604 matches
-
Aplic învățămintele mai ales în piața Timișoara 700 și când ies din supermarketul Bega. De fapt, doar îmi închipui că fac tot baletul cu suveica și țesutul, că scot limba mai să mi-o smulg și că strig din toți rărunchii hua. Dar și așa, discret, pe muțește, într-o secundă, prind puteri și mă simt un fel de Nikita, G.I. Jane, Lara Croft sau Yu Shu Lien din Tigru și dragon. Arunc rucsacul în spate ca pe-un fulg, înșfac
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mânca bine, a bea bine, a se îmbrăca bine, a se distra bine. Păi ce altceva mai poate face omul în viață? Peste tot vedem indivizi trecuți de prima tinerețe care țopăie ,,cu spor” la vreo petrecere strigând ,,din toți rărunchii” niște cuvinte asimilate și de ei cu inconștiență: hopa-șa , hopa-șa , când a fi mai rău, așa să ne fie! Jalnic! Este departe de mintea lor faptul că viața pe care o trăim în trup material, nu reprezintă o glumă sau
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
la București, la Brașov, la Sibiu, la Făgăraș sau la Orașul Victoria. După ce au fost șantajați cu eliminarea din viața social-civilă a copiilor lor de la orașe, Emilian Grovu, Gheorghe Grovu și preotul Ilarie Budac au oftat adânc din străfunduri de rărunchi, au luat tocul cu peniță claps în mână, au muiat în călimara de pe biroul președintelui sfatului, cu cerneală violetă, culoarea otrăvii, au scrâșnit din măsele și au semnat, consfințind în felul acesta predarea întregii agoniseli de generații a familiilor lor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să se culce, eu să-ți scriu ție... Mi-aduc acum aminte de ultima seară înainte de plecare... ce drăguță ai fost cu mine. Monica, știi cum se spune la noi în Oltenia, când ai o durere mare, mare: „Mă dor rărunchii“. Mă dor rărunchii, Monica! Seara Hotărât, s’a schimbat vremea: posomorât, frig tare și vânt ce îndoaie crengile până jos. Ții minte oțetarii cu foi ca de salcâm, dar mari. S’au ruginit, bat în roșu de apus de soare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
eu să-ți scriu ție... Mi-aduc acum aminte de ultima seară înainte de plecare... ce drăguță ai fost cu mine. Monica, știi cum se spune la noi în Oltenia, când ai o durere mare, mare: „Mă dor rărunchii“. Mă dor rărunchii, Monica! Seara Hotărât, s’a schimbat vremea: posomorât, frig tare și vânt ce îndoaie crengile până jos. Ții minte oțetarii cu foi ca de salcâm, dar mari. S’au ruginit, bat în roșu de apus de soare și se frâng
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
logodit! Cynthia clatină din cap. — În domeniul rochiilor de mireasă, este foarte târziu. Noi recomandăm în general mireselor ca, în cazul unei logodne scurte, să înceapă să-și caute rochie de mireasă înainte de a se logodi. — Of, Doamne. Oftez din rărunchi. Habar n-am avut că o să fie așa dificil. — Probeaz-o și pe aia din capăt, propune Suze. Aia cu mânecile evazate de șifon. Pe-aia n-ai încercat-o, nu? A, spun, uitându-mă surprinsă spre rochie. Nu. Car rochia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pare să se identifice cu orașul și vorbește despre sentimentul de nesiguranță care a pătruns peste tot. Mai tîrziu, ea își invită ascultătorii să sune în direct și să-și spună părerile despre misteriosul justițiar ; majoritatea îl aprobă din toți rărunchii, excepția notabilă fiind o ascultătoare care observă că aceeași isterie vindicativă a băgat America și în războiul din Irak. Toate astea înseamnă că tragedia suferită de Erica și rătăcirile ei ulterioare, în căutare de răufăcători pe care să se răzbune
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
i-au domolit de a apucat bietul Gheorghiță să mă ajute și să mă ridice în căruță, ca să mă aducă acasă. Maria se gândea că iar încep procese și judecăți, bani cheltuiți pe avocați, drumuri la Vaslui și oftând din rărunchi, exclamă: „Of, Doamne, cu ce-am greșit noi că trebuie să tragem atâtea ponoase?” − Lasă, Marie și tu Emilie, nu mai plângeți, ne va face și nouă Dumnezeu dreptate. Ce s-a întâmplat azi nu-i decât lucrătura diavolului care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la tăt, îngână Gheorghiță cu obidă. Și la noi o vin't porunca aiasta, că, când or vini turcimea, un pustiu de scrum și cenușe să se caște 'nainte, să n-aibă nici apă după ce bea... Gheorghiță oftează din toți rărunchii: Să vezi jălanie pe muierea me, când am vin't cu