1,122 matches
-
ar fi constat dintr-un pai luat din mătură, agitat într-o cană cu apă, scoasă atunci din fântână ( apă neîncepută!). Ca să scape definitiv de necaz, domnul Geoană ar fi fost obligat să asculte de trei ori descântecul următor: „La răchita răsădită/este o fată împodobită, Cu un ochi de foc, cu un ochi de apă/ Cel de foc stinge pe cel de apă/ Cel de apă stinge pe cel de foc...( Se anulează reciproc!) De-o fi pocit Geoană de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
II, dinspre fabrică, a fost transformată în celule de pedeapsă, reci și calde; peste latura fostelor capele s-a adăugat un etaj; construcția 13, ridicată în primăvara anului 1943, a fost când sală de mese, când atelier de împletituri din răchită, când dormitor, iar fabrica a suferit mulțime de prefaceri. A două zi, după distribuirea zupei, profitând de absența gardianului, se arătă în vizetă chipul luminos al unui tânăr. Doamne ajută și bună dimineața, ne salută zâmbind, observând surprinderea noastră. Doamne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de mulțumire pentru toate câte le făcuse cu noi Dumnezeu, izbăvindu-ne din atâtea primejdii, un Chivot. Grigore Baciu, fost prefect de Alba, spirit întreprinzător, obținuse aprobarea administrației să facă un atelier de jucării și unul de împletituri de nuiele (răchită). La adăpostul acestor activități s-a realizat Chivotul, având ca model Biserica Mânăstirii Curtea de Argeș. Inițiativa a aparținut lui Ion Ianolide, iar proiectul a fost executat de Nicu Mazăre. Dimensiunile le-a stabilit la scară, după mai multe fotografii din cărți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Grădina, eram pe malul Dunării și am lucrat să protejăm malul. Pământu’ de acolo era făcut ca un zid, ca să protejeze împotriva inundațiilor. Și cum se consolida? Băteam niște pari groși, și după aia între pari erau puși snopi din răchită să protejeze, ca să nu rupă apa pământul ăsta care era nisipos și foarte ușor îl putea lua Dunărea. Odată, îmi amintesc că era în ianuarie, și apropiindu-ne de niște sălcii, o fost gheața mai subțire și s-o rupt
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și a trebuit să stau cu cealaltă că bătea vântul. Și am uscat întâi camașa și pe urmă zeghea și boneta. Dar să stai 8 ore în frigul ăla... Că am căzut la prima oră... Trebuia să tai crengi de pe răchită ca să facem brațele care să le punem în jurul barelor, să protejeze digu’ să nu-l rupă apa. N-o’ vrut să mă lase să mă duc în lagăr. Lasă-l să moară banditul, dă-l în mă-sa! Erau niște
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pe jos. Acolo lângă gară era o fostă cazarmă care s-o mutat, și era goală, și acolo se făcuse o colonie de vară unde se împleteau coșuri din nuiele. În jurul Aradului sunt foarte multe locuri mlăștinoase, unde crește multă răchită, din asta cu care se fac coșuri... Unde era cazarma asta era’ mai multe corpuri de clădire, și în una ne-o adus pe noi, iar la celelalte era’ tot femei, da’ de la drept comun, care deja cu mult înainte
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în comuna Vlasinesti. ÎI. Asociația economică cooperatista și de stat Botoșani 1. Întreprinderea județeană pentru legume și fructe, cu sediul în municipiul Botoșani 2. C.A.P. - Botoșani, cu sediul în municipiul Botoșani 3. C.A.P. - Costești, cu sediul în comuna Răchiți. ---------------- *) Se comunică instituțiilor interesate -------------------------------------------------------------------- -------
DECRET nr. 180 din 2 iunie 1980 privind aprobarea infiintarii unor asociaţii economice cooperatiste şi de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127850_a_129179]
-
Poenile mai mari de 10 ha, nu pot fi expropriate decat pentru pășuni comunale, în condițiunile arătate mai sus. Se socotesc lunci împădurite în sensul art. 25, alin. 2 acelea pe cari se găsesc în cea mai mare parte salcii, răchiți, plopi, arini, etc., si cari pot fi folosite obișnuit pentru obținerea de nuele, de lemn de foc sau altele. Articolul 28 Sînt scutite de expropriere terenurile necesare că locuri de hrană pentru personalul silvic de supraveghere, si anume cate 6
REGULAMENTUL din 1921 pentru punerea în aplicare a legii agrare din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134142_a_135471]
-
cu destinația Uniunea economică belgo-luxemburgheza 120.000 t 7. Păcură și/sau motorină cu destinația Uniunea economică belgo-luxemburgheza 150.000 t 8. Penicilină P.M. 9. Îngrășăminte azotoase 2.000 t 10. Coloranți 2.000 11. Produse din împletituri fabricate cu ajutorul răchitei decojite cântărind mai mult de 2,5 kg bucata, precum și cele fabricate cu ajutorul răchitei nedecojite cântărind mai mult de 1,5 kg bucata, cu excepția damigenelor destinate industriei P.M. 12. Plăci brute pentru construcții numite "hardboard" 5.000 t 13. Fibre
