1,700 matches
-
vreau. M-adun Într-o privire dulce și duioasă ... Tu, inimă -de-acum nu știu ce fac-! Stai strânsă-n chingi și bați ca o pendulă În corpul meu. Eu vreau să-ți fiu pe plac Dar,.. dacă tu ai devenit credulă?!.. Mă răcoresc prin zorile de rouă Și zburd pe geana soarelui aprins Ce-atinge suflu-mi cu o flamă nouă: “Fioru-acelui sentiment distins”. O,..crinii râd și-mprăștie miros, Multiplicată clipa se desface, Orbitele îmi strălucesc duios, Suflu-mi? ... un arc de
ARC DE CEAS de LIA RUSE în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357341_a_358670]
-
vioară lui Enescu atacă acordurile „Cvartetului cu pian în re major, opus 16” sub baghetă dirijorului Dimitrie Dinicu. În spatele meu, Nineta Ducă, cu pălăria ei înflorata, cumpărată de la Paris, părea o zeița gânditoare. Din când în când, Olga Brăiloiu își răcorea obrazul cu un evantai chinezesc. Notele muzicale alunecau pe lângă noi, se interferau cu foșnetul rochiilor și apoi se întorceau în vibrațiile coardelor viorii, stăpânite cu măiestrie de tânărul George. Într-un colț, singuratica, regina Elisabeta privea la nepotul meu cu
FELIA DE PEPENE GALBEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357373_a_358702]
-
vadă ce s-o întâmpla ... Ei bine, prea detailat de-aș povesti nu are rost, Un pic doar ce-a adulmecat, nici lanț, nici poartă n-au mai fost! Și-o lună au făcut duet, pân' ce Cordell s-a răcorit, Având, ca rezultat, Janette, un viteluș tac-su leit; Așa că Jean, văcar, pilit, fără de școală, doctorat, Nici el nu și-a închipuit pe-atunci ce treabă-a inventat! Până ce s-a convins, cum spui, având, setoasă, berechet, Madam Forêt, jumatea
DESCOPERIREA SECOLULUI XX de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357446_a_358775]
-
sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful de pe genunchi. Ici-colo iarba trage să moară. Despletite, sălciile se roagă pământului să le arate rădăcina ploii. Soarele trece pârleazul către amurg. Căldura și-a mai răcorit sângele. O mierlă șuieră ca un flaut, pe maidanul de lângă biserică. Satul începe să se ofilească asemenea bunicului care în fiecare dimineață caută drumul spre cimitir. Aștept luna cocoțat pe fruntea dudului de la marginea dealului. Mă lasă timpul în urmă
VREME ESTIVALA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357855_a_359184]
-
Cu o impresie deosebită asupra măreției celor două castele vizitate, îmbrățișați ca doi tineri îndrăgostiți ce erau, au pornit pe aleile parcului spre oraș. Erau deplin fericiți. Au intrat la terasa restaurantului Bucegi, vizavi de magazinul universal pentru a se răcori cu o bere și un pepsi, urmând să urce apoi în magazin să-și pregătească fiecare suvenirurile pentru familiile lor. Cum șederea la munte se apropia de sfârșit, Săndica a început să se concentreze mai mult asupra problemelor ce o
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
Cristina și aceasta i-a șoptit ceva la ureche. Nu peste mult timp și-a făcut apariția cu niște cupe uriașe pline cu tot felul de sortimente de înghețată în toate culorile. - Aa.. ce bine îmi pare că mă pot răcori cu o înghețată, spuse Săndica. Este desertul meu preferat. Oricât de mare ar fi nu am să las nimic în acest pocal uriaș, chiar dacă risc să fac roșu în gât. - Lăsați, doamnă, nu vă grăbește nimeni. Nu ne presează timpul
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful de pe genunchi. Ici-colo iarba trage să moară. Despletite, sălciile se roagă pământului să le arate rădăcina ploii. Soarele trece pârleazul către amurg. Căldura și-a mai răcorit sângele. O mierlă șuieră ca un flaut, pe maidanul de lângă biserică. Satul începe să se ofilească asemenea bunicului care în fiecare dimineață caută ... Citește mai mult Caleașca verii se zbenguie pe albia râului. Amiaza cu obrajii roșii a ieșit la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful de pe genunchi.Ici-colo iarba trage să moară. Despletite, sălciile se roagă pământului să le arate rădăcina ploii.Soarele trece pârleazul către amurg. Căldura și-a mai răcorit sângele. O mierlă șuieră ca un flaut, pe maidanul de lângă biserică. Satul începe să se ofilească asemenea bunicului care în fiecare dimineață caută ... XVI. POEZII, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 531 din 14 iunie 2012. VARA Vara cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
