605 matches
-
dat cu multă plăcere curs invitației și a fost primit împărătește. O garnitură de tren cu dormitor, bucătărie, sufragerie, cabinet de lucru cu birou și ustensilele preferate de maestru, o încăpere cu uneltele de pescuit și vânătoare alese după ultimul răcnet al tehnicii și, în sfârșit, cu un vagon pentru suită, îl aștepta la hotare. A fost plimbat în locuri pregătite din timp, la bălți și terenuri de vânătoare. Astfel, Uniunea Sovietică, cândva prezentată de scriitor în romanul „Uvar” în colori
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
franceză, Le calvaire de feu sperie prin stilul flamboaiant. Inspirația e byroniană, cu sălbăticii scitice, orgia de senzații e dannunziană. Cât s-a tradus în românește e mult mai crud și mai original și asprimea limbii cu care se cântă "răcnetul catastrofal" se potrivește violenței barbare a delirului. BONIFACIU FLORESCU, CAROL SCROB, TH. M. STOENESCU, MIRCEA DEMETRIADE Dintre numeroșii și azi obscurii literatoriști, Botifaciu Florescu (1848-1899), "homunculul" lui Eminescu, se semnală printr-o serie întreagă de "studii literare" și prin niște
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
disprețul lui, spune că besii împreună cu bastarnii au mers să facă solie(înțelegere) și să stea(să fie angajați) la agie(conducerea Ma-cedoniei). Puternicul conducător(Lisimah) al armatelor perso-macedonene i-a pîn-dit și atacat pe îndelete(peste tot) și cu răcnete l-a făcut pe conducătorul Petra din Mesio să plece plin de amărăciune. Ca un conducător slab, Orolo plînge că toți au mers către moarte sigură(să se îmbrace în mătase neagră și să fie stropiți cu agheas-mă). Eu am
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Mă voi ocupa de ele cât mai curând posibil. TRADUCERE: In nici un fel. ÎNTREBARE: Cum îl găsești? îți place? METARĂSPUNSURI: Sincer să fiu, de-abia l-am cunoscut. E foarte bun la serviciu. E bine intenționat. E îmbrăcat după ultimul răcnet al modei, nu? Nu am nimic împotriva lui. Femeile se dau în vânt după el. TRADUCERE: Tipul e un ticălos. METAPROPOZIȚIE: îmi pare rău dacă am spus ceva nepotrivit. Nu știam că e vecinul dumneavoastră. METARĂSPUNSURI: 1. E-n regulă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
DANDANACHE, vechi luptător de la 48 ZAHARIA TRAHANACHE,prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului școlar, Comițiului agricol și al altor comitete și comiții TACHE FARFURIDI, avocat, membru al acestor comitete și comiții IORDACHE BRÂNZOVENESCU, asemenea NAE CAȚAVENCU, avocat, director-proprietar al ziarului Răcnetul Carpaților, prezident fundator al Societății enciclopedice cooperative "Aurora economică română" IONESCU, institutor, colaborator la acel ziar și membru al acestei societăți POPESCU, asemenea GHIȚĂ PRISTANDA, polițaiul orașului UN CETĂȚEAN TURMENTAT ZOE TRAHANACHE, soția celui de mai sus UN FECIOR ALEGĂTORI
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mobilată. Ușă în fund cu două ferestre mari de laturi. La dreapta, în planul din fund o ușă, la stânga altă ușă, în planul din față. În stânga, planul întâi, canapea și un fotoliu.) SCENA I Tipătescu, puțin agitat, se plimbă cu "Răcnetul Carpaților" în mână; e în haine de odaie; Pristanda: în picioare, mai spre ușă, stă rezemat în sabie Tipătescu: (terminând de citit o frază din jurnal) "... Rușine pentru orașul nostru să tremure în fața unui om!... Rușine pentru guvernul vitreg, care
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și al altor comitete și comiție... Loco. (scoate hârtia din plic.) Venerabile domn, în interesul onoarii d-voastre de cetățean și de tată de familie, vă rugăm să treceți astăzi între orele 9 jum. și 10Êa.m. pe la biuroul ziarului "Răcnetul Carpaților" și sediul Societății Enciclopedice Cooperative "Aurora Economică Română" unde vi se va comunica un document de cea mai mare importanță pentru d-voastră... Al d-voastre devotat, Cațavencu, director-proprietar al ziarului "Răcnetul Carpaților", prezident fundator al Societății Enciclopedice-Cooperative "Aurora
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
