2,925 matches
-
cât putea pluti privirea peste câmpuri, dar mai ales erau păzite de Urâtu! Avea casa la margine, nimeni nu îl vedea plecând sau venind de acasă, foarte rar trecea spre magazin, călare! Își cumpăra țigări cu traista! Întâi simțeai o răcoare în spate, apoi parcă se așternea liniștea în aer, mergeam la poartă și atunci îl vedeam, de fapt vedeam o siluetă și nu o față, un chip! Trapul calului se auzea de departe, calul acela nu mergea la pas niciodată
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408115652.html [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
argeșeanului, aninată între bucurie și supărare, răzbătută de luciul dragostei sau de pâraiele lacrimilor. Reprezintă zona etnofolclorică a broderiilor deluroase, cu brazde de iarbă și șiruri de pomi, ori ape scurse pe sub perdele de ceață în dimineți cu umbre și răcoare, când mierla doinește iar vântul poartă parfumul pământului de la Curtea de Argeș, la Corbeni și Vidraru. De aici, cântecele Elisabetei Turcu urcă la coloanele de piatră ale muntelui, adunând în trecere poeme și melodii în care susură istoria Curții domnești, dragostea, veselia
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402145277.html [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
negru îi curge pârâu soarele cască, trezit în târziu, degetele-n păr și le-ncurcă orbit de frumoasa, ce prin pasu-i zglobiu sânii-și coboară și urcă. ea trece cum fiorul prin trup în urmă-i adie când cald când răcoare pare o rază ce fuge de soare sau poate albina fugita din stup. în cale-i feciorii se-opresc nu știu de-i vie sau doar o nălucă ochii ei ard când cu sete-o privesc de teama ei fug
EA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ea_0.html [Corola-blog/BlogPost/355433_a_356762]
-
mai avem aproximativ o sută de mile și unde ajungem pe la amiază. Folosesc cardul meu de „senior citizen” care îmi oferă oportunitatea de a vizita gratuit acest obiectiv turistic! Ehe, apreciez respectul și grijă americanilor pentru cei în vârstă! Cam răcoare pe aici...! Pete de zăpadă mai stăruie prin locurile umbroase. Vizităm mai multe puncte cu vedere panoramica. Admirăm marele hau și relieful geografic al locurilor. Prânzim la un restaurant și ne continuăm periplu. Peste tot dăm de japonezi veniți cu
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_calatorie_prin_vestul_american.html [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
orice nor și se transformă-n cântec orice jale, iar mersu-mi obosit devine zbor. Câte-mpliniri ! Câte-mpliniri ! De-o vreme viața-i plină de rodul lor bogat și minunat din care tai felii mari de lumină ca să le gust răcoarea încântat. Sunt mulțumit de câte-am strâns în mine și-abia aștept să le ofer în dar, ca vraja lor o clipă să aline orice durere, orișice amar. Din suflet am șters ultima rugină de când ființa mea a încetat să
MAI SUNT ŞI TRIST CÂTE-MPLINIRI ! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1450211317.html [Corola-blog/BlogPost/378628_a_379957]
-
un tablou pe care să-l uităm agățat într-un cui pe perete. Eu, în fața ta, goală. Privește-mă! Atinge-mă! Mângâie-mi rotunjimile! Sângerează la colțuri! Pătrunde-mă! Împlinește-mă în sămânță! În ploaie săruturi! În rafale mângâieri! Simți răcoarea oceanului? Vâslește! Corăbier înăuntrul meu. Nu te teme de furtuni, Pe țărmuri vom ajunge numai iubire! În noapte târziu cuibărită în ierburi luna va sorbi roua de pe petale de mac. Iubire, iubire, iubire vor striga stelele. Dar noi nu vom
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Sperantele_vietii_antologie.html [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
maxime, la frunzele care abia se mai țineau în crengi. Păsările erau din ce în ce mai rare. Se ascunseseră în cuiburi și tăceau. Încercam să reconstitui mental tabloul estival al acestui spațiu, când te arunci pe băncile de sub pomi, ca să te bucuri de răcoare și de priveliște urbană. Portarul s-a apropiat de mine și m-a întrebat: „Aveți un foc?“. „Nu fumez“ i-am răspuns. M-am întors către el cu o mină recunoscătoare: „Regret că nu fumez ca să vă fi servit“, mi-
DAN IONESCU: Umbra scrisului (Roman). Fragment by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-umbra-scrisului-roman-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339361_a_340690]
-
ești! Ți-o spun.. Ai lăsat sufletu-ți tandru să-mi aline veșnicia Aducând în mintea-mi vie..tot amorul tău nebun.. Ce a pus la cale ploaia?! Să mă-nvăluie cu tine, Să te simt pe pielea-mi caldă o răcoare ce m-alină.. Stropii mi te-aduc aproape..și te contopesc cu mine Într-o dănțuire tandră..de-ntuneric și lumină! Ce-a pus inima-mi la cale?! Să te soarbă din visare Și să-mi fii în realitate cel
PLOAIA MEA.. de OANA ADRIANA ALEXANDRESCU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/oana_adriana_alexandrescu_1497202738.html [Corola-blog/BlogPost/365423_a_366752]
-
Cojușna), Dodon, pe când era ministru al finanțelor, dar și frații Țopa care au luat credite în sume extrem de mari de la BEM fără să le mai întoarcă. Cine nu ar dori să fie întoarse miliardele, iar hoții să fie puși la răcoare? Tare mă tem însă că toată această foială nu se va finaliza cu nimic, fiind de fapt un paravan de luptă nu împotriva hoților ci împotriva dreptei. Am întâlnit la acele mitinguri persoane - în toți acești ani de până și
SUNTEM ÎMPINŞI PE MARGINEA PRĂPASTIEI de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1434882376.html [Corola-blog/BlogPost/379677_a_381006]
-
de la fereastra cu mușcate: fereastra aceea împodobită cu perdele și draperii albastre, legate cu fundă roșie de catifea... Erau zile de o frumusețe rară în verile acelea. Soarele radia o căldură patriarhală, iar prispa și pomii din livadă răspândeau o răcoare binecuvântată. Toate erau parcă ,, materiale, organice,,. Aveai senzația că ,,mănânci aer,,. Totul te hranea pe atunci. Mirosurile o ispiteau cel mai mult pe Lăcrămioara. Îi plăcea să stea cu nasul în liliac, în buchetul acela mare și bătut, așezat de
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Darurile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
sub vremea ce îl fură ... Înmugurește alb! Din nou e sărbătoare/ Petale dulci de zarzăr ning cu împăcare ... Timpul cârpește aerul cu fum ... Privesc lumina rărindu-se ușor ... Prin crengi înalte și spice de argint/ Se-aud plutind fărâme de răcoare ... . Pe geamul înstelat cu smalț de gheață/ Privirea-și reazimă melancolia ... O, mâna mea aleargă pe hârtie/ În noaptea ca o sală de-așteptare ... Saltă, prin spațiul nins, copilăria ... Tata e sculptat în poarta așteptării ... Din crin în crin iubirea
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
lui pi. Cuib de gânduri spin în marginea orașului bucuriei fără bucurii. Orbi și oarba drumului gândului, braț la braț pe aleile parcului. Izvorul inimii răsună cadențat, ca un poem pe scara nașterii aflat printre inelele mirenilor. Unul singur oferă răcoarea inimii și aspra însingurare crește în rugă. Izvor din Izvorul pecetluit învie orbii și oarba duminicilor neîmplinite. Jocul rămâne suspendat între tâmplă, inimă, pumnul fragil al copilului al copiilor credinței - sămânța neostoitei lacrimi a câmpului devine mlădiță a visului sabie
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1461692715.html [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
