2,766 matches
-
și discreție. Oricât de liberă, discuția nu trebuia lăsată să alunece dincolo de obiectivele ei. Să subliniez, totodată, faptul că schimbul de păreri nu se petrece „în direct”. Cel interogat își primește întrebările pe „net” și răspunde pe aceeași cale în răstimpul convenit. Acest fel de a proceda scoate din joc spontaneitățile și oralitatea, reacțiile repezi, oferind prioritate reflecției, răspunsurilor elaborate, analizei și autoanalizei. Au rezultat, cum constată Ovidiu Șimonca în prefață, „12 dialoguri pline de miez și culoare”, cu tot caracterul
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
Gafița și Mircea Zaciu, frapează printr-o desăvârșită onestitate, franchețe și un anume mod de a nara întâmplări și fapte din propria-i biografie. Relațiile prozatorului Ion Vlasiu cu istoricul și criticul literar Perpessicius, așa cum reies din misivele trimise în răstimp de câteva decenii, au fost de o perfectă prețuire, cordialitate și recunoștință. Acesta din urmă, singurul critic literar din interbelic care a scris despre toate cărțile lui Ion Vlasiu, a fă- cut-o cu deplină înțelegere relevându- i specificitatea discursului epic
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
1933 și de la 5 iulie 1933. Până în ziua aia eram un om tare. De atunci de nu mai sunt nimic.ť Ce s-a întâmplat la 5 iulie 1933?. Cred că e ziua despărțirii lui de Maruca Cantacuzino". În acest răstimp, refugiat în arta sa, Enescu își adunase puterile, să aștepte și să spere. Se bucurase de tot sprijinul bătrânei Alice Rosetti și al celor de încredere de la Tescani, cu care păstrase legăturile vechi. Din 1932 întrezărea posibilitatea refacerii paradisului pierdut
George Enescu în secvențe biografice by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Memoirs/8759_a_10084]
-
dau seama dacă cititorii României literare conștientizeză împrejurarea, oricum stranie, că hebdomadarul, așa cum stă scris pe frontispiciul său, apare «cu sprijinul Consiliului Județean Alba». Mai exact spus, cu cel al unui om foarte inimos, președintele Consiliului, Ion Dumitrel, în acest răstimp de criză realmente un mecena.” Ne-am bucurat că reputatul critic l-a descoperit, la Alba-Iulia, pe domnul Ion Dumitrel, într- adevăr exemplar prin sprijinul permanent și substanțial pe care îl acordă actului de cultură. Am mai spus și altă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3570_a_4895]
-
întregi, cu spatele lipit de bustul lui. De treizeci și două de ori și-a trecut cuțitul din mîna dreaptă în cea stîngă și tot deatîtea ori mi-a șters cu el obrazul. Avea gesturi smucite, mă îmbrîncea nemotivat la răstimpuri, mă îngenunchea lovindumă cu vîrful bocancului în dosul genunchilor. Fiecare agresiune părea să se nască în urma unui nou reviriment. Încă n-am înțeles de ce natură. Iar la fiecare izbitură el era cel care gemea, nu eu, de parcă eu l-aș
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]
-
autorului]. [București], Editura pentru Literatură, 1961, 416 pagini cu ilustrații. 3. Perpessicius - Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor. [Volumul] 1 (1957-1960). [București], Editura pentru Literatură, 1961, 465 pagini. 4. Perpessicius a fost întemeietorul și directorul Muzeului Literaturii Române în răstimpul 1957-1970. 5. Barbu Lăzăreanu (n. 1881 - m. 1957) cercetător literar și publicist. Director general al Bibliotecii Academiei Române în anii 1948-1957. 6. Se face trimitere la epistola lui Ion Vlasiu, București, 11 iulie [1]966, care s-a publicat în articolul
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
simplu, chiar mai mult decât simplu. Asculta! Simte! E singură și sincera, dar e cu ea în pacea ei... Trăiește în miros de pasiune cu stropi moi de miere tare. Adoarme-adeseori cu noaptea-n gând, zâmbind la tristeți apuse în răstimp, dar se trezește-n vise de fondantă cu stropi reci de gânduri calde. de Julie - suflet drag", a scris Iuliana Ștefan.