jum. și 10Êa.m. pe la biuroul ziarului "Răcnetul Carpaților" și sediul Societății Enciclopedice Cooperative "Aurora Economică Română" unde vi se va comunica un document de cea mai mare importanță pentru d-voastră... Al d-voastre devotat, Cațavencu, director-proprietar al ziarului "Răcnetul Carpaților", prezident fundator al Societății Enciclopedice-Cooperative "Aurora Economică Română"..." Ei? Ce document? Trahanache: Ai puțintică răbdare! Să vezi... M-am gândit: să nu mă duc... să mă duc... să nu mă duc... ia, numai de curiozitate, să mă duc, să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mea... luptă electorală! Și știm că lupta electorală este viața popoarelor... De ce te revolți contra adevărului? În contra dreptului?... Oneste bibere, onorabile!... (aprobări din partea grupului.) Farfuridi: (izbucnind) Ia scutește-mă cu mofturile d-tale! Onest d-ta? Pe de o parte "Răcnetul Carpaților", pe de altă parte chiverniseala confraților; pe de o parte opoziție la toartă, pe de altă parte teșcherea la buzunar!... Urlă târgul, domnule... Brânzovenescu: (trăgându-l de mânecă) Tache! Tache! Farfuridi: (smucindu-se) Ia lasă-mă-n pace, să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-mi-o, s-o văz! Tipătescu: Zoe! Ești nebună! Pristanda: (aparte) Curat nebună! Zoe: Da, sunt nebună! Și ție trebuie să-ți mulțumesc de asta. Pristanda: (căutând s-o calmeze) Nu, coană Joițico, nu e nimica, nu e nimica publicat... "Răcnetul" nici n-a apărut astăzi... După ce a fugit Cațavencu, dăscălimea s-a apucat la ceartă, s-au bătut, l-au bătut pe popa Pripici, și nici vorbă să mai scoață gazeta... S-a spart partidul independent... s-a spart! (încet
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
jur. Nae Catavencu este un arivist, care umblă cu "machiavelacuri" si este conștient de acest lucru pentru că citează deseori propoziția lui Machiavelli "scopul scuza mijloacele", pe care însă o atribuie "nemuritorului Gambetta". Pe lângă ocupația de avocat, este și directorul ziarului "Răcnetul Carpaților". Reprezintă tipul demagogului și reprezentantul unei adevărate școli de frazeologie patriotardă, despre care Titu Maiorescu spunea că este boala numită "lipsă de idei". Fondator și președinte al Societății Enciclopedice "Aurora Economică Română", prescurtată sugestiv AER, desfășoară o activitate intensă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
groparii, beți de-a binelea, erau să răstoarne mortul, că la praznic a venit „lume nehalită”, că „Bobo”, soțul sau amantul (nici el nu știa precis) vară-sii, e un sîrb simpatic, cu vilă la Snagov și cu „mașină ultimul răcnet”, că preotul, cînd a văzut cîte icoane are în casă Florina, „s-a bîlbîit cumplit”. Partea cea mai lungă a quasimonologului său a fost consacrată nu succeselor scenice ale actriței, care, acum, „a dat lovitura cu Vasa Jeleznova”, ci succeselor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
palide, înnoptaseră toate. Când în mijlocul nostru a izbucnit ca o flacără Neagră, Ura, focul ei a topit într-o clipă gând, suflet, aripă, Toate din tot și n-a mai rămas decât zgura Baroase cumplite spărseseră tăcerea în cioburi De răcnete mari cât durerea. Țăndări din sufletele noastre au ajuns până la cer. Martirii ardeau pe ruguri de ger... Ah! Cum își holba ochii istoria! Nu-i venea să creadă că-n geamătul nostru scrâșneau Cloșca și Horia, Că-n sufletul nostru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
această perioadă s-a înregistrat cel mai mare număr de morți după statisticile penitenciare 138 între 1958-1964. Asistența medicală se aplica numai când cineva cădea ca într-un fel de letargie pe pat și nu se mai putea ridica, în ciuda răcnetelor gardianului intrat în celulă, după ce îl observase de la vizetă nerespectând regulamentul de stat la marginea patului. În astfel de cazuri era ridicat cu targa și internat la infirmerie, unde mai trăia câteva zile si se elibera prin moarte de tortura
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să-i faci ceva... s-o inversezi măcar. — Imposibil! Nici o armată de oameni n-ar putea fura datele Sistemului stocate în laboratorul subteran. S-au luat măsuri de prevedere incredibil de serioase și, în plus, aparatele de-acolo sunt ultimul răcnet. — Bunicul e cel care se ocupă de ele? — Probabil. Dar e doar o presupunere de-a mea. Până nu luăm legătura cu el, n-avem cum să fim siguri. Deci, mă ajuți să-l scap pe bunic de Întunegri? M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Arestările deci, s-au produs în ziua de 14 decembrie 1989. Insurgenții duși în dealul Copoului pe Triumfului 6 , la securitate în beciuri și anchetați zeci de ore , (n.n. beciuri , nu o cameră la parter FĂRĂ CLANȚE LA INTERIOR de unde răcnetele celui torturat ar fi răzbătut în voie până la teiul elegiac Aferim ! Să revenim la pag.140 Iată ce spune un alt reporter : Peste două zile a fost luat de la servici , (Casian Maria Spiridon) dus la securitate , interogat , pus să dea
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
pe tinetă! Iar cei care au reușit să-și bage gamela în tinetă au și pus-o la gură, cu gândul că poate vor reuși s-o mai bage odată, dar au gustat din fecale. Și s-au auzit niște răcnete și urlete cumplite! C. I.: Nu s-a iscat un conflict între deținuți? S. Ț.: Păi, cine să bată pe cine? Cine i-a obligat să tăbărască pe tinetă? Din seara aceea nu s-a mai îngrămădit nimeni la hârdău
