20,710 matches
-
carpin, Eminescu era dintre aceia care, trăind în preajma munților, - mai cu seamă în Ardeal și Moldova de sus - sub greaua coroană habsburgica, cresc mai vânjoși și mai aprigi, și arată pentru încercările de smulgere a lor din pământul străbun lungi rădăcini firoase, asemeni acelora ce apele curgătoare descoperă în malurile cu copaci bătrâni. El avea ca atare un suflet etic, simțitor la toate ideile și sentimentele, care, alcătuind tradiția unei societăți, sunt că grinzile afumate ce susțin acoperișul unei case, nefiind
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Luceafarul_poeziei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
căruia se uita, puse piciorul pe frunze, în afara pământului aspru al potecii, cauciucul tălpii tenișilor nu mai avu aderență și, alunecând violent, căzu pe abrupt. A avut ghinionul că sub frunzele uscate, mascat de acestea, se găsea un ciot de rădăcină ieșită din pământ, care i s-a înfipt în pulpa piciorului, intrând în carne profund. De durere, a scos un țipăt scurt, ce l-a pus în alertă pe Cuțu care s-a grăbit lătrând la ei. Sângele curgea șiroi
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494597104.html [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
e formată din nubieni. Sunt mai negri, dar nu au caracteristicile africanilor, dimpotrivă, sunt mai frumoși și decât africanii și decât egiptenii. De altfel, cea mai iubită soție a lui Ramses al II-lea, Nefertari, era nubiană. Nefertiti, la fel. Rădăcina nefer înseamnă "frumos". Revenind la nubieni, sunt mai curați, mai cinstiți și mai puțin agresivi decât egiptenii. În satul pe care l-am vizitat, toți munceau - meșteșuguri diverse, tatuaje pentru turiști, creșteau crocodili pentru piele ... De la Aswan am luat un
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400307711.html [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]
-
Ediția nr. 214 din 02 august 2011 Toate Articolele Autorului Chiar dacă viața pe care o trăiesc este așa de trepidantă, uneori amețitoare de atâtea probleme, mă opresc din acest tumult cotidian și ascult glasul pământului natal care mă cheamă spre rădăcinile lui, să-i simt seva, mirosul, să-i adulmec și să-i admir frumusețile. Vizitele mele sunt de la un timp mai rare, doar în cele două anotimpuri extreme: anotimpul meu preferat, în care m-am născut- primăvara- când aud mugurii
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Acasa_fila_de_jurnal.html [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
care l-ați ucis, voi cei mulți și goi, voi care ați hrănit doar cu iluzii, luând de secole și sângele din noi. Vai cum plâng copiii și mamele, căci fiii le sunt duși, iar, la război! Din iubire cresc rădăcini Autor: Claudia Legănând aripile în neant, prin văzduh, Albatrosul călător este suveran, Cercetând de- a pururi lumea, descrisă în Pentateuh, Imensitatea iubirii, o străbate ca un planor, Călător neobosit, sacrificându-și viața, Până când tu? Albatros vei dărui, prin vânt, Prin
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
de lumină sau ceață, Peste cer și valuri îți porți al tău dor, Pe aripile tale ducând mereu în zbor, Câte o sămânță, care va rodi în duh și adevăr. În al tău zbor, prin crăpăturile stâncilor, Din iubire cresc rădăcini, prin care să redescopăr, Cum izvorăște, Apa cea vie. Prin a Ta revelație, reînvie întreaga creație, La o primăvară dulce, a Fiul Tău iubit. Glasul Tău Doamne, ne ridică din neființă, Făcând să crească din iubire rădăcini. RĂMÂI CU BINE
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
Din iubire cresc rădăcini, prin care să redescopăr, Cum izvorăște, Apa cea vie. Prin a Ta revelație, reînvie întreaga creație, La o primăvară dulce, a Fiul Tău iubit. Glasul Tău Doamne, ne ridică din neființă, Făcând să crească din iubire rădăcini. RĂMÂI CU BINE Și peste noi s-a așternut tăcerea, Deși inima îmi este mereu la tine, Rămâi, rămâi cu bine, de vei putea, Căci gânduri multe inima îți vor măcina. Nu poți iubirea să o rupi pentru a cădea
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
O jumătate când o tai dintr-un întreg Atâtea sentimente în tine se dezleg, Nu poți iubirea să o transformi , Pentru a urca pe suferința altuia Iubirea este o lege dată, pentru a fi urmată. E un copac al cărei rădăcini, Pulsează inima pentru a trăi. Cum vei lovi a mea candoare? Dintre sclipiri care niciuna nu dispare, Rămâi, rămâi cu bine! Când ochii mei se pierd în tine. CĂLĂTORIM Călătorim aici, mereu... Și traversăm adâncul defileu, Nimic nu e în
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
