinte. Chipuri care rareori se vedeau în afara perioadelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
în jur. — Iertați-mă. Cred că v-am cam stricat cheful. Mâncați și beți cu toții după pofta inimii. Și, cu aceste cuvinte, ieși grăbit și se închise în apartamentele lui private. * * * Sub streșinile adunăturii de magazii ciripea un stol de rândunici. Deși soarele amurgea, adulții continuau să le aducă de mâncare puilor din cuiburi. Ar putea fi subiectul unui tablou, nu credeți? În camera unei clădiri aflate la o oarecare distanță de marea grădină, Saito Toshimitsu, un vasal superior al clanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
orice pedeapsă pe măsură e tardivă și nu mai poate fi săvîrșită. Noi însă vom fi mărinimoși, n-o să-i împușcăm, nu le vom turna pe gît apă sărată, nu-i vom da hrană ploșnițelor, nu le vom pune zăbala "Rîndunicii", nu-i vom ține cîte o săptămînă în picioare nedormiți, n-o să-i bușim cu cizmele și nu le vom strînge capul în cercul de fier, nu-i vom lovi cu bastoanele de cauciuc și nu-i vom înghesui în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în Siberia va fi publicată în 1991 și va lua, post-mortem, premiul Academiei Române, "Lucian Blaga". "Dincolo de Cercul Polar, o femeie din Bucovina încerca să reziste. Mereu cu speranța, timp de douăzeci de ani, că se va întoarce acasă primăvara, asemenea rîndunicii la cuibul pe care l-a lăsat gol. Ne întrebăm astăzi, după aproape șaizeci de ani de la momentul deportării bucovinenilor în Siberia, de ce foștii prizonieri ai terorii, cum îi numea recent George Bush, nu mai vorbesc bine românește. Băieții Aniței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
C, ap. 3 țel. 423433 960 DAVID TRAIAN (n. 1933) Brașov, St. cel Mare, 10B, Vila 6, ap. 2 țel. 132925 15719 DOROS ALEXANDRA (n. 1963) Brașov, str. Lungă nr. 126 țel. 413026 963 DOVAL ELENĂ (n. 1950) Brașov, str. Rândunicii nr. 1, bl. 5, sc. B, ap. 8 țel. 324352 966 DUMITRIU CONSTANTIN (n. 1948) Brașov, Zizinului 87, sc. A, ap. 3 țel. 094321057 15723 DUNDEV CORINA (n. 1960) Brașov, str. Brașovului nr. 29 A țel. 319280 094129557 974 GHEORGHE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
COTOI MIHAELA NADIA (n. 1966) Brașov, B-dul Gării nr. 38, bl. 227, sc. C, ap. 2 țel. 94351783 2147 CRĂCEA MARIN (n. 1937) Brașov, str. Nisipului de Sus nr. 38 țel. 471805 092694673 2149 CRASNOJAN GICĂ (n. 1952) Brașov, Str. Rândunicii 6 bl. 17 sc. B ap. 31 țel. 095130365 2154 CRIȘAN MARIOARA (n. 1927) Brașov, Str. M. Eminescu, nr. 2A, ap. 10 țel. 413646 9911 CRIȘAN VICTORIA (n. 1950) Brașov, Str. Al. Vlahuța nr. 53 bl. 143 sc. B/25
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]