focu': "Văleu!! Nu te lăs Gheorghițăă!!...Nu te lăs s-o dai focului !! Nu te lăs!! Cu mâna me am lipit-o!!" se căina ea... Și unde s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la o încheietură, un lemn peste șale și altele plouă... El își iese acum din sine: mașina cea vie dă drumul rezervei de energie - pentru așa moment o păstra - nici un gând de economie... trebuie cheltuită toată! Opintindu-se din fundul rărunchilor, animalul s-avântă orbește în fața loviturilor... Un răcnet suprem! Sparge rândurile vrăjmașilor, le scapă printre picioare și fuge uitându-se drept și numa-nainte, fuge până dă de un loc singuratic. Aici s-așază, stins de oboseală, să-și liniștească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
viață. 1917, Piața Roșie din Moscova, spre ceasurile la care Revoluția bolșevică era pe cale să învingă. Un rus răpus de băutură se suie pe un afet de tun și, cu sticla de vodcă în mînă, le strigă compatrioților din toți rărunchii: „Menstruația, tavarișci, menstruația, tavarișci!“. Un compatriot cu conștiința revoluționară ceva mai trează îl corectează: „Niet menstruația, rivaliuția!“. La care turmentatul se clatină și mai zice o dată: „Menstruația, rivaliuția, nu contează! Sînge să curgă, tavarișci!“. Spre deosebire de ruși sau de alte popoare
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
prinșii lor de război”. Mozaicii urăsc de moarte pe netăiații împre- jur nu pentru că le-ar fi pricinuit vreun rău ci pentru faptul că nu se lasă robiți de aceste stîrpituri odioase înfrățite cu Satana. Valurile urii viscerale pornite din rărunchii ivriților împotriva filistenilor se găsesc și în proorocirea lui Zaharia ce povestește vedenii plăcute lui Iahwe de pe la anii 520 î.e.n. din Babilon. ,,9,6 Străinul se va așeza în Asdod și voi frînge mîndria filistenilor... 14,21 Orice oală din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Băeșu, cu care se ilustrează numărul aflat sub tipar. Cînd am intrat, fiind semiîntuneric, tipograful care mă însoțea a aprins lumina. La plecare, observînd că n-o mai face, i-am zis s-o stingă. Mi-a răspuns ca din rărunchi: „Lăsați-o, domnule, lăsați-o! Ne-au luat totul, afară de suflet: lumină, apă, mîncare, tot...” „Dacă la întunericul care există s ar adăuga ceva mai multă căldură și mîncare, ar fi la fel de bine ca în timpul războiului!” Cel care-mi spune
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lumina amurgului, ultimul ecou al goarnei. Apoi, deodată, au pornit în aceeași direcție de parcă le-ar fi făcut cineva un semn. Vraja s-a risipit și străzile răsunau de copite. Îmi imaginam șuvoaie de spumă ce răzbăteau la suprafață din rărunchii pământului, inundând aleile, invadând gardurile și înecând chiar turnul cu ceas. Dar nu a fost decât o iluzie a crepusculului. Când am deschis ochii, spuma dispăruse. Copitele erau doar copite obișnuite, iar orașul neschimbat. Animalele se scurgeau, asemenea unui râu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să mă gândesc la tâmpenii de-astea, mai bine îmi vedeam de ale mele. Și așa aveam destule probleme! Am pus ambele mâini pe volan și am oprit la semafor. În timp ce așteptam să se schimbe în verde, am căscat din rărunchi. În fața mea era un camion încărcat cu baloturi de hârtie. În dreapta, o mașină sport, un Skyline alb, cu doi tineri. Un el și o ea mergeau să se distreze sau se întorceau de la distracții. Păreau tare plictisiți. Individa, cu două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și nici n-am dat peste ceva de care să ne lovim. Era neted ca un teren de bowling. Înaintam fără obstacole în cale. Gâfâiam îngrozitor. Alergam ca nebunii spre un punct fatal în timp ce lumea subterană se cutremura din toți rărunchii. Din când în când auzeam bufnituri îngrozitoare, de parcă se ciocneau niște bolovani uriași unul de altul. Pe când ne afundam tot mai mult în bezna aceea, împinși de împrejurări, simțeam ceva zvârcolindu-se și luptând din răsputeri să ne despartă. Zgomotul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Să mori în clipa asta, spuse Profesorul sec. Să mori înainte de a se conecta circuitul A. N-ar mai rămâne chiar nimic din tine. S-a lăsat o tăcere adâncă. Profesorul și-a dres glasul, nepoata lui a oftat din rărunchi, eu am scos sticla cu whisky și am băut o gură. Nimeni nu mai zicea nimic. — Ce fel de lume e aceea? ... Lumea eternă... — Ți-am mai spus. E simplă, pașnică, ți-o creezi tu însuți. Ai tot ce dorești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mai departe de articol. M-au preocupat apoi pozițiile ocupate de Liga Centrală și Liga Pacificului. Au sosit sandvișurile și supa. Le-am mâncat cu o plăcere nebună. M-am șters la gură cu șervețelul și-am oftat din toți rărunchii. Parcă se adunaseră toate oftaturile din viața mea într-unul singur. Atât a fost de profund. Am ieșit din magazin și am încercat să opresc un taxi. Pentru că eram murdari, a trecut ceva timp până s-a îndurat unul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
