1,075 matches
-
totuși câteva fire de păr răsucite aiurea pe frunte, care îi dădeau posesorului un aer de chefliu vesel. ― Mai e ceva? mârâi Ledoulx. De ce zâmbești? ― Mă bucuram, Excelență. În dimineața asta, arătați... Cum să spun?... Cu totul aureolat de sănătate. Rămas singur, contele își reluă înfrigurat scufia și pledul. Printre hârtii, descoperi și un raport confidențial semnat cu un nume de cod. Respectivul MEN scria negru pe alb și extrem de concis despre lucruri deosebit de importante care, în final, reușiră să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
luai foc dacă te uitai mai mult. Că era și cam așa, fără nimic pă ea, pă nicăieri. Iar junele o apucase tare... tare... așa, tot către ea... tot în... Cum să vă spui?... Hai, lasă-mă, că am treburi! Rămas singur, Kutuzov își înfundă bărbia în gulerul mantalei. Cuvântul ciudă i se părea prea șters. Pierduse bătălia. În seara aceea mersese la sigur, convins fiind că lucrurile vor evolua în sensul dorit de el. Cum ar fi putut o actriță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
auzea chemân-du-l, Îl auzeam răspunzându-mi. Și ce bine, ce bine, copil (mereu fiind), să știi că ți se răspunde la chemare. Așa că mă puteam Întoarce la treburile mele: spălat, micul dejun, plecatul la școală (dacă era zi de școală), rămasul acasă - când nu aveam școală, Însă afară prea ploua, prea ningea iar eu, În acel moment, n-aveam chef: de ninsoare... Ieșirea pe calidor, pentru salutul de dimineață se făcea pe orice timp: pe viscol, pe ger, așa, În cămașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
prea mult, să nu stârnesc drojdia, nici prea puțin, să nu trag aer sugeam o dată, de două ori; a treia, ca-n poveste, era cea bună: venea vinul - Îl Îndreptam spre brăcace, apoi scuipam, o dată, de două, de trei ori: rămasul În gură nu-mi plăcea: era acru - Îmi plăcea că-i plăcea lui Moș Iacob. Umpleam brăcacea, vărsam Înapoi În poloboc ce rămăsese pe chișcă, scoteam mațul, băteam vrana la loc. Urcam la lumină și la căldură, ținând brăcacea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lucru; la dreptul vorbind, nimic. Nici În Crăciunul următor, În Ardeal, cel din ’44, petrecut În pădure, la Buia, de frica „repatrierii”; nici În Crăciunul ’45, ’trecut Într-o cancelarie de școală de țară - depaaarte de Crăciunul abia Început (și rămas neterminat) În curtea școlii din Mana, cea de lângă calidor unde se adunaseră În jurul Pomului aproape toți locuitorii, iar când sfârșeau școlarii de cântat o colindă Învățată de la Învățătorii de mama și de tata (pe două, trei, chiar patru voci), câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
doarmă, am anunțat, ridicându-mă În picioare. M-am uitat o clipă la cutiile de pizza și la dozele de bere. Sigur nu vrei să te ajut să strângi? — Ha, ha. Tom se ridică și el și ne Îmbrățișarăm de rămas bun. — Pe curând. Am condus până acasă, prin cap Învârtindu-mi-se imagini din filmele pe care le văzusem. Jane Greer și Robert Mitchum pe o plajă În Mexic, În lumina lunii, Rita Hayworth scoțându-și o mănușă lungă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
le lipsisem amândurora, sfâșiată între ei doi ca o cîrpă veche, acum sunt de prisos, iar din pricina faptului că mă obișnuisem atât de mult să fiu la dispoziția lor, acum nu mai știu ce aș putea face cu timpul acesta rămas liber, acesta este un teritoriu nou, pe care trebuie să îl explorez, exact așa cum ai învăța o limbă nouă, mă gândesc la ce voi face până diseară, privesc din nou bucățica aceea albă de hârtie, un norișor luminos pe cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în pădure astă-iarnă și cum de atunci se luptă ea singură să hrănească o casă de copii, că ceasul rău a făcut de a pierit și un bou odată cu bărbatul, încît a trebuit să vândă mai pe nimic pe cel rămas, fiindcă bani n-a mai avut să-i cumpere altă pereche. Boierul cel bătrân a chemat-o atunci și a mîngîiat-o, și i-a făgăduit că are să-i plătească dumnealui boul și să aibă grijă de bieții orfani, dar numai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ție de urât. Arendașul se retrase, făgăduind că spre seară va reveni să ia pe domnul avocat. ― Sper că ai să-mi faci curte, iar nu să mă sperii cu ororile țăranilor? glumi Nadina către Stavrat pe când Platamonu își lua rămas bun. Olimp Stavrat își mângâia zăpăcit bărbuța, cu un surâs în care îngrijorarea se lupta cu cochetăria. Afară, în curte, Aristide era nerăbdător. Ciupise puțin pe Ileana, în glumă și de față cu tatăl ei, cu care se apucase să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
prispa casei, rezemat cu capul de perete. Nu mai sufla în barba lui de călugăr. Alături avea fluierul și flautul cu care, înainte de a pleca din lumea aceasta, mai cântase o doină sau o melodie tânguitoare la flaut, ca un rămas bun de la lumea în care trăise. Preotul și cu câțiva gospodari iau făcut cele trebuincioase de îngropăciune. Mormântul i l-au săpat în cimitir, lângă gardul gospodăriei lui. La slujba de înmormântare, oamenii vorbeau despre Pandele ca despre un 90
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pare mai iminentă și mai iremediabilă. Este firesc astfel ca anul acesta corul bocitoarelor să fi atins apogeul. Valul său a luat pe sus pe mai toată lumea, inclusiv persoane așezate, care nu se lamentaseră pînă acum de acest flagel al rămasului fără tradiții. Pe de altă parte și direct proporțional cu această pierdere, fiecare dintre noi are parte de tot mai multe tîrguri tradiționale, colinde tradiționale, mîncăruri tradiționale și alte cadouri tradiționale. Nimeni nu pare să fie intrigat de această - cel
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ta mă întristează, ci felul ei. Dacă ai fi fost îngropat (etaphes) în țara ta, aș fi fost mângâiat și aș fi vegheat și te-aș fi îngrijit pe patul tău de suferință; în timp ce mureai, ne-am fi schimbat ultimul rămas bun, ți-aș fi închis ochii, aș fi plâns pe trupul tău care zăcea acolo, te-aș fi îngropat cu fast și n-aș fi lăsat deoparte niciunul dintre ritualurile obișnuite” (De Josepho 22-23). Cântarea funebră închipuită continuă să vorbească
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
și că aceasta este un fel de vizită post-mortem a unei ființe angelice, „spirituale”, de neînțeles. Se gândesc că trebuie să fie cineva care seamănă cu Petru sau îl reprezintă pe Petru, făcându-le o vizită pentru a-și lua rămas bun. Nu întâmplător ei își propun să meargă la închisoare în ziua următoare pentru a-i lua trupul lui Petru ca să-l înmormânteze cum se cuvine. Cu alte cuvinte, oricât de intense ar fi fost acele experiențe ale întâlnirii cuiva
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
la nici o concluzie, exclamă unul din ei, înfășurîndu-și un șal de lână fumurie în jurul gâtului. - Nu e nimic! spuse al doilea. - Nu e nimic! repetă ultimul, râzând și privindu-i pe amândoi cu înțeles. Știi la ce fac aluzie, adăugă. Rămas singur, se întrebă dacă mai merită să aștepte chelnerul, când i se păru că cineva se apropia timid de el, șovăitor, privindu-l curios. De-abia când se opri în fața lui, îl recunoscu: era Vaian. - Dumneata ești, cucoane Dominic? exclamă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
23,2 ș.u.; 24,14.16.19); Ios 23,13 amenință cu alungarea din „această țară bună” în cazul în care poporul nu respectă condițiile alianței! La fel se întâmplă și în 1Sam 12 unde se repetă scena de rămas bun a mediatorului urmată de o recapitulare a evenimentelor; aici nu apare termenul bĕrît, dar textul amintește de poruncile și angajamentele luate. Cele două Cărți ale Regilor scot în lumină mai ales încălcările angajamentelor asumate, prezentând doar câteva excepții prin
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Toaibă l-a simțit pe locotenent că se foiește pe banchetă și și-a descoperit fața, privind în jur... Ațipise pentru o frântură de ceas și un vis l-a dus acasă... „Să ai grijă de Maranda, mamă, că o rămas singură singurică... Am să am grijă, dragul mamei. Tu du te cu Dumnezeu și să te întorci sănătos și întreg”. După ce s-a recules, Toaibă a privit către locotenent și a îndrăznit: Domn’ locotenent, nu știu de ce, dar ceva îmi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
avea. Să nu spui în sat unde sunt. De te întreabă cineva, spune și tu că am plecat în lume și... atât. Așa am să fac. Rămâi sănătos, Toadere. Mergi sănătoasă, Marandă, și ai grijă de casă și de cal... Rămas singur, Toaibă s-a întins pe laița improvizată cu speranța că va ațipi. Dar gândurile l-au năpădit ca un stol de vrăbii certărețe. „Uite ce zile am ajuns! Să dorm pe o 136 laiță străină, parcă nu mi-ar
