2,166 matches
-
latine, încoronat de către juriul Felibri la Montpellier. Drama retrocedării Basarabiei este, de asemenea, orchestrată de poetul Eminescu, cel care celebrează națiunea în profunzimile spiritualității sale, evreul fiind din nou declarat drept inamic. Tema trădării rusești, a victimizării românești și a răpirii Basarabiei se impune. Tulburarea politică și culturală este fără îndoială cauzată de clauzele de la Berlin îndurate după doi ani de criză și mai multe luni de război, dar aceasta are rădăcini mai profunde. În douăzeci de ani, toate visele militanților
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că divinii trimit "zeii secunzi" pentru a lumina oamenii. Ei pot fi vindecători, sfetnici, mesageri ai invizibilului, tovarăși ai călătorilor, colaboratori ai meșteșugarilor, dar și "genii răufăcătoare" din cauza naturii lor "secunde". Plutarh și Porphirius le pun în cârcă relele, luptele, răpirile, bolile și aviditatea pentru mireasma sacrificiilor. Mai depărtat de ei, și apropiat de Maxim din Tyr, Eminescu spune prin cuvintele lui Francesco: "demonii sunt îngeri de geniu". Ioana Em. Petrescu îi cuprinde în categoria damnaților, a străinilor, și le așează
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
el acasă. Printre cei care se străduiau să răspundă chestiunii în discuție, un haios de vîrsta a treia a putut înșira chiar genuri: 1. un goblen, 2. "unul cu mine" (și se arăta, făcînd cu ochiul, pe sine), 3. o Răpire din serai (kitschul emblematic, n.n.).Nu un tablou, așadar, ci trei! Ar trebui, în stilul catastrofic al evaluărilor la modă, să împrumutăm aceleași concluzii de un pesimism iremediabil, vorba lui Topîrceanu. Nu e cazul. Păstrînd proporțiile reieșite din diferența de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Bucureștiului. Cei care, întrebați, ar fi intrat firesc în dialog avizat cu la fel de avizatul invitat. Genul acesta de investigație la nivelul trotuarului lasă impresia unor nedorite nostalgii după defuncta cultură de masă, irelevantă din unghiul valorii. Irelevantă și nocivă. Evident, Răpirea din serai, tabloul de pe peretele pișicherului de vîrsta a treia, nu e egalul atentatului cu bombă la cingătoare, dar nu e mai puțin periculos în planul frumuseții. Spre deosebire de primul, el trebuie doar ignorat. Atît. 19 octombrie În zilele cînd era
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
castelului lui Ceprano. Conspiratorii celebrează deja răzbunarea iminentă. Puțin timp după ce trec zidul se aude vocea Gildei strigând după ajutor, dar Rigoletto, pe care bandă aplicată îl face nu numai orb ci și surd, crede în continuare că participa la răpirea Contesei Ceprano. Când își va duce mâinile la ochi, va realiza că el fusese legat la ochi. Smulgăndu-și mască își va da seama că se află în curtea propriei sale case și găsește doar o eșarfă căzută din mâinile Gildei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ceprano. Când își va duce mâinile la ochi, va realiza că el fusese legat la ochi. Smulgăndu-și mască își va da seama că se află în curtea propriei sale case și găsește doar o eșarfă căzută din mâinile Gildei în timpul răpirii. Cuprins de disperare, el strigă numele fiicei sale, o cheamă... Nici un răspuns... Rigoletto exclama: Ah, la maleditzione!...acel blestem a lui Monterone care începe să-și facă simțit efectul. Actul ÎI Un salon din palatul Ducelui de Mantua. Ducele este
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
apariția fugind din apartamentul Ducelui. Rigoletto, fericit, isi îmbrățișează fiica, dar observând lacrimile din ochii Gildei, el se intoarce furios către curteni și îi șomează să părăsească sala. Rămași singuri, Gilda povestește depre prima ei întâlnire cu Ducele și despre răpirea care a urmat (Tutte le feste al tempio). Rigoletto încearcă să-și consoleze fiica promițăndu-i că vor părăsi pentru totdeauna acest tărâm care a adus nenorocirea pentru amândoi. În acest moment Monterone pășește spre locul execuției. El se oprește lângă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cere lui Paolo să uite de planurile sale de a se căsători cu Amelia (Che rispose?). Pentru a nu pierde averea familei Grimaldi pe care spera să și-o însușească prin căsătoria cu Amelia, Paolo și Pietro pun la cale răpirea Ameliei. Tabloul 2. Palatul Dogelui. În Sala de Consiliu a Palatului Dogelui (Palazzo degli Abați) este reunit Senatul. Dogele este așezat pe tron și are în dreapta 12 consilieri din rândul nobililor și în stânga 12 consilieri din rândul poporului. Boccanegra anunță
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