bătut la cap și cu evadarea asta. — Ai făcut-o și de dragul meu, nu? Să n-ai nici o îndoială în privința asta, zise Umbra. Am lăsat Umbra jos ca să mă odihnesc puțin. M-am așezat pe vine și-am oftat din rărunchi. Eram atât de încălzit, încât nici nu simțeam frigul. Picioarele mi se întăriseră ca piatra de la încheieturi până în vârful degetelor. — Să știi că uneori îmi fac procese de conștiință. Dacă nu te-aș fi bătut la cap și-aș fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
efort? De ce te-ai răzgândit? Din pricina ei? — Da, ar fi și acesta un motiv, dar nu e singurul. Am descoperit ceva foarte important pentru mine, mult mai important decât aș fi crezut vreodată. Trebuie să rămân. Umbra oftă din toți rărunchii și-și ridică apoi privirile spre cer. — I-ai găsit sufletul și te-ai hotărât să trăiești împreună cu ea în pădure. Vrei să scapi de mine, nu? — Ți-am spus și adineauri că nu este singurul motiv. Am descoperit rațiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sfaturi ce vizau cumpătarea mai ales în ceea ce privea băutura (o problemă constantă în lumea satului): Cine este necumpătat în băutură, mai ales în băuturi spirtoase, își otrăvește sângele, își strică creierii, își arde intestinele, își usucă plămânii, își aprinde rărunchii, și curând capătă boalele cele mai dureroase și mai rușinoase. Un alt izvor de boală este necurățenia trupului, îmbrăcămintelor, locuințelor și a altor lucruri ce ne înconjoară"688. Drept concluzie, părintele spunea: Dacă vom fi cumpătați în mâncare și băutură
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
desăvîrșire calmă. Privi, serioasă, planta care-și deschidea petalele, floare care nu era nici deosebit de mare și nici din cale afară de frumoasă, care doar înflorea. Singuratică, răzleață. - Ridică-te, Ciua - porunci împărăteasa Vu }io-tien. Copilul, pregătit să moară, tremura din rărunchi. - La ce te gîndești cînd te uiți la ea? - Că e frumoasă? - bîigui băiatul. - îți mulțumesc, Ciua - spuse împărăteasa scuturîndu-și căpșorul arătos -, îți mulțumesc mult - repetă. Și izbucni subit în rîs. începu din nou să ningă și o rafală de
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
abia se înfiripă, ea se adâncește evolutiv, sub imperiul obsesiilor, ducând la o manifestare explozivă și violentă premergătoare nebuniei și declanșând demența. Fratele îl atinse cu mâna, dar „la acea ușoară atingere, un răcnet! - ca și cum i-ar fi împlântat în rărunchi un junghi roșit în foc - și omul adormit se ridică drept în picioare, cu chipul ingrozitor, cu părul vâlvoi, cu mâinile încleștate, cu gura plină de spumă roșcată“. Răsturnând masa, lumânarea se stinse și „odaia rămase luminată numai de candela
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
pandur», dând «buzna-n dimineți / cu spinări sbârlite de mistreți / și lichide vulpi de aur pur», cu suiș de «rai pe un picior de plai, / ca să vină heruvimi să-și moaie-n rouă / nufărul călcâiului bălai», cu munții arzându-și «rărunchii în uzină», cu «codri-adânci și câmpul cu tarlale», ducându-se pe căi ferate, la orașe, «ca să lingă cerul, cu furnale, / pântec de cuptoare să îngroașe», cu toamnă-visterie a țăndărilor «din viori de chihlimbar», lăsându-te să calci «peste brățări și-
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
întristare, sufletul ei S-a pătruns de cuie și de sabie. 21. Maica Ta, văzând Adăparea Ta cu fiere, Doamne, Cel ce ești dulceața lumii noastre întregi, Fața ei cu-amare lacrămi a udat. 22. „Rău m-am întristat Și rărunchii mi se rup, Cuvinte, Junghierea Ta nedreaptă văzând-o”, Zis-a Preacurata, tânguindu-se. 23. „Cum am să-Ți închid Ochii dulci și-ale Tale buze, Doamne, Și cum dar ca pe un mort Te voi îngropa ?”, Iosif a strigat
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]