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
întoarcă din țarină. Da, da. Mama Maranda s-o dus s-o ajute la tăiat niște păpușoi, că ea sărmana îi bătrână și neputincioasă. Mătușii Dochița am să-i spun mâine seară. Am să trec pe la ea, să mi iau rămas bun, că de poimâine începe școala și trebuie să plec la liceu. Vacanța asta a trecut așa repede! Ca tot ce-i bun. Se sfârșește repede. Seara, după ce toți s-au aciuat în casă,Toaibă a deschis vorba: Știi tu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
se putea, dar... fiindcă e și un <dar>... Te-ai gândit tu ce-o fi pus la cale bătrânul călugăr pentru mâine seară?” “M-am gândit că vrea să-și ia rămas bun mai altfel doar și nimic altceva”. “Ei! Rămasul bun mai altfel poate fi... Da’ ce îmi bat eu capul cu un nepriceput ca tine? Salut și n-am cuvinte, amice!” “Așijderea, vecine!” Într-un târziu, în ciuda răcorii ce se lăsase, m-am dezbrăcat complet și m-am aruncat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ferestre. Inamicul s-a oprit în piață și noi am deschis ferestrele. Inamicul a citit prin difuzoare ceva și noi am ieșit din case. Inamicul ne-a îmbarcat bărbații în mașini și noi le-am făcut cu mâna semn de rămas bun. Inamicul ne-a împușcat apoi mamele și copiii și noi am strigat "trăiască inamicul". Am ascultat cântecul și l-am reascultat ore în șir. Vroiam un singur lucru. Să mă antrenez să spun " Nu, eu nu strig "trăiască inamicul
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
se pare un paradox? Nu, vă asigur că e purul adevăr. Vă amintiți ce povestește Dostoievski despre minutele petrecute în fața plutonului de execuție? Despărțise, dacă țin bine minte, acele minute în mai multe părți. O parte pentru a-și lua rămas bun în gând de la prieteni. O parte pentru a-și aminti viața. Și o parte pentru a privi cum soarele strălucea pe tabla unei cupole... Poate că trebuie să simți sudoarea morții ca să înțelegi, într-adevăr, cât de frumoasă e
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
căzuse ca un rechizitoriu. Se întrebau mereu laolaltă în gânduri suspecte: Ei sunt care au ucis-o? și la orice mișcare a lui Rim se strămutau în umbra lui, complici nedezlipiți și spectri ai nenorocirii. Așa ascunși, scăpară de ceremonia rămasului bun de la Sia. De altfel, nimeni acum afară de preoți nu se mai ocupa de salutul de pe urmă. Odată ipnoza muzicei risipită, toți se strecurau lin spre ieșire. își reluau cu grabă bucuria zilei minunate. Indiferenți către ceremonie, o uitau repede
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Dacă altcineva mai bun nu există prin apropiere...” “Adevăr grăiși! Auzi, ia, spune, cum zici că ți reușește rulada aia formidabilă?” “Fii atentă!...” Fostul profesor de matematică, totdeauna foarte politicos, încearcă să nu abandoneze compania lor, măcar până-n momentul de rămas bun. Dar nu-i chip! Vasilică, nepotul de cinci ani, încearcă să se urce ntr-un copac... era gata-gata să cadă și...Bunicul a ajuns lângă piticul cel temerar. Noroc că l-a prins la vreme, altfel... Epaminonda Apostol și Tinca
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
complet acoperită de un văl gros de nori cenușii. Am auzit-o strigându-mă. M-am apropiat de ea. Am privit- o cu atenție. Figura și întreaga ei atitudine nu exprimau decât reproș. - De ce ai plecat fără să-ți iei rămas bun? îmi zise ea furioasă. - Pentru ca să suferim mai puțin amândoi. Despărțirile întotdeauna dor și lasă urme adânci în suflet. Nu poți să te joci cu sentimentele cuiva... - Poate asta e și părerea mea. - Atunci nu-mi mai face
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
nu mai reușește să-și fixeze dinainte un ideal, care să dea un sens lucrurilor și schimbării lor. Postmodernismul este un fel de continuitate-discontinuitate cu modernitatea: îi reprezintă crizele. Dar cum se manifestă această criză? Este un a-și lua rămas bun de la certitudini; este abandonarea oricărui fundament pentru a naviga spre necunoscut, fără nici un sens, ba mai mult liberi în sfârșit de strânsoarea sensului. Gândirea modernă cunoscuse alternativa dintre raționalism dogmatic și scepticism, amândouă variante ale raționalității „forte”; propu-nea totul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]