Sorin Șaguna. Cuvinte emoționante: "Te rog să mă ierți" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37612_a_38937]
-
le Magnifique - a fost scrisă de Fitzgerald chiar pe Coasta de Azur, la Saint Raphaël, la o aruncătură de băț de Cannes. O ideală închidere a cercului, după un parcurs de aproape nouă decenii (cartea a fost publicată în 1925), răstimp în care uitarea și redescoperirea, disprețul și admirația i-au însoțit mereu destinul - al romanului și, implicit, al personajelor și autorului. Am văzut, până în clipa când scriu aceste rânduri, doar fragmentele promoționale ale filmului. Ce pot spune e că nu
Așteptându-l pe Gatsby by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3621_a_4946]
-
cu învățăturile morale (ce unora li se vor părea veritabile aforisme) din acest Jurnal cu fața ascunsă. Ele nu sunt de luat în serios, căci nici în fața morții autorul nu-și abandonează hedonismul. Proverbele pe care și le notează la răstimpuri sunt din categoria celor care făceau deliciul lui Iordache Golescu („se sperie calul de bășina lui” și altele asemenea). Nimic gnomic cu adevărat. Filozofia vinului e cultivată chiar și de-a lungul întinsei perioade de abstinență, fiindcă rezidă mai ales
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
Nicolae Scurtu Romancierul, eseistul, dramaturgul și traducătorul Marin Preda (n. 5 august 1922 - m. 16 mai 1980) nu a lăsat o însemnată literatură epistolară 1, așa cum unii, poate, s-ar fi așteptat. Răstimpul în care a trăit și, mai ales, a creat nu i-a îngăduit să întrețină dialoguri epistolare susținute. Comunica frecvent și eficient prin articolele și eseurile sale și, desigur, prin in-confundabilele creații epice. Rarele și prețioasele misive trimise lui Geo
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
epistolare. Spre sfârșitul vieții, cărturarul Const. Ciopraga, conștient de valoarea informativă, documentară și biografică a epistolelor pe care le-a primit, publică un amplu tom1 ce însumează cele mai semnificative mesaje ce i-au fost trimise de confrații săi în răstimp de aproape șase decenii. Cartea are o valoare excepțională prin notele, precizările, știrile, informațiile și polemicile pe care le conține. Ea se constituie, astfel, într-un indispensabil instrument de lucru în ceea ce privește biografia și bibliografia istoricului literar ieșean. Revelatoare și extrem de
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
Nicolae Scurtu Un aspect mai puțin cunoscut din activitatea istoricului și criticului literar Const. Ciopraga (1916-2009) îl constituie cel de pasionat epistolograf. În răstimp de șapte decenii și jumătate, Const. Ciopraga a scris și a trimis un impresionant număr de epistole colegilor, confraților și unor apropiați ai familiei sale. Apariția unui tom1 impunător, în anul 2007, care cuprinde cele mai valoroase epistole primite de
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
unor sugestii și irizări ale unei transcendențe abia bănuite: „Ne-am desfăcut atunci. Ne-am închinat/ ca după o masă cu bucate curate,/ ca după o mărturisire spusă cu buzele celuilalt,/ deci fără ocolișuri./ Tu nu știi că în acest răstimp perdeaua din templu/ s-a despicat ca un tunet/ lăsând pereții orbi să se vadă./ Osuarele s-au frânt ca pâinea uscată/ brațe și guri descleștate au țâșnit din alcalii,/ piepturile uscate ticăie slab/ ca un ceasornic neîntors./ Perdeaua ruptă
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
al doilea rînd, aerul decorativ, de „făcătură” stilistică al cruntei posturi confirmă condiția estetică a confesiunii deturnate, coeziunea discursului. O singură compensație își îngăduie acest monolog crîncen revendicativ și anume o muzică a verbului crispat, amară cantilenă ce răsună în răstimpuri (Candela). Citindu-i cartea, nu putem a nu-l considera pe Lucian Scurtu drept un poet absolut remarcabil, cu o creație ce emoționează chiar prin fuga sa de orice emoție explicită. Un ex-orădean confirmă harul unui orădean actual... Lucian Scurtu
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
aparținând lui Nicolae Iorga 1, Ilarie Chendi 2 și Ion Simionescu 3, iar istoricul literar Lucian Predescu4o menționează în Enciclopedia Cugetarea. După decesul soțului, George Lecca, se retrage la Mănăstirea Văratec, unde se dedică, cu pasiune, vieții monahale, iar în răstimpul 1940-1942 și 1946-1951, cât a fost stareță, s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, de perfectarea atelierelor de țesătorie și broderie și, firește, de învățământul seminarial monahicesc. Aici, la Mănăstirea Văratec, călugărița și scriitoarea Irina Lecca s-a aflat într-
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
de finanțare. Printre aceste proiecte, menționăm: Premiile USR, Colocviul romanului românesc, Turnirul de Poezie, ediția a IV-a, Premiul Cartea Anului (2013), Festivalul de literatură de la Chișinău, Ziua scriitorilor români, Gala Poeziei Române Contemporane, precum și programul de lecturi publice. În răstimpul de la alegerile din octombrie anul acesta, s-au inițiat o serie de protocoale de colaborare, care au fost prezentate în această ședință a Comitetului Director: cu Primăria Sectorului 2 pentru sprijinirea financiară a unor proiecte culturale realizate în comun; cu
Comunicat Reuniunea Comitetului Director și a Consiliului USR () [Corola-journal/Journalistic/2932_a_4257]
-
aparente glorii literare. N-a făcut-o, spre cinstea lui. S-a retras în studiu, într-o carieră universitară care l-a pasionat superlativ și din care noi serii de responsabilități venite pe linie de partid l-au scos la răstimpuri. Directoratul în Ministerul Culturii, asumat riguros, în ciuda periodicelor și inexplicabilelor rotiri (de la teatre la edituri și de acolo la cinematografie) e rememorat cu bunele și relele lui. Nu cu ingratitudine (dovadă referirile atașante la Constanța Crăciun), dar cu obida celui
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
și o splendidă troiță În preajma râului trecând leneș mai la vale. și noi l-am trecut cu bucurie pe un pod ca să ajungem la Capela Adormirea Maicii Domnului cu clopotniță și cu altar pictat naiv. Acolo preoții invitați slujesc În răstimpuri la reuniunile românilor. Ne-am oprit și la scaunele brâncușiene, amintindu-ne de Masa Tăcerii de la Tg. Jiu, scaune așezate În jurul unei pietre care are puterea de a te reîncărca energetic. Nu sunt sigură că de la șederea noastră acolo, la
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
revin la Câmpul de lângă Hamilton, devenit o simbolică Mecca a românilor, pentru a participa la evenimente felurite, indiferent de anotimp, dar oricând cu aceeași ardoare a simțirii. Ion Segărceanu evocă În versuri atmosfera de trăire națională a acestui loc, În răstimpuri simțit a fi Însăși România În miniatură: “La noul ctitorit lăcaș divin/ Răsună clopotul În ritmic ton:/ Aici românii grupuri, grupuri vin/ Din Hamilton, Toronto, Burlington...// Se-nalță-n jur, În graiul din străbuni,/ Cuvinte dulci, pulsând de voie bună-
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
paralel - unul pe firul rememorării, celălalt pe al confesiunii directe - făcând să se reflecte în permanență două imagini: cea a naratorului care- și provoacă un chinuitor proces de anamneză, izolat în cabana sa de munte, și o alta, ivită la răstimpuri din străfundurile conștiinței sale, masca hâdă a unei alterități amenințătoare, sau chipul grotesc al unui sine cu care s-a pierdut contactul. Inițial inexplicabilă apariție, ulterior concretizată sub forma unei temeri străvechi, declanșatoare de nevroze, imaginea lui Lulu, cu „țâțele
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
Ciopraga s-a impus, încă de la debutul său în presa literară, ca un exeget meticulos, precum și ca un critic atent, pronunțându-se asupra operei lui Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaș, George Topîrceanu, Hortensia Papadat- Bengescu. Și nu numai. În răstimp de șase decenii de susținută și consecventă activitate literară, profesorul de la Iași a întreținut un lung și incitant dialog epistolar cu aproape toți scriitorii și cărturarii epocii sale. Revelatoare și valoroase, sub multiple aspecte, sunt epistolele trimise lui Mihail Sadoveanu
Note despre epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5681_a_7006]
-
relecturi pentru a demonstra, cu argumente irefutabile, frumusețea, farmecul și permanența artei noastre religioase, și nu numai, în context european. O restituire, integrală, a notelor, articolelor, studiilor și cărților pe care le-a publicat, în țară și în Europa, în răstimpul a șapte decenii și jumătate, ar întregi imaginea unuia dintre cei mai străluciți exegeți ai fenomenului artistic românesc. Nepot al scriitorului Barbu Ștefănescu- Delavrancea și ginere 2 al poetului și naratorului Alexandru Vlahuță, eseistul I.D. Ștefănescu se confesa, adesea, că
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
trimise istoricului și criticului literar Săluc Horvat (n. 1935), autorul celui mai valoros și complet Dicționar Eminescu 1, publicat în spațiul românesc. Lucrarea aceasta, întru totul esențială, este rodul unei consecvente și susținute cercetări, în țară și în străinătate, în răstimp de cinci decenii și jumătate. Istoricul literar Săluc Horvat este, în același timp, și autorul unei biobibliografii 2 a cărturarului Gheorghe Bulgăr, indispensabil instrument de lucru în ceea ce privește orientarea în opera și biografia eruditului învățat și umanist transilvănean. * [București], 20 mai
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
Nicolae Scurtu Una dintre colaborările necunoscute ale nuvelistului, romancierului, traducătorului și memorialistului Romulus Cioflec (1882-1955) este cea din paginile ziarului Românul, din răstimpul 1911-1912, când Vasile Goldiș coordona și conducea această publicație din Transilvania. E necesar să precizez, încă de la început, că publicistul Romulus Cioflec a fost colaborator permanent al ziarului Românul, iar din anul 1912 a fost numit redactor-șef al acestei
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, prizonieratul în Rusia și o intensă și îndelungată activitate literară, publicistică și culturală au făcut posibilă inițierea de către el a unor dialoguri epistolare extrem de valoroase pentru cercetarea vieții literare din răstimpul 1940-2000. Bogata sa literatură epistolară conține numeroase informații, precizări, note și microportrete care contribuie, astăzi, la întregirea imaginii vieții spirituale, literare, sociale și politice din cea de a doua jumătate a veacului trecut. Epistolele sale, