1,548 matches
-
ei! Pornind de la un vis „Visez un prinț pe-acorduri de chitară,/ Frumos, și să mă facă fericită,/ Să simt năprasnic că-s îndrăgostită,/ De-un aspru prototip sculptat ca-n ceară.// Să ne iubim din zori și până-n seară,/ Răpuși sub înstelarea adormită,/ Să mă aline când sunt necăjită,/ Să-mi scoată focul de suspine-afară.// Să conversăm în rime, în sonete,/ Înșiruind cuvinte, iată versul!/ Să ne răcim privirile încinse// Și să ne-mpărtășim cu noi versete./ Și să ne
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
și ucise visele de lumină,distrugând casa pământeană. Octombrie 2004 în Vicenza,străzile erau negre. Cuvinte înlăcrimate spărgeau clopotele din inima înjumătățită ... Ajungem la Morgă,miros de lacrimi amare. Camerele erau pline de cadavre ... Îngeri pluteau în jur,păzeau trupul răpus de un camion bizar,înfiorător ucigaș ... Șoferul schimbase tahometrul și-l aruncase la 800 m depărtare și ... Ce reprezintă pentru o asemenea ființă viața unui tânăr străin? Ochii înfundați de frigul din interior și ochiul drept încă sângera de răutatea
CANDELA IUBIRII de IONEL MARIN în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343688_a_345017]
-
este rătăcire Inocența și armonia călătoresc Cu bucuria sufletului nestricăcios. GÂNDURI SPRE ADÂNCURI Din adânc de gânduri rare, Îmi arunci din ochi scântei, Ca un fluviu, iubita mea Pui pe jar inima și sufletul. Când ești cascadă, când vulcan, Apoi răpuși de dor, de amor, Ne aruncăm zburdarnici Prin lanurile fierbinți Ale zilelor împletite cu dorinți. Mi-e foame de seninul Din privirea ta albastră Ce stârnește zborul, liniștea... La început, un vals divin A unit un destin tulburător. Apoi spini
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
alunga! Am venit la tine să te rog să potolești iarna care mi-a îmbolnăvit mama. De mai multe zile, satul nostru și toate împrejurimile lui, sunt înghițite de zăpadă. Totul a înghețat, iar gerul e atât de crâncen că răpune orice vietate care se încumetă să iasă din adăpost. - Îmi amintesc... Zâna Iarna a fugit din castel! Sunt atât de obosit! Vulpea se ridică pe marginea patului de suferință al Soarelui: - Trebuie să faci ceva, Mărite! Iarna a luat-o
POVESTEA GHIOCELULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377276_a_378605]
-
slovă, fiecare gest, fiecare pas implantau convingător în spectatorii extaziați credința că Seniorul își juca magistral alter-egoul în această seară! În fapt, mărunt de statură, Sufleurul crescuse parcă prin minune, potrivindu-se umbrei masive a Seniorului. Nu realizau cine cădea răpus în fața lor pe podeaua scenei. Cui să-i treacă prin gând că nu Seniorul își ascundea chipul sub mască în seara asta?! Preocupat de sinele descătușat de griji, publicul nu realizase pe dată cum, covârșit de succesul repurtat, Sufleurul murise
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
Acasa > Literatura > Proza > LA MARGINEA NEBUNIEI Autor: Păpăruz Adrian Publicat în: Ediția nr. 1902 din 16 martie 2016 Toate Articolele Autorului „somnul, somnul ... doar atât! fără vis fără trezire... lovituri ce m-au răpus au rămas doar amintire... când durerea grea a vieții, în tăcere o ascult, mă topesc în bezna morții și strâng ochii și mai mult...” (anonim) Te trezești și nu știi de ce o faci...Îți plimbi privirea prin casă și totul
LA MARGINEA NEBUNIEI de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377672_a_379001]
-
clopot liniștea destramă Cu al lui vaier de aramă... Pe culmi se-nalță cruci semețe Sfidând albastrul cu a lor tristețe. Răsună toaca pe la mănăstiri Chemând la rugă ale noastre firi; În ceruri oștile se-adună Pe cel viclean ca să răpună. Clopotnițele răscolesc văzduhul Purtând către înalturi stihul, Natura cu destinul se împacă Atunci când se aude glas de toacă. Cântec de lemn răstignit în uitare, Între cer și pământ tu aduci alinare! Cu glas vestitor de alte-nceputuri Lumea întreagă o
TOACA de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378385_a_379714]
-
de suferință au ridicat și trup învins De lovituri și de durere a fost de moarte,- ncet, cuprins. Apoi, ca semn de siguranță, să se asigure că-I dus, Cu sulița muiată-n ură și-a doua oară L-au răpus. Și I-au străpuns iudeii trupul și inima I-o au străpuns De parcă doar o moarte-n chinuri și crudă n-ar fi fost de-ajuns. Dar când sfârșitu-s-au trei zile Iisus a înviat din morți Iar vestea a cuprins
CU SULIȚA MUIATĂ-N URĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378391_a_379720]
-
Versuri > Omagiu > EA..SUPORTĂ! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Tu faci pomii, florile și ghioceii, Compui aromele viața și teii, Tu susții dragostea și-o mângâi, De ce-o poate răpune, n-o tângui Tuturor vieților dai echilibru Lucrurilor ce contează -calibru, Îi suporți pe toți deși-i îndrumi, Scopurile vieții nu le scurmi.. De-am ști pe câți atâția ani, De-am fi știut și câți golani Pe cât o mai
EA..SUPORTĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378469_a_379798]
-
la spanioli de exemplu, doar că la ei viteazul prinț urmărește un bour, (Bos taurus primigenius L) animal mult mai iute și foarte periculos, care oferea o vânătoare mai palpitantă, necesita o mai mare iscusință spre a’l prinde și răpune și de aceea era considerat vânat regal. Știi Lucia, un fel de coridă, ca și azi, când cu cât taurul este mai sălbatic, cu atât spectacolul este mai fenomenal, spectatorilor li se oferă senzații mai tari de li se zbârlește
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
Sunt trist, n-am nici eu niciun ban!... Hai, ia pânza asta și pleacă!... Baba se lumină la față, începu să se zgâiască cu încântare la tablou, să-l pipăie cu degetele ei negre, apoi îi zise lui Nerun: - Tinere răpus de jale, ce-mi ieșiși acum în cale, care mi-ai dăruit tabloul acesta neprețuit!... Nu vreau să-ți rămân pe veci datoare, așa că pot să-ți dau o îndrumare, de vrei să câștigi parale multe din meșteșugul tău!... Iaca
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
de hârtoape. Și chiar dacă-n jur e o atmosferă sumbră, care-ți dă junghiuri de durere, tu să nu renunți. Încontinuu speră că prinzi putere. Nu ceda nicicând, zbate-te și luptă cu tot ce ar vrea lumea să-ți răpună. Să dorești să ai o neîntreruptă viață mai bună. Nu te-ndemn. Îți cer. Este o poruncă pe care nu poți să n-o bagi în seamă. Strânge tot ce-i laș în tine și-aruncă orișice teamă. Stă-n
STĂ-N PUTEREA TA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380055_a_381384]
-
că pentru tine Eu sunt pământul...ceru-ntreg Și ai plecat grăbit în noapte Iar eu te-aștept...și nu-nțeleg... Mi-ai spus că pentru tine eu Sunt apa rece de izvor Când însetat căutai iubirea Și te topeai răpus de dor... Mi-ai spus că eu sunt zâna bună Ce s-a născut în visul tău Și visul l-ai ascuns în suflet Să fim acolo...tu și eu... Mi-ai spus...dar câte nu mi-ai spus... Din
POEMELE IUBIRII 14 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381818_a_383147]
-
cafea a invitat-o. La o șuet-a stat cu ea, A întrebat-o cum o vrea. Amară, aromată, cu caimac Și tot nu i-a venit de hac. Și șoricioaică în ea i-a pus, Dar cotoroanța hoață l-a răpus. Nu l-a lăsat să mai trăiască Opera să-și împlinească. De moarte el nu s-a temut, Cu toate astea, l-a făcut. Ciumata, ceștile a inversat, Cu ea, tribunul l-a luat. Cu ironie a sfidat-o Pe
S-A STINS TRIBUNUL... de IONEL GRECU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381881_a_383210]
-
crâmpeie sub o creangă în prag de moarte să-i țin minte. M-au strâns tăceri prin lumi departe, un mim cu sufletul în zdrențe, am tot notat adânc pe-o carte, toți anii mei ce-au plâns sub trențe. Răpus de dorul de răscruce, mi-am strâns în suflet praf de lună, din flori de plâns mi-am făcut cruce, pe odihnire să-mi rămână! Cu ce te naști,alergi și tremuri? copile stârv în crengi de viață întoarcerile plâng
COPILE STÂRV ÎN CRENGI DE VIAȚĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381937_a_383266]
-
regele mărilor, care a auzit de bogăția ta și dorește să își întindă puterea și asupra oceanelor. Nu știu unde o ține Triton pe Anemona, dar te asigur că nu a scos-o din ocean și că, monstrul este cheia eliberării ei. Răpune-l, iar fata ta își va găsi singură drumul înapoi spre casă! Algus sări de pe tronul său și făcu un semn să i se aducă trăsura. Bătrâna începu să râdă în hohote ascuțite, spre nedumerirea tuturor. - Ești tu mare, puternic
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
sări de pe tronul său și făcu un semn să i se aducă trăsura. Bătrâna începu să râdă în hohote ascuțite, spre nedumerirea tuturor. - Ești tu mare, puternic și înțelept, Algus, dar nu mai ești tânăr, iar monstrul nu poate fi răpus decât de un tânăr născut în marea din care s-a născut monstrul, unul din doi gemeni așa cum sunt gemene capetele monstrului. - Și unde găsesc eu un astfel de tânăr? - Nu te grăbi Algus, vom cerceta și vom afla! Coral
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
locul despre care îi vorbise căluțul de mare, în fața lui se înfățișă Marinică, însoțit de un tânăr înalt, cu plete lungi, aurii și ochii albaștri scormonitori. Delfinul își ținuse promisiunea și îl eliberase pe prințul mării din închisoare. - Dacă îl răpui pe Valkan și îmi eliberezi fata, îți voi îndeplini orice dorință, spuse Algus. Apoi, îl voi invita pe tatăl tău, regele mărilor, în palatul meu pentru a lămuri câteva lucruri și a-i pedepsi pe cei vinovați de vrajba noastră
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
după ce o străpunsese de la distanță cu câteva săgeți. Între timp, micul pui de rechin alb, se strecurase prin deschizătura turnului și își înfipsese colții în monstrul care dormea fără grijă în încăpere. Crabul reuși să descuie ușa turnului, iar prințul răpuse fiecare monstru care îi apăru în cale pe treptele spre încăperea în care era închisă Anemona. Mare fu bucuria prințesei când, în cele din urmă, cu ajutorul lui Arin și al prietenilor săi, reuși să iasă din turn. - Unde vă grăbiți
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
dăduse cu ochii de el, iar acum își dorea foarte tare să se sfârșească lupta fără ca el să fie rănit prea mult, deși sângele înroșise deja apa oceanului în jurul vârtejului în care erau prinși cei doi. - Fiul meu îl va răpune pe Arin, șuieră răutăcioasă Coral. Valkan îl va răpune și pe tatăl tău și va ajunge rege! Anemona se îndepărtă de turn. - Ce să fac, îl întrebă pe Marinică? Cum să-l ajut pe fiul lui Triton? Delfinul se învârti
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
foarte tare să se sfârșească lupta fără ca el să fie rănit prea mult, deși sângele înroșise deja apa oceanului în jurul vârtejului în care erau prinși cei doi. - Fiul meu îl va răpune pe Arin, șuieră răutăcioasă Coral. Valkan îl va răpune și pe tatăl tău și va ajunge rege! Anemona se îndepărtă de turn. - Ce să fac, îl întrebă pe Marinică? Cum să-l ajut pe fiul lui Triton? Delfinul se învârti puțin în cerc, după care se opri în fața ei
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
de culoarea coralului. - Dacă Anemona ar fi de acord... - Așa, își miji ochii Algus așteptând continuarea... - Eu aș dori... Triton începu să râdă ușurel în spatele lui Algus. - Nu e de râs, zise cu seriozitate regele oceanelor, ditamai flăcăul care a răpus monstrul cu două capete să nu fie în stare să ceară mâna fetei mele? Toate viețuitoarele oceanului începură să râdă. Anemona îl luă de mână pe Arin și, cu binecuvântarea celor doi regi, în Oceanul Fără Sfârșit se încinse o
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ÎMPLINIRE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Se ghemuiește astrul după un colț de zare. Răpus de truda zilei se lasă învelit Cu voalurile nopții și cergile stelare, Rememorându-și drumul, visând la răsărit. Pornise-n zorii zilei înviorat de ceața Lăptoasă din iatacul iubitei lui trezite, De alintări de valuri care-i mângâie fața Și
ÎMPLINIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382050_a_383379]
-
acesta pe cea mai gingașă Frumoasă din țară cerut-a ca preț, Pe fata pe care arcașul acasă O vruse mireasă-n palatu-i măreț. Așa că pornește cu arcul și calul Și câinele doar pe cărări nepătrunse, Cu două săgeți a răpus animalul, Salvând pe miresele-n peșteri ascunse. Își vede și draga întinsă pe patul Ca bestiei în seară jertfită să-i fie, O saltă în brațe și-o duce-n palatul Gătit pentru nuntă, onor, veselie. Urmarea-i știută, orații
CERBUL CU SOARE ÎN FRUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382071_a_383400]
-
vers azi dospește Ferm noblrțea nemuririi Care ne cam... părăsește! Glasul Lui străpunge ceața Ce ne-acoperă de ieri, Amarul ne frânge viața Prin gloata de ieniceri... Ieniceri hoarde păgâne Pe nimic au vândut țara Și pe noi ne vor răpune, Pe spinări ducând povara... Glasul Lui și din morminte V-a scula armate noi, De viteji cu fețe sfinte Și prin jertfă mari eroi! Ne-au lăsat o mândră țară Cu hotare întregite, Azi e plină de ocară Cu granițe
GLASUL POETULUI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380420_a_381749]