de minune cu jazz-ul. Sunt copleșită de emoția cu care mă dezmiardă clapele de pian. Cânta "Keith Jarrett - Be My Love". Îmi amintește de filmul "Somewhere in time"... L-am revăzut de câteva ori și tot nu m-am răcorit de lacrimi... Oftez adânc și-apoi privesc spre interiorul vieții mele. Un aer cețos și rece mă petrece. Nu știu ce caut. Liniștea? Urmăresc o rază de lumină îndrumându-mi pașii. Fantasme de gânduri dansează în juru-mi ca ielele. Unele sunt doar
GÂNDURI DE SEARĂ...3 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358345_a_359674]
-
considerat un dar potrivit această ieșire de-o zi. “Primii veniți, primii serviți!” ne îndemnă unul dintre organizatori ... așa că am nimerit locuri foarte bune în autocarul luxos, care ne feri câteva ore de dogoarea matinală. Speram ca Dunărea să mai răcorească atmosfera încinsă a zilei de vară ... la fel și livada, în care toți își aminteau cum au dormit ... ca în copilărie. Poveștile au început! Dincolo de zidurile birourilor, ale etichetărilor și funcțiilor, toți își spuneau ofurile, planurile dintr-un viitor apropiat
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
trup vlăguit, cu suflet adânc sfârtecat, mi-am ridicat privirea spre ceruri. Am văzut soarele urmărindu-mi atent rătăcirea. Am privit îndelung, de jur împrejur, să înțeleg și m-am văzut singur. - Unde mă aflu, Doamne? Care izvor îmi va răcori fruntea-mi înfierbântată de gânduri? Ce fulger ori limbă de foc mă va lumina să pot înțelege ce se-ntâmplă cu mine? Nu m-am speriat. De câte ori privisem în jur și nu văzusem? De câte ori ascultasem și nu auzisem? Acum urechile
FLOARE DE COLŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358469_a_359798]
-
ce străjuia poienița cea plină de flori. Tare se mai bucurau stejarii cei semeți și fagii cei puternici cînd se zbenguia vîntul printre crengile și frunzele lor verzi. Întreaga pădure fremăta de plăcere, animalele ieșeau din ascunzișurile lor, ca să se răcorească, și toată lumea aștepta ploaia, pe care vîntul o aducea odată cu norii, pe care îi aduna deasupra pădurii. Dar de data asta vîntulețul s-a furișat printre tufe și probabil că s-a culcat pe undeva. Florile din poieniță dormitau fericite
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
prin ochii timpului o bucată de gheață pe piele se topește în picături de rouă se prelinge pe trupul diafan al pasiunii învăluit în aburul dulce al dimineților de primăvară scăldat în razele de aur ale soarelui de vara... te răcorește cu stropii de ploaie ai serilor de toamna te duce pe culmile tăcute și tainice din ținuturile zăpezii ... gheață și foc ... Constantin Camelia 2010 Referință Bibliografică: Gheață și foc.. / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 339, Anul I
GHEAŢĂ ŞI FOC.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357997_a_359326]
-
fi pură, ci pentru că cer puțin de la stânca cea dură; că n-am vecini decât culmea golașă, tăcerea veșnică îmi este cămașă. Dar ceru-i aproape cu stele și soare, lumină se-nchide în frageda-mi floare, căldura mă-nvăluie... mă răcoresc cu roua din zori, mir dumnezeiesc. Și astea mi-ajung să iubesc! De vrei , călătorule, să mă culegi cumva să mă așezi în ramă, în suflet, undeva, să îți dau măreția cuibului- munte, cu vorbe să mă-mbraci, cu cerul
FLOARE DE COLŢ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358239_a_359568]
-
plăcut pentru iubită. Spera să se uite incidentul și de aceea i-a propus ca, după ce se odihnesc puțin, să meargă la un restaurant cu program prelungit sau la barul de noapte de la Cazino sau Hotel Palas. Obosiți, s-au răcorit după un duș rece și, fără să mai facă dragoste de data aceasta, au adormit îmbrățișați. Doar foamea i-a mai sculat din somnul odihnitor al după-amiezii. Referință Bibliografică: CAT DE MULT TE IUBESC... ROMAN / CAP.XII - Plaja la cota
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
Din nou, pe ecranul memoriei mi se derulau fantastice priveliști... care veneau din vremi necunoscute, cu freamăt de codru, susur dulce de izvoare, tremurat de vânt îndrăgostit, miros de flori fermecate, lumini celeste, și se revărsau ca o ploaie binefăcătoare răcorind sufletele spectatorilor însetați de frumos. Trilurile naiului s-au desprins ca ușoare fâlfăiri de aripi ale unor îngeri surâzători, orga intona în ritm meodios plecarea doinei de acasă ca să colinde lumea, spe a o ferici cu bândele-i cuvinte. Doamne, cât
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
Acasa > Impact > Istorisire > ZĂDUF - TABLETĂ ESTIVALĂ Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 535 din 18 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ZĂDUF - tabletă estivală - Zile calde, toride, Cireșar. Oamenii se răcoresc cum pot. Noi mergem cu Berlina albioară la Gârboavele (babe gârbovite?) - la 15 km de Galați, într-o pădure de stejari, cea mai mare rezervație de stejari din țară. Ne instalăm hamacul și păturile, șezlongurile și masa cu băncuțele. Apoi
TABLETĂ ESTIVALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357549_a_358878]
-
două colege, prietene. La ora 3.00 intram în gara Pașcani, unde am coborât să fumez repede o țigară. A început să plouă și m-am bucurat. Era foarte cald, chiar dacă fereastra compartimentului nostru fusese întredeschisă în permanență. M-am răcorit suficient de bine. După aceea, temperatura a scăzut vizibil, dar era ceea ce-mi trebuia să mă țină treaz. Pe măsură ce timpul trecea, aerul se simțea mai proaspăt și mai curat. După ora 4.00, a adormit și Silvia. Mi-am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
nori și chiar pe firul de iarbă sau pe zăpadă. Ea are căi freatice de comunicare și comuniune electivă, care nu pot fi aflate decât cu ansa iubirii. Și dacă nimerești (după căutări îndelungi) izvorul freatic, te scalzi și te răcorești în apa ei vie, până devii neprihănit și-ți cresc aripile pentru zborul continuu. Căile pe care le-a descoperit Romeo Tarhon în volumul, atât de inspirat numit: “Și îngerii au îngeri păzitori”, se întâlnesc și se împletesc precum vasele
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpul cât stă pe câmp. Era obosit și fără chef de muncă și îl durea tare spatele, stând
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din păi pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
să-l pomenească pe „cel rău”. Și l-am întrebat și pe acesta: „De ce drăcuiți tot timpul?” „Da, așa fac? Nu-mi dau seama, dar, oricum, cei din familia mea nu se sfiau să mai și drăcuiască! Probabil că mă «răcoresc»!” Și-atunci am realizat evoluția păcatului, de la atacul gândului rău, până la obișnuința cu el. Am avut o vecină care înjura, drăcuia și am întrebat-o pe un ton glumeț: „De unde ați învățat atâtea înjurături «frumoase»?” „Din piață, dragă doamnă! Du
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
rezultate după un timp, prin trezirea la viață, din nou, a simțurilor. Ne învârteam în cerc, călcând apa și pregătind un nou moment erotic. Preludiul se realiza prin săruturi sărate de la apa mării și prin îmbrățișări în apa care ne răcorea trupurile din nou înfierbântate... Mâinile noastre umblau libere pe trupurile goale, când pe deasupra apei, când prin zonele erotice, pentru a ajunge la clipa când corpul singur își va cere drepturile sale. Am adus-o ușor lângă barcă, iar ea s-
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
clipe. Ușor, ușor, ne-am revenit din transa acestei uniuni fizice și sufletești, în care ambele noastre ființe au răspuns, în același moment, la acea clipă ancestrală. Eram transpirați, obosiți, transfigurați. Și iarăși am sărit amândoi din barcă, să ne răcorim în mijlocul mării. Era ultima baie în mare pe acea zi. După mai multe ture în jurul bărcii, a venit din nou la mine, m-a cuprins pe după gât și m-a sărutat cu pasiune, murmurându-mi în ureche: - Mulțumesc, iubire! Cuvintele
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
cormorani, berze, stârci și alte păsări ale deltei, zburătăceau pe lângă mal, la pescuit, sau căutându-și cuiburile, unde puii așteptau hrana cea de toate zilele. Din când în când, treceau pe lângă noi bărci ale pescarilor sau mici șalupe. Vântul ne răcorea, făcându-ne să uităm disconfortul din tren și de pe peron, cauzat de căldura unui început de mai, ce anunța o vară fierbinte. Fiind zi de joi, speram ca tot weekendul să fie frumos și să nu plouă, chiar dacă aveam cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]