ACORD COMERCIAL PE TERMEN LUNG din 8 decembrie 1970 între Republica Socialistă România şi Uniunea Economică Benelux. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134351_a_135680]
-
destinația Uniunea economică belgo-luxemburgheza 150.000 t 8. Penicilină P.M. 9. Îngrășăminte azotoase 2.000 t 10. Coloranți 2.000 11. Produse din împletituri fabricate cu ajutorul răchitei decojite cântărind mai mult de 2,5 kg bucata, precum și cele fabricate cu ajutorul răchitei nedecojite cântărind mai mult de 1,5 kg bucata, cu excepția damigenelor destinate industriei P.M. 12. Plăci brute pentru construcții numite "hardboard" 5.000 t 13. Fibre textile artificiale discontinui în vrac P.M. 14. Țesături din lâna sau din păr fin
ACORD COMERCIAL PE TERMEN LUNG din 8 decembrie 1970 între Republica Socialistă România şi Uniunea Economică Benelux. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134351_a_135680]
-
județul Timiș. 79. Matei Marilena, născută la 28 mai 1965 în localitatea Botoșani, județul Botoșani, România, fiica lui Cazaciuc Ștefan și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 5280 Braunau am Inn, Mozartstr. 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Răchiți, județul Botoșani. 80. Kozma Melinda-Amalia, născută la 1 iulie 1972 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Gheorghe și Floare, cu domiciliul actual în Austria, 6105 Leutasch, Neuleutasch 384, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Gării
HOTĂRÂRE nr. 464 din 9 mai 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134686_a_136015]
-
Nuseni Sieu Magherus Sieu Odorhei Sintereag Zagra 7. Circumscripția electorală nr. 7 Petru Rareș Comunele: Braniștea Caianu Mic Chiuza Ciceu-Giurgesti Petru Rareș Spermezeu Tirlisua Uriu JUDEȚUL BOTOȘANI 11 circumscripții electorale 1. Circumscripția electorală nr. 1 Botoșani Municipiul Botoșani Comună suburbana Răchiți 2. Circumscripția electorală nr. 2 Dorohoi Orașul Dorohoi Comunele: Broscauti Dersca Mihaileni Sendriceni 3. Circumscripția electorală nr. 3 Darabani Orașul Darabani Comunele: Concesti Hudesti Mileanca Păltiniș Suharau 4. Circumscripția electorală nr. 4 Săveni Orașul Săveni Comunele: Dingeni Draguseni Hănești Mihalaseni
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Hilișeu-Horia ridicat ● - 203. Hlipiceni ridicat ● - 204. Hudești ridicat ● - 205. Ibănești ridicat ● - 206. Leorda ridicat ● - 207. Lunca ridicat ● - 208. Manoleasa ridicat ● - 209. Mihai Eminescu ridicat ● - 210. Mihălășeni ridicat ● - 211. Mitoc ridicat ● - 212. Nicșeni ridicat ● - 213. Păltiniș ridicat ● - 214. Pomarla ridicat ● - 215. Răchiți ridicat ● - 216. Rădăuți-Prut ridicat ● - 217. Raușeni ridicat ● - 218. Ripiceni ridicat ● - 219. Romă ridicat ● - 220. Santa Mare ridicat ● - 221. Stăuceni ridicat ● - 222. Suharau ridicat ● - 223. Sulița ridicat ● - 224. Șendriceni ridicat ● - 225. Știubieni ridicat ● - 226. Todireni ridicat ● - 227. Trușești ridicat ● - 228. Tudora
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 9 iulie 1999, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: "83. Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea 1.455 1.210 245" Ovinelor Popauti, comuna Răchiți, județul Botoșani PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- p. Ministrul administrației publice, Ionel Flesariu, secretar de stat Ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor, Ilie Sarbu Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu București, 19 septembrie 2002. Nr. 1.039. -------------
HOTĂRÂRE nr. 1.039 din 19 septembrie 2002 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 517/1999 privind delimitarea suprafeţelor de teren strict necesare pentru cercetarea şi producerea de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi de animale de rasa şi trecerea terenurilor destinate producţiei, aflate în administrarea institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă, în domeniul privat al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144601_a_145930]
-
practicanți ai unor meserii tradiționale: Blănaru Costel, Huminic Costel, Iordache Gheorghe, potcovari; Ocraim Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion face curățători pentru porumb, fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe, Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