venite de pe străzile orașului. Uitându-se pe fereastră, Paolo anunță că în jurul Palatului Fieschi s-a strâns o mulțime de plebei avându l în frunte pe Gabriele Adorno și că aceștia se îndreaptă spre Palatul Dogelui. Realizând că tentativa de răpire a Ameliei a eșuat, Pietro îl sfătuiește pe Paolo să părăsească împreună sala de consiliu înainte ca să se descopere implicarea lor în răpire. Dogele ordona însă că ușile Sălii de Consiliu să fie păzite specificând că oricine va încerca să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în frunte pe Gabriele Adorno și că aceștia se îndreaptă spre Palatul Dogelui. Realizând că tentativa de răpire a Ameliei a eșuat, Pietro îl sfătuiește pe Paolo să părăsească împreună sala de consiliu înainte ca să se descopere implicarea lor în răpire. Dogele ordona însă că ușile Sălii de Consiliu să fie păzite specificând că oricine va încerca să fugă va fi acuzat de trădare. Se aud strigate “Moarte Dogelui !“ și “Moarte patricienilor !“. Mai mulți consilieri își scot săbiile dar Dogele ordona
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
l-a forțat să comită crimă. “Care este numele acestui personaj?“, întreabă Dogele. Gabriele răspunde Dogelui: “Calmează-te pentru că Lorenzino a murit înainte de a rosti numele instigatorului“. Apoi se intoarce către Doge și îl acuză că a pus la cale răpirea Ameliei. În momentul în care Gabriele ridică pumnalul ca să-l înjunghie pe Doge, Amelia intervine și se interpune între tatăl și iubitul ei (Ferisci!). Amelia îl implora pe Boccanegra să l ierte pe Gabriele. Dogele îi cere fiicei sale să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe Doge, Amelia intervine și se interpune între tatăl și iubitul ei (Ferisci!). Amelia îl implora pe Boccanegra să l ierte pe Gabriele. Dogele îi cere fiicei sale să relateze cele întâmplate (Amelia, di’come foști răpită). Amelia povestește scenă răpirii ei, dar în momentul în care este pe punctul să dezvăluie numele autorului (Paolo), izbucnește un nou conflict în Sala de Consiliu. Într-un efort suprem și cu o autoritate formidabilă Boccanegra își impune voința să adunării și într-un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și cu o autoritate formidabilă Boccanegra își impune voința să adunării și într-un discurs emoționant se adresează celor două fracțiuni rivale implorăndu-le să redea pacea și unitatea orașului Genova (Plebe! Patrizi). Convins acum că Simon Boccanegra nu este autorul răpirii, Gabriele dorește să predea sabia să Dogelui (Ecco la spadă). Dogele îi permite să-și păstreze sabia sub cuvânt de onoare că va rămâne sub pază gărzilor dogale până când se va face lumină în ce priveste complotul. Gabriele accepta. Apoi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sabia sub cuvânt de onoare că va rămâne sub pază gărzilor dogale până când se va face lumină în ce priveste complotul. Gabriele accepta. Apoi Dogele îi cere lui Paolo că împreună să-l blesteme pe omul care a stat în spatele răpirii. Paolo se supune. “Să fie blestemat!“ spune Paolo și adunarea repeta și ea blestemul. Dând curs cererii Dogelui, Paolo de fapt se blestema pe el însuși. Cuprins de groază, Paolo fuge din Sala de Consiliu. Actul ÎI. O cameră din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din secolul al XIV-lea. În acest proces, plin de multiple amenințări, în funcție și de interesele strategice, Rusia le-a ajutat deseori, nu fără ca acestea sa plătească, direct sau indirect, cu sau fără voia lor, așa cum a fost cazul răpirii (raptul) Basarabiei de către Rusia în anul 1812. Prin legea din 9-21 februarie 1879, fuseseră promulgate primele nouă legații ale României în străinătate: Atena, Belgrad, Berlin, Istanbul, Londra, Paris, Roma, Petersburg și Viena. Continuând politica de expansiune teritorială, Rusia s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în studiul "Adevăr și ficțiune în relațiile româno-nord-coreene"), dar și la amploarea cultului personalității în Coreea de Nord, încălcarea drepturilor omului, decalajele tot mai mari, și numai în favoarea Sudului, între nivelurile de dezvoltare economică și de trai între Sud și Nord, unele răpiri de persoane și acte de terorism, izolarea R.P.D. Coreene pe plan internațional etc. Toate acestea și, în primul rând, dezvoltarea economică extraordinară pe care o înregistra Republica Coreea după anul 1965 nu puteau să nu atragă atenția și chiar interesul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
logica povestirilor a lui Vladimir Propp (1970) este denaturată în reprezentarea violenței. Din schema narativă complexă a lui Propp se reține în programele violenței televizuale aproape o singură fază/formă, lupta fizică, în detrimentul celorlalte (ajutor, reîntoarcere, recunoaștere, pact înșelător, substituție, răpire, furt, prezentarea, dezvoltarea și restabilirea ordinii, complicare, transfer/căutare, recunoaștere). Prezentarea violenței la televiziune, aproape ca un „dat natural” amplifică și chiar deturnează modelele narative identificate de R. Barthes și V. Propp în alte categorii de povestiri, modele care și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