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
comunei îl duseră cu alai pînă în fundul curții unde, deputatul, care avea unele inhibiții, de rușinos ce era, goni sătenii cu mîinile, să-l lase în privată singur. Aceia, înțelegători, se îndepărtară. Dar, peste un minut și ceva auziră niște răcnete, urlete de groază înăltîndu-se din latrina care trona nemișcata că ghereta unei sentinele... Să vedeți însă ce întîmplare, - se minuna relatînd naratorul. Podeaua latrinei, șubrezita, putrezita de atîtea ploi și de întrebuințări, cedase deodată rupîndu-se în două, iar parlamentarul căzuse
"Iar noi, a Turchiei floare..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18157_a_19482]
-
memorie foarte bună, pe vremuri soarele era stăpânul muzicii, până când vântul i-a furat-o. De atunci, pentru a-l consola pe soare, păsările îi oferă concerte la începutul și sfârșitul fiecărei zile. Dar cântărețele înaripate nu pot concura cu răcnetele și huruielile motoarelor care guvernează marile orașe. Deja nu se mai poate auzi aproape nimic din cântecele păsărilor. Degeaba își sparg ele piepturile dorind să se facă auzite, iar efortul pentru a suna de fiecare dată mai tare le distruge
22 NOIEMBRIE. ZIUA MUZICII (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296050_a_297379]
-
ucis pe toți, mai rămăseseră vii și ei deam de la ferestre împușcau, împușcau. Unde foieu, acolo trăgeu cu armele celea pînă se terminau zece cartușe. Arma se lăsa, se lua alta . Ceea ce se auzea era doamne ferește. Împușcături și urlete. Răcnete se auzeau. În așa cazuri apoi până când o dată o împușcat, da pe urmă e ceva normal. Prima dată e greu. Până o ucis unu, da pe urmă o vazut că și acela ucide și celalt, și celalt. Toți s-o
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
ucis pe toți, mai rămăseseră vii și ei deam de la ferestre împușcau, împușcau. Unde foieu, acolo trăgeu cu armele celea pînă se terminau zece cartușe. Arma se lăsa, se lua alta . Ceea ce se auzea era doamne ferește. Împușcături și urlete. Răcnete se auzeau. În așa cazuri apoi până când o dată o împușcat, da pe urmă e ceva normal. Prima dată e greu. Până o ucis unu, da pe urmă o vazut că și acela ucide și celalt, și celalt. Toți s-o
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
secolul meu încă din prima decadă, când câteva tigve încoronate-au căzut în purpură. De ziua nașterii mele De ziua nașterii mele am văzut o dâră pe ceru-ngrozit: era steaua pe care-aveam s-o sugrum odată cu primul meu răcnet... Inu-n cearșafuri era pătat cu sânge. În livadă floarea piersicilor se scuturase. Umbra care s-a așezat în jilț a dat alt nume lucrurilor din casă. O Pythie cu glas îndoielnic a bolborosit cuvinte frumoase. Măcrișul de pe șanț s-a
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]
-
să geamă. Dacă la început criza psihologică abia se înfiripă, ea se adâncește evolutiv, sub imperiul obsesiilor, ducând la o manifestare explozivă și violentă premergătoare nebuniei și declanșând demența. Fratele îl atinse cu mâna, dar „la acea ușoară atingere, un răcnet! - ca și cum i-ar fi împlântat în rărunchi un junghi roșit în foc - și omul adormit se ridică drept în picioare, cu chipul ingrozitor, cu părul vâlvoi, cu mâinile încleștate, cu gura plină de spumă roșcată“. Răsturnând masa, lumânarea se stinse
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
a lui Metis. Jupiter a înghițit-o însă pe Metis înainte ca aceasta să nască, așa încât Minerva a ieșit direct din capul lui Jupiter, cu arme și armură cu tot. În momentul când a apărut pe lume, a slobozit un răcnet războinic, care a cutremurat cerul și pământul. Minerva era simbolul atributelor unite ale părinților ei. Ea personifica forța moștenită de la Iupiter, îmbinată cu înțelepciunea și prudența lui Metis. Zeiță războinică, reprezentată cu coif, suliță și egida pe care era zugrăvit
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
adormi din cauza insectelor care îi mișună prin pat, "un popor întreg, ca la un plebiscit". După ce încearcă să doarmă pe covorul pe care își pusese cearșaful presărat cu foi de tutun, este trezit de zgomotul mare din uliță. Zgomotul mare, răcnetele, vaietele, țipetele de femei, strigătele de bărbați, fluierăturile febrile de gardiști îl țin treaz în fața geamului. Dorința de a petrece o noapte liniștită la hotel nu i se împlinește. Interesantă este și nomenclatura străzilor: strada "Independenții" este cea care trece
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]