3,042 matches
-
cum actorii comunică pe dedesubt, sînt complici în frumusețea dăruirii, în povestea lor, în timpul pe care îl petrec împreună. Își fac intrări adevărate pe scenă, își susțin micile recitaluri, sînt generoși în momentele în care celălalt este protagonistul. Își acordă răgazul să se urmărească, să se bucure de reușita celuilalt, de cheful de a juca acest spectacol. Dorina Lazăr, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Irina Mazanitis, Liana Mărgineanu, Constantin Cojocaru, Jeanine Stavarache, Tatiana Iekel, Virgil Andriescu, Crina Mureșan, Ana Maria Moldovan, Alin
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10746_a_12071]
-
de ivoriu (memorii), 2004, și, în sfârșit, Soarele melancoliei (memorii), 2005, cea mai recentă dintre apariții. Autorul și-a constituit dosare de probleme politice, pe care le-ar fi putut dezvolta eseistic, juridic, filosofic sau sociologic, dar nu a avut răgazul unei elaborări adecvate. Alunecă adesea într-o memorialistică justițiară și pamfletară. Digresiv și nesistematic, Petre Pandrea e savuros în anecdotica din jurul personajelor sale celebre, din protipendada politică, mai veche sau mai nouă. E un anti-brătienist violent, cu argumentul reprimării sângeroase
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
profan. In aceste imagini, monumentale ca proporții și hieratice prin sentimentul unei solitudini înalte, în absolutul unui spațiu mîntuit prin puterea visului și prin bucuria senzației, conflictele s-au stins, imemorialele adversități și-au luat și ele o clipă de răgaz, colțul seminței s-a împăcat cu putrezirea fructului, hainul Cain s-a îmbrățișat cu angelicul Abel și viața însăși pulsează fără spasme în vecinătățile morții. În universul insațiabil al pămîntului încape totul: vegetația senzuală și rece, freamătul luminii, ritmurile vreunui
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
Ciocârlie nu se resignează. După toate semnele, d-sa dorește a emula cu autorul Silogismelor amărăciunii față de care aplică o dublă strategie. Pe de-o parte îl hărțuiește, îl corijează, îl contrazice, urmărindu-l înfrigurat, nedîndu-i (nedîndu-și) o clipă de răgaz, nelăsîndu-l în pacea sa textuală, pe care, fie și subliminal, o admiră, pe de altă parte ar vrea să scrie în tiparul...cioranian. E la mijloc un grațios (fiindcă nepremeditat) fariseism. Cu o sporadică infuzie de energie în nervurile fine
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
Liana Tugearu De la sfârșitul primăverii și până la începutul iernii, genul de dans contemporan din România nu ne-a dat răgazul să vegetăm. Ne-a încântat, ne-a nedumerit sau ne-a iritat, dar timp să ne lenevim spiritual nu ne-a lăsat, din luna mai și până la sfârșitul lui noiembrie. în mai, Visele călătorului de pe Titanic, în iunie Terrains Fertiles
Dans contemporan by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11038_a_12363]
-
mine și am început a-l ceti. Ieri, a trecut pe la mine și un domn locotenent, nepot al Dv., care se interesa iarăși de soarta manuscriptului. I-am spus să vă transmită un cuvânt bun. în aceste sărbători voi avea răgaz să cetesc tot și vă voiu comunica impresia mea îndată după asta. Al Dv., cu cele mai distinse sentimente Mihail Sadoveanu". Aceste rânduri sunt adresate de marele prozator Henriettei Krupenski născută Sturdza, cu referire la amintirile ei. Originalul scrisorii se
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
să realizez că eram eu Însumi obosit. Ne-am așezat pe șina lucioasă de cale ferată. Era fierbinte. Nu ne Îndoiam că era și curată. Trecerea atâtor roți de tren o lustruiseră de-a lungul timpului, fără a-i da răgazul necesar oxidării. Numai faptul că de atâta vreme nu se arătase nici un tren, mi se părea curios. De asemenea trebuia, de mult să se ivească lumina zorilor. Mergeam mai bine de patru ceasuri și ar fi fost timpul să se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
mai înainte de orice, întru desăvîrșirea artei actorului. Unii se plictisesc. Firesc. Alții se găsesc, se recompun. Firesc. La Molly Sweeney m-a surprins, într-un fel, atenția publicului. Concentrarea spectatorilor de la cap la coadă. Reacția fină pe stare, pe relație. Răgazul pe care și l-au acordat ca să urmărească povestea lui Molly și cele trei voci pe care este spusă. Textul este dur, te lovește cu mișcări elegante, iscusite, cu felul aparent banal în care este narat. Era atîta liniște în
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10811_a_12136]
-
mai înainte de orice, întru desăvîrșirea artei actorului. Unii se plictisesc. Firesc. Alții se găsesc, se recompun. Firesc. La Molly Sweeney m-a surprins, într-un fel, atenția publicului. Concentrarea spectatorilor de la cap la coadă. Reacția fină pe stare, pe relație. Răgazul pe care și l-au acordat ca să urmărească povestea lui Molly și cele trei voci pe care este spusă. Textul este dur, te lovește cu mișcări elegante, iscusite, cu felul aparent banal în care este narat. Era atîta liniște în
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10792_a_12117]
-