că În tumultuoasa biografie a lui D’Annunzio nu lipsesc câteva episoade cu adevărat eroice. Ele se consumă În primul război mondial, când, pilot pe un bombardier italian, e lovit deasupra Veneției, riscând să rămână orb. Căsătoria prematură, sinuciderea soției, răpirea unei prințese, fuga, arestul, legătura pasională cu celebra actriță Eleonora Duse, ruina materială, amenințarea cu Închisoarea datornicilor, refugiul În Franța, toate Îl prind ca un vârtej. Și apoi, o revenire spectaculoasă: după ce Își consumă reveriile egotist-estetizante, simte nevoia să trăiască
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
constă În stabilirea unor granițe și, implicit a unor câmpuri, conceptuale clare. Astfel, după H. Morier (1961, pp. 264-265), există patru accepții importante ale termenului mit: a) sensul generic: povestire de origine etnică având o valoare alegorică - spre exemplu, mitul răpirii focului; b) sensul particular: același tip de povestire, ancorat Însă Într-un sistem religios și poetic - spre exemplu, mitul lui Prometeu; c) sensul extins: ansamblu de concepții colective, credință vagă, element de cult religios sau de adorație laică - spre exemplu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de amatori, ele sunt simpliste, șablonarde, profesând o „aforistică” sforăitoare, prin care își face loc, la fel ca în scrierile în proză, o strategie a îndoctrinării. SCRIERI: Moartea unui singuratic, București, 1967; Naufragiații, București, 1967; Cutia cu scrisori, București, 1969; Răpirea, București, 1969; Teatru polițist, București, 1969; Jos masca, domnule Dib, București, 1971; Pâinea și sarea, București, 1971; Voalul negru, București, 1971; Insula spionilor, București, 1972; Furtul, București, 1973; Armata de pitici, București, 1974; Întâlnire în Valea Morții, București, 1974; Prețul
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
împărțind oamenii în buni și răi, moralizează câteodată plictisitor, deși la vremea apariției nu le-a lipsit succesul. Este vorba de peripețiile unor copii sau adolescenți aflați în situații ieșite din comun - luptele din întâiul război mondial (Suflete de viteji), răpiri, naufragii, regăsiri spectaculoase (Sandu și Sanda, Fetița schimbată) -, de călătorii în peisaje exotice (Unchiul meu Adam, Șerban și Uragan în avion, Mica Robinson) sau de întâmplări din viața de toate zilele (Sărmanul Adrian, Copilul nimănui). Câteva scrieri se inspiră din
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
1932; Lir și Tibișir, București, 1933; Noile pățanii ale lui Haplea, cu desene de Geo și Gusty, București, 1934; Unchiul meu Adam, cu desene de Gusty, București, 1934; Anecdote, pref. Take Papahagi, București, 1935; Coana Frosa la București, București, 1935; Răpirea celor două fetițe, București, 1935; Rilă Iepurilă, București, 1935; Flor Voinicul, București, 1937; În țara copiilor trântori, București, 1938; Păpușica, cu desene de Pascal, București, 1938; Șerban și Uragan în avion, București, 1938; Ștrengărelu, cu desene de Pascal, București, 1938
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
întunecos, demonic. În fiecare este această trufie de nesfârșite dorinți - dar mintea lor era prea săracă pentru o icoană care să împle pe aproape aceste dorinți întunecoasă. Ea se-nălța spre cer, își găsea satisfacerea în omorârea unui inamic, în răpirea unei femei, într-un nimic. Voi ați zugrăvit în istorie o icoană popoarălor. Voi ați voit pământul - - ș- acum toți îl vor. Nu e popor cât de obscur, cât de pierdut în întunerecul vieței sale, care să nu-și creeze
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acestui pământ va răsări un arbore care va umbri cu pace tot universul. De nu... atunci să știi c-ai nimicit tot fructul pe care l-a copt această istorie lungă a Romei, căci ce a putut să iasă din răpirea lumei întregi decât conștiința că prețul acestor semne de luptă, de anxietate, de durere n-au avut nici o valoare. Și astfel noi, bătrâni, stăm în fața a sute de popoare tinere.. Ei cugetă ce cugetau romanii odată, că pământul e un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
falnici din povești Și pot să te răpească, te duc departe-n lume. (îndărătnic) O las' să vie mamă... Dar nu... acestea-s glume. Și - zice mama - foarte frumoși sânt la vorbire Ei au [un] farmec * care te împle de răpire; Dar - zice mama - daca te va cuprinde bine Din cap îți scoate ochii și sângele din vine. Aș! toate aste vorbe îmi par niște povești - Mai știi, adevărate pot fi, să te gîndești! (începe a-și despleti părul) Și despletitul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]