și-a întins crengile cât mai aproape de casă...”. De altfel, într-un interviu, autoarea sublinia cu emoție:„Nucul din curte, cu ani mulți de viață (peste patru decenii), ne-a adăpostit în zilele toride de vară și ne-a dat răcoare, a primit ani de-a rândul nepoți și strănepoți, care urmăreau dansul frunzelor la cea mai mică adiere a vântului... Este locul meu cel mai drag...”, în timp ce povestea din poezie este la fel de precis direcționată: „auzi.../ e cântecul frunzelor de nuc
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
trudă și sacrificii. Acasă, sufletul meu este al meu și timpul îmi aparține, și fiecare piatră, și fiecare fir de iarbă, fiecare pom care înflorește, odată cu mine, pentru că legătura este pe viață. Acasă, sub nucul maiestuos, dătător de liniște și răcoare în arșița verii... Cu cele mai scumpe daruri ale vieții sale - sufletul și inima, gânditoarea și visătoarea artistă cutreieră lumea. Față de ele nu are nici un secret, nu le-a trădat niciodată și nici ele nu au trădat. Ele sunt acelea
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
nr. 1672 din 30 iulie 2015. Tiptil noaptea dispare. Mă trezesc la primul cântat al cocoșilor. Dimineața grădina semănă cu-n mic paradis. Parfumată liniștea vestește răsăritul de soare. Peticul de iarbă e umed de-o boare de rouă. O răcoare verde îmi mângăie tălpile goale. Îmi cresc rădăcini cu viteza luminii. Am așteptări colorate. Zece pași înainte până la crăițe. Alți zece înapoi până la crini. Crăițele îmi zâmbesc. Crinii nu se uită niciodată la mine. Ei se uită spre cer. Pesemne
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
răsare îl privesc ... Citește mai mult Tiptil noaptea dispare.Mă trezesc la primul cântat al cocoșilor.Dimineața grădina semănă cu-n mic paradis.Parfumată liniștea vestește răsăritul de soare.Peticul de iarbă e umed de-o boare de rouă. O răcoare verde îmi mângăie tălpile goale.Îmi cresc rădăcini cu viteza luminii.Am așteptări colorate.Zece pași înainte până la crăițe.Alți zece înapoi până la crini.Crăițele îmi zâmbesc.Crinii nu se uită niciodată la mine. Ei se uită spre cer.Pesemne
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
tineri și-au luat bagajele și au început să coboare spre stația de telescaun. Nu prea era aglomerat, majoritatea urcau muntele pe propriile picioare. Doar femeile și copiii mai apelau la telescaun și câțiva leneși ca și ei. - Este cam răcoare în telescaun. Bate vântul mai puternic decât pe terasă. - Aici ești în spațiu deschis, nu la adăpost. Îmbracă hanoracul. Nu vreau să te îmbolnăvești tocmai acum când ai atâtea de rezolvat. - Nici nu mă gândesc. Ce minunăție și câtă măreție
CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427003675.html [Corola-blog/BlogPost/353427_a_354756]
-
un fior rece. Prințul se întrebă cine era acel bărbat misterios pe aleile grădinii sale. Dar precum apăruse ca o nălucă, tot la fel dispăruse ca o umbră în noapte, iar în urma sa florile și frunzele pomilor se cutremuraseră ușor. Răcoarea nopții îi pătrunse Narcisei prin rochia subțire și un ușor tremur îi săgetă trupul. El o cuprinse ocrotitor cu brațul de mijlocel. Era o noapte înstelată cu lună plină. Se opriră sub un bec care cu lumina sa palidă accenta
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1424253332.html [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
luminoși în cuget, mângâiere. OMUL (Sfinxul) După tunetele sacadate, fulgerele primite în față Uriașul munților își doarme somnul de dimineață Fuioare argintii-fumurii îl înconjoară drăgăstos Pe Marele OM ce stă neclintit de veacuri, misterios El privește vasta întindere desfășurată în răcoare, Tăria cerului ce înveșmântează nopțile-n splendoare Din începuturi,nu ca moșneag,ci ca un OM adevărat Dăltuit în piatra- piatră de strămoșul pelasg-dac El dovada vie și înălțătoare a dăinuirii noastre A dorului ce ne frământă, din depărtările albastrel