tâmplari - Alexandrache Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
bună parte a cadrelor didactice să rămână fără locuri de muncă. Cu toate acestea, activitatea școlară nu a fost cu totul abandonată, astfel că Școala de fete nr. 5 va funcționa Într-un local neîncăpător și neigienic, undeva lângă Râpa Răchiți, loc unde se depuneau zinic gunoaiele comunității. Abia după terminarea războiului și Înfăptuirea României Mari, Învățământul ieșean va cunoaște o Îmbunătățire evidentă. Este și perioada În care se introduce lumina electrică În clădirile Școlii de fete nr. 5 Hatmanul Nicoară
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
altă măsură, mai târziu: după ce am căzut de câteva ori din copacii în care-mi plăcea să mă cațăr, după ce era cât pe ce să mă înec într-o bulboană, în care încercam să prind pește cu șapca pe lângă rădăcinile răchitelor. Un alt fel de frică a început să-mi dea târcoale cu mult mai târziu, în timpul studenției. Câțiva dintre colegii mei ucraineni au fost dați afară de la facultate pentru interesul manifestat față de mișcările naționaliste ucrainene din trecut, pentru lecturarea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu, Istoria învățămîntului preșcolar din județul Bacău, Ed. Pim, 2009, p. 150. 4. Vezi: Sava
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de grație, imortalizată Într-un text, fără nici o dificultate, memorabil. Există În poezia lui Eminescu o floră distinctă: codrul, teiul, cornul, creanga, pădurea, copacul, plopul, arinul, stejarul, fagul, salcia, mesteacănul, paltinul, salcâmul, liliacul, iarba, nufărul, trandafirul, viorelele, crinul, macul, trestia, răchita etc. Ele nu puteau lipsi Într-o poezie care dezvoltă una din temele eminesciene, fundamentale, natura și dragostea. Nu lipsește din lirica poetului o faună romantică: calul, cerbul, vulturul, corbul, rândunica, lebăda, codobatura, pitpalacul, fluturii, albina, greierul, păianjenul, cariul etc.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
amândorura Casa noastră, le aducea mai aproape satul copilăriei : Ce pașnic era satul...Pitit la poala culmii Ca un ostrov de cuiburi sub streșina-nvechită. Îl străjuiau din muche, doinindu-i pururi, ulmii Și-l încingea pe vale pădurea de răchită. Părea bârlog sălbatec scrobit în cremeni sparte, Știind numai de datini, de hori și dragul glumii, Ferit din drumul mare, pierdut așa departe, Ca-n basmul cu cetatea la marginile lumii ! Era o poezie care îi aducea în inimi nu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
bea vinul. Sticlele din sticlă au fost folosite în Franța începând abia cu secolul al XV-lea. Aceste recipiente din sticlă subțire au fost aduse aici odată cu moda italiană a Renașterii, când erau mai întâi protejate de un înveliș de răchită și folosite pe mese în scop pur decorativ. În secolul al XVII-lea, și-au făcut apariția primele fabrici de sticle făcute din sticlă groasă. În anul 1723, în Bordeaux era o fabrică mare, industrială, de sticlă, ceea ce avea să
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
povești au exordii tradiționale: "A fost odată un împărat, și dacă n-ar fi fost nu s-ar povesti..." Sau: "A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi nu s-ar mai povesti; pe când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; pe când se băteau urșii în coadă; pe când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau înfrățindu-se; pe când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier și s-arunca în slava
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
plânge, Mijlocelul nu-ți mai frânge Că acasă te-i întoarce Când pe strat inul s-a toarce. Și la maică-ta te-i duce, Chiar atunci și nici atunce. Când bondariu-a face miere, Când a face plopul pere Și răchita vișinele, Să-ți alini pofta cu ele!". Familia este constituită solid, întemeiată pe respectul și iubirea copiilor pentru părinții lor și invers. Fiul își venerează mama, iar Radu se plânge într-un mod emoționant gândindu-se că mama lui bătrână
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
et la Dame15 [Preotul și Doamna]. Un preot e pe punctul de a se culca cu o burgheză din Etampes al cărei soț e plecat în călătorie. Soțul se întoarce pe neașteptate; preotul se ascunde într-un coș mare de răchită, dar își uită în cameră mantaua. Tremură atât de tare încât coșul se răstoarnă. Preotul astfel descoperit se face că a venit să înapoieze coșul, după ce și-a lăsat mantaua drept gaj. Doamna îl invită să mănânce și îi dă
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]