la primul ceas. Animale nu se taie, este zi de-mperecheat, Iar femeile așteaptă să atingă un bărbat Drăgăstoase, în tot anul, să rămână,-așa e zis Dragobete-Cupidonul, doar iubire le-a promis. Se culeg ierburi de leac, spânzu-i scos din rădăcină, Fetele, cu flori de fragi, se lăiesc când dă lumină; Focuri se aprind pe deal, împrejur, băieți și fete Râd, sporovăiesc de zor, se distrează pe-ndelete. Pe la prânz, fetele-aleargă înspre sat. Zburătorit Se numește-alergătura, când băiatu'-ndrăgostit Sărutat e-n
DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/violetta_petre_1456299133.html [Corola-blog/BlogPost/383951_a_385280]
-
veacuri, se stinge amintirea Cu rănile pe suflet , rămâne doar iubirea . Ne-or sfâșia furtuni, vom reveni din moarte Ca soarele în ziuă, ca stelele în noapte. Sămânța cea mirifică, un paloș de lumină Vom răsări ce-am fost, astrală rădăcină. Referință Bibliografică: Remember / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2222, Anul VII, 30 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tamara Gorincioi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
REMEMBER de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1485777900.html [Corola-blog/BlogPost/379442_a_380771]
-
Timpul 4 * TUSEA MĂGĂREASCĂ; roman; 2005 ed. Ars Longa 5 * VIȚELUL PRIVIT DE DEPARTE; roman; 2005 Ars Longa 6 * FERIȚI LINIA - TREC PROȘTI FĂRĂ OPRIRE -; proză scurtă; 2006 ed. Ars Longa 7 * ALBA-NEAGRA; roman; 2007 Ars Longa 8 * OSPĂȚ CU RĂDĂCINI DE MIT; roman; 2007 Ars Longa 9 * MIRACOLELE DE LA GLODENI; roman; 2008 Ars Longa 10 * CALENDELE MĂGARILOR; proză scurtă; Ars Longa 2008 11 * LA PAS PRIN MĂRILE SUDULUI; roman; ed. Cronica 2009 12 * PING-PONG CU MINGEA DE CÂRPĂ; proză scurtă
MIHAI BATOG ΒUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Mihai_Batog_Bujeni%C5%A3%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/340407_a_341736]
-
sărută fierbinte pe inima plăpândă. Acasă este Acolo, unde liniștea ta este ... Unde pâinea rotundă aburindă Își plimbă în voie miresmele prin tindă. Unde, când bei răcoarea din ulcior, Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”. Acasă este Acolo, rădăcina ta este ... Înfiptă adânc, mustește în ogor, Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iar Ciripindu-ți la fereastră, cuvântul sacru ”țară”. Acasă este ... doar acasă ... Referință Bibliografică: Acasă / Elisabeta Silvia Gângu
ACASĂ de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1488804120.html [Corola-blog/BlogPost/380486_a_381815]
-
mamă, indică vechimea de mii de ani a bastonului ca sprijinitor al senectuții. După ramura uscată folosită drept baston sau bâtă omul s-a folosit de arc și săgeți, apoi suliță spre a vâna iar mi târziu a folosit o rădăcină adecuată drept plug și a început să prelucreze piatra din care a făcut cuțite și topoare. Pădurea a fost învinsă de om prin „coada de topor”. Puteți să o luați la propriu sau la figurat. Militarismul cu etica și onoarea
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1406476038.html [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
al existenței și al vieții:Tu prima mi-ai spus/că măruntul zbucium/al inimii mele era doar o clipă.A te apropia de mare presupune a păstra neatins edenul ca întreg tezaur sufletesc.Universul edenic pentru poet sunt vechile rădăcini care conviețuiesc cu tendința spre înălțimi,spre lumină,spre bănuite zone de combustie purificatoare sau de reviviscență miraculoasă,această simbioză crează mitul mării ce se suprapune peste eden:Adă-mi tu planeta care te conduce/acolo unde blonde transparențe răsar
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european.html [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
câte o-ntrebare Răspunsul meu sunt lacrimile-amare Ce leagă depărtările-ntre noi. * Tu ții o așteptare în privire Ce-mbracă cerul-n nori de supărare La mine curge-un fluviu de frustrare Ce susură blesteme în neștire. * Mi-aș smulge rădăcinile de-ar fi Să pot din timpul ce mi-a mai rămas Să-ți dăruiesc un câmp de bucurii Dorințelor ascunse să dau glas De ciocârlie în lanuri aurii La pieptu-ți să-mi fac ultimul popas... * de Gabriela Mimi Boroianu
DE DRAGOSTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1427288892.html [Corola-blog/BlogPost/340998_a_342327]
-
1676 din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului „Horile-s de stâmpărare La omul cu supărare” Maestrul Grigore Leșe a venit la Toronto să ne aducă aminte că și atunci când viețuim „la capătul pământului”, sufletul ne rămâne tot acasă, la rădăcinile de păstori ale neamului. Că doar înțelegând, respectând și reprezentând „România profundă” în fața lumii, numai atunci avem o șansă de a ne înfățișa așa cum suntem. Că românul are vocația de a hori (a cânta), care vine din suferința mulată pe
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1438572178.html [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]
-