obârșia” îndepărtată a biografiei pe care am dedicat-o plăsmuitorului miticului Macondo. T.Ș.M.:Pornind de la inspirata caracterizare a lui William Ospina, care afirmă: „Viața lui García Márquez este un labirint care trebuie reconstruit prin lupte și clipe de răgaz, mituri și legende, cânturi și cărți, ghicitori și enigme”, ar fi interesant să ne mărturisești cum ai reușit să duci la bun sfârșit o operă de asemenea anvergură, împlinind o datorie aș spune națională față de marele scriitor, căci se știe
Interviu cu Dasso Saldívar „Am devenit un cititor fervent al Veacului de singurătate“ by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3059_a_4384]
-
să includă reproducerile celor 23 de saloane din Merion. Constrânși să păstreze intacte încăperile proiectate de Barnes și ordinea lor de vizitare, Tsien și Williams au introdus o serie de interstiții. Reprezentând cezuri în turul colecției, acestea oferă vizitatorilor un răgaz între două saloane supraîncărcate. În același timp, spațiile contribuie la injectarea unor doze suplimentare de lumină naturală în sălile propriu-zise. Adăugând și un sistem modern de iluminare artificială, arhitecții au schimbat modul în care exponatele sunt percepute. După inaugurarea noului
Reconsiderarea unei „crime estetice“ by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4122_a_5447]
-
că este cu neputință de a trimite tot materialul odată. Eu cred însă că se poate foarte bine da la cules încetul cu încetul. Munca tipografului va fi grea din cauza unei limbi străine pentru el, așa că dificultatea lui devine un răgaz pentru noi (acela de a ne preocupa de restul sumarului).Te rugasem să te ocupi de textul lui Drăguțescu despre Brâncuși și în românește. Îl ai? Dacă da, dă-l, te rog, la cules după ce-l mai ,,stilizez" (ca să zic
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
lăsat, încetul cu încetul, sedus de România și de oamenii ei. Au contribuit la aceasta deopotrivă spiritul bătăios, curajul și sacrificiul armatei române refăcute, cât și bucătăria și oenologia locală, ca și mănăstirile și locurile pe care, în momentele de răgaz, Berthelot le vizitează. Împrejurarea retragerii Rusiei din război îi furnizează numeroase ocazii în care poate compara mica Românie și marele vecin de la Răsărit, comparație întotdeauna defavorabilă acestuia din urmă. Generalul are cuvinte extrem de dure despre comportamentul nobililor, militarilor și soldaților
Generalul Berthelot pe frontul românesc by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4037_a_5362]
-
până la data limită a termenului legal. "Litera și mai ales spiritul Constituției îl obligă pe președintele Băsescu să-l nominalizeze pe Victor Ponta premier și, în aceste circumstanțe, dacă nu va exagera prelungind nominalizarea lui Victor Ponta, pentru că președintele are răgaz 20 de zile să facă această nominalizare, deci dacă nu va exagera și lucrurile se vor derula firesc, învestirea Guvernului se va face înainte de Crăciun", a menționat Hașotti.
Viitorul guvern ar putea avea 2-3 ministere în plus, spune Hașotti by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/40696_a_42021]
-
plecat. Este tiparul ce se repetă pe parcursul romanului, încât se transformă în stereotipie melvilliană. Partea povestitorului Călătoriile i-au dăruit lui H.M. tot: subiecte din belșug, modele de povestași, exercițiul excepțional de a dibui forța unei povești prin reacțiile ascultătorilor, răgaz pentru meditație, tipuri umane și spații exotice. H.M. descoperă că o corabie este un creuzet al ficțiunii și profită din plin. Intuiește schemele narative și arhetipurile, pe vase diferite regăsește lucruri familiare: „Trebuia să dea în toate călătoriile peste căpitani
Când personajul se numește Herman Melville by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2839_a_4164]
-
lacul va îngheța? și cum să ieși din hățișul de spini fără a face o reverență morții deratizării de text după dezghețul Letei înlătur cu o mînă ultimele ramuri, doar cărare-ngălbenită în bura de iarbă. se-ntunecă. se întunecă a răgaz. orice adiere o absență. fiecare parc, visul betoanelor, de pe acum oare unde în cine se mistuie iubirea celui însingurat căutînd doar ce se afla mereu în noi contemplarea alunecării de rîu ignorat de trecători parcă se lasă o lespede, vîrste
Andrei Zanca by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/10488_a_11813]
-
neîndemânatice ale tuturor, pentru orele când am muncit și cele în care am vrut și n-am mai putut, pentru toate clipele care au fost sacrificate acesteia, care la rândul ei va fi jertfită altora, inevitabil, mereu de la-nceput, fără răgaz, fără sfârșit...". În astfel de cazuri fraza curge normal și trădează o mână de scriitor experimentat și cu fler. Copiii asfaltului nu este în nici un caz o carte dăunătoare. Nu. Dacă Tudor Călin Zarojanu s-ar fi căznit mai puțin
Să râdem cu orice preț by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10171_a_11496]
-
cu un jalnic surâs: "Nu sunt veteran". Ea continua să-și exprime nemulțumirea față cu întârzierea respectivei pensii. "Vă asigur că nu sunt veteran!", am rostit - mai cu vlagă. Apoi m-am strecurat în clădirea Poștei, unde am avut tot răgazul dorit, așteptându-mi rândul, pentru a mă minuna că urc cu atâta destoinicie treptele senectuții...