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363667050.html [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se sfîrșește vara, se sfîrșește vara, Vine toamna vremii, vine toamna iar, Din păduri de munte cade frunza-n gara Pe care-o străbate cîte-un tren hoinar. Se sfîrșește vara, suflă cu răcoare, Dinspre munte vîntul în amurgul blînd... Prin oftat de frunze, sufletul mai doare Că sîntem departe, că sîntem doar gînd. Se sfîrșește vara, greierii mai țipă Ca o răzbunare fără de cuvînt, Linia ferată fuge în risipă Către nicăierea vastului pămînt
SE SFÎRŞEŞTE VARA de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1474650531.html [Corola-blog/BlogPost/374147_a_375476]
-
i se oferea. Închizând pentru un moment ochi care inca păstrau amintirea celor văzute ,auzi sursurul unui izvor în apropiere.Dand crengile la o parte, îngenunche în fața acestui dătător de viață și luând apă în palmele rozalii,se satura în răcoarea apei cristaline și pure. Până acum mică ei aventură îi dezvăluise ce era mai bun ,insă Karon nu putea să scape de senzația că ceva se va întâmpla în ziua aceea,însă,nu avea de gand să se intoarca.Isi
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487268008.html [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
care fetei i se povestise.” Credeam că a fost de mult dărâmată,însă a rezistat în timp”își spuse Karon mângâind pietrele ce alcătuiau pereții nedărâmați și acoperiți cu mușchi moale.Intrand în interiorul a ceea ce mai rămăsese nesurpat ,Karon simții răcoarea pietrelor care parcă ascundeau o poveste.” Cine poate știi de ce primejdie i-a aparat pe soldați această fortăreața.? se întreba curioasă Karon,observând un stejar care crescuse în interiorul ei și care susținea cu rădăcinile puternice structura subreda.Iesind afară încă
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487268008.html [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
Cu pletele-i în vânt, falduri... Fructele, îi țin strâns trena, Din flori, pe frunte e cununa, Ce tot mai tare-i strălucește. Când pe covor moale pășește. În cale-i, i sau așezat frunze... Și-adulmecă din flori miresme! Răcoarea, întinsul va brăzda, Iar semințele se vor scutura. Frunzele uscate și îngălbenite, Pe rând, din pomi s-or desprinde. Căci bruma și vântul năprasnic, Sunt prietenii buni ai Toamnei. Împreună, frunzele le-or sălta, Și din înalt, la pământ le-
A VENITTOAMNA... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_dumitrescu_1443526694.html [Corola-blog/BlogPost/343438_a_344767]
-
cu Shaul care se afla împreună cu soția în Iași, m-am trezit că o lacrimă mi se furișa în colțul ochiului. Am lăsa-o în pace. Avea tot dreptul să se afle acolo! Vom mai avea prilejul să intrăm în răcoarea unei cafenele din Tel Aviv și să privim, cu ochii minții, prin fereastra devenită un fel de ecran, la viața de dincolo de ea. Nici nu vă spun ce vom vedea. Suficient de mult însă ca să fim fericiți că suntem răsplătiți
RONI CĂCIULARU-MAGICIANUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_roni_mihai_batog_bujenita_1388853359.html [Corola-blog/BlogPost/363835_a_365164]
-
îl înconjoară. Nemarginea este multiplă, însă singurătatea centrului, oriunde s-ar afla acesta, este copleșitoare ! Ia mai dă-o-ncolo de filosofie de doi bani ! Să iasă din cuvinte întâmplările ce i-au marcat lui Dio întreaga existență, persistență, insistență ! Răcoarea dimineții de septembrie mai întârzie printre lucruri și amintiri. Soarele se mai ascunde undeva dincolo de nori. Dio așteaptă și el ceva care să-i motiveze ridicarea de pe scaun. De pe scaunul singurătății, desigur. Dar nu, sufletul nu vrea să-și scoată
DEŞERTUL , PUR ŞI SIMPLU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1399836978.html [Corola-blog/BlogPost/350697_a_352026]