Tăblițele de argilă, B., 1981, p. 219). De la semnificația „puternic“ s-a putut logic ajunge la „conducător“. Este limpede că vorba slavă corespunzătoare armeanului get „râu“ este voda „apă“ și nu e greu de observat că sl. voda are aceeași rădăcină ca și verbul vodit „a duce, a conduce“ (vezi și rom. Vodă „titlu pe care și-l adăugau domnii țărilor românești; domnitor; principe; rege“), iar dac este asemănător cu verbul latinesc ce a dat (eu) duc, conduc și dux, ducis
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
întreb cu groază ce s-ar fi întâmplat dacă am fi ajuns sub ruși. De fapt, nu știu de ce mă întreb. E suficient să mă uit la bulgari. Cu gândul ăsta intru în garaj. Iar vederea ei îmi taie din rădăcină scenariile geopolitice, starea internațională, tensiunile cu Uniunea Sovietică. Apuc clanța, deschid ușa, mă afund în scaunul de piele și mă felicit a o mia oară pentru alegere. Învârt cheia și 912-ul rage la viață. Ies din parcare, schimb a
Toamnă târzie de 1969 by https://republica.ro/toamna-tarzie-de-1969 [Corola-blog/BlogPost/338026_a_339355]
-
Inima nu poate înțelege Cum de dorul ei nu mai ascult; Sau că sunt femeie-adevărată Și un prunc la sânul meu hrănesc, Tot mă-ndeamnă dorul câteodată Să mă-ntorc la pragul părintesc. Voi, părinți, vă mai întoarceți încă Înspre rădăcina cea dintâi, Pentru mine setea e adâncă, Sunt copilul fără căpătâi. Referință Bibliografică: Victimă colaterală / Adriana Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 595, Anul II, 17 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Adriana Neacșu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VICTIMĂ COLATERALĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 by http://confluente.ro/Victima_colaterala_adriana_neacsu_1345207126.html [Corola-blog/BlogPost/365850_a_367179]
-
neo primitivism. Totul se corelează la misteriosul punct inițial și firescul punct terminus, la care nu se ajunge prin discontinuitate, ci prin consumarea totală a realității. În tot acest mers, omul caută, în fiecare secundă, vindecarea. Omul are în sine rădăcinile durerii, care se ramifică, deși nu se percep necontenit. Ființa umană se confruntă permanent, cu aparențele durerii, mai mult decât cu structurile și realitatea ei. De aceea medicul nu trebuie să ne fie departe în nicio împrejurare. Omul se simte
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_luminita_marilena_pascari_aurel_v_zgheran_1380813434.html [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
Toate Articolele Autorului Indoite-s spinările și-s crucea întunericului care duc poveri nesăbuite, iar nesocotirea drumurilor drepte, pun pe masa vieții suferințe. Nu putem lua din noi durere, pentru ca să o transplantăm în viața crudă și să creștem copaci fără rădăcini, pe drumurile lumii. Nu trebuie să credem că putem sădi, bătrânețe-n tinerețe, iar urma lăsată nu ne va durea în anii de-ndoială, când ne vom apropia de poarta morții. Iubim nopțile în albul întors din noi, în trup
INFECTIA VIRALA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Infectia_virala_viorel_muha_1366451840.html [Corola-blog/BlogPost/345673_a_347002]
-
atunci când mesajul incită la ură (cei de pe Twitter care au făcut-o praf pe Justine Sacco îndemnând să fie violată și omorâtă nu au pățit nimic). Caută să vezi dacă mesajul respectiv incită la ură și atunci taie-l din rădăcină. Nu permite insulta gratuită. Află dacă unele mesaje sunt benigne, niște glume proaste, sau sunt ceva cu potențial real de pericol. Corectitudinea politică îmi pare un semnal de suprainterpretare primitivă a lumii, a vieții, a limbajului. O transformare a țânțarului
O fetiță goală pușcă și burkini sau cum ne-a construit algoritmul Facebook o lume fără nuanțe by https://republica.ro/o-fetita-goala-pusca-si-burkini-sau-cum-ne-a-construit-algoritmul-facebook-o-lume-fara-nuante [Corola-blog/BlogPost/338143_a_339472]
-
din Nil, cu care se fuge spre temple.În anul 46 î.e.n. Iulius Cezar a decis 1 ianuarie să fie începutul anului calendaristic, ANUL NOU. El a luat această decizie căci Janus era zeulaccesului și începuturilor.De altfel, aceasta e rădăcina denumirei a primeiluni din an, ianuarie. La romani consulatul este un sistem judiciar al cărui mandat durează unan. Până în anul 153 î.e.n. ziua de inaugurarea a consulatului era stabilităla 15 martie. Dar în anul 45 î.e.n. consulul Iulius Cezar este
ANUL NOU de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1450718988.html [Corola-blog/BlogPost/371818_a_373147]
-
rup cu àripi rănite și grele de zborul pieptiș și abrupt. Și vin să m-așez în uimire sub brazda surâsului blând, sămânță de nouă rodire și de-nmugurire flămând. Dar firul speranței plăpând în loc să răsară-n iubire stă-n dor, rădăcini căutând. Anatol Covali Referință Bibliografică: Și iarăși / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ŞI IARÃŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1452799713.html [Corola-blog/BlogPost/380241_a_381570]