Paragrafe by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/10660_a_11985]
-
și epigramiști, are tot timpul inițiative culturale, este loial în prieteniile sale literare și are, asta pot să spun cu precizie, un cult aproape mistic pentru valorile spiritului. Participă la cenaclurile epigramiștilor, duelează cu ei și, când are mai mult răgaz, scrie sonete!”(Eugen Simion). Iar George Corbu, la rândul lui, ne spune:„Vârstele curg până ce pier/ În cercuri mai spornice, mari/ Din care se-ntorc într-un cer/ Purtat de bărbați și stejari” (Vârstele). Ingrid Cosma (România, scriitor, poet), cu
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
sufletului meu, timpul curge altfel, după un ritm al inimii mele care se oprește în loc cât timp sunt acolo. Fiecare dintre noi avem o Poiană a noastră în care sufletul vine adesea să poposească, obosit, agitat și dornic de un răgaz. Pentru mine, casa părinților mei e oaza mea fermecată de liniște la care visez când sunt departe, ca la un medicament care-mi vindecă toate bolile. Acolo, laptele e mai dulce, aerul mai curat, pâinea mai plină de miez, vinul
NOSTALGII ATLANTICE de CARMEN NICULCEA în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373680_a_375009]
-
un confort comod și în același timp frustrant. Dar, ca să-l parafrazez pe același Proust, dacă tot l-am amintit, totul e nu că te pierzi, ci să te regăsești. Fiecare dintre noi ar trebui să avem un moment de răgaz să ne regăsim, indiferent că punem asta pe seama frunzelor toamnei ori a vântului care suflă de ieri dinspre nord. Să regăsim bucuria de trăi curat și cu drag pentru ziua de mâine, cu liniștea că ne-am făcut datoria de
NOSTALGII ATLANTICE de CARMEN NICULCEA în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373680_a_375009]
-
în ninsoare. Cluj Napoca 14 februarie 2016 Muzică vie Zăpada de ieri, E albastrul de azi... Ce străbate prin verdele crud Al răbdării... Clipirea ce strânge În pălmile sale amar E la al iubirii hotar, Ce așteaptă o clipă de sacru Răgazul de rugă și odihnă... După ploile pline de har, Toate secundele pământului Dispar Și începe veșnicia. Doar ea ticăie pentru nemuritori Ca o muzică vie. Cluj Napoca, 14 februarie 2016 Viața cu Tine Viața cu Tine e cântec... Prin câmpii înverzite
NOSTALGIE DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373684_a_375013]
-
discuta despre măritiș peste 2 ani când voi termina școala și că până atunci nu doresc să mă oblige să mă întâlnesc cu nimeni, că-s prea tânără pentru asta. Tata înclina să mă aprobe și astfel am profitat de răgazul acela să fac cum credeam eu. Sara, după cele ce-i povestisem rămăsese privindu-mă aiurită și-n final reușește să rostească: -Acum să știi, că-mi vine și mie să-mi fac cruce! Nici nu știam cu ce fenomen
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
privească și să se înfrupte. Norocul lor că lui Gioni, îi place să facă grătare. Noi ceilalți ne-am așezat fiecare în jurul mesei la umbra dudului din grădiniță. Lia terminase treaba în bucătărie și totul era gata. În momentul de răgaz până băieții terminau de fript carnea și micii, ne-a invitat în casă, să ne arate câteva lucruri noi ce le achiziționase de curând cu ocazia bâlciului ce se ținuse într-un sat vecin. Am intrat toate în casă și
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
sufletului meu, timpul curge altfel, după un ritm al inimii mele care se oprește în loc cât timp sunt acolo. Fiecare dintre noi avem o Poiana a noastră în care sufletul vine adesea să poposească, obosit, agitat și dornic de un răgaz. Pentru mine, casa ... Citește mai mult Nostalgii atlanticede Carmen Niculcea, Atlanta, GeorgiaSemn de toamnă, sper că nu de bătrânețe, melancolia m-a prins în ghearele ei catifelate și nu-mi mai dă pace. De vină sunt, bineînțeles, frunzele astea aurii
CARMEN NICULCEA [Corola-blog/BlogPost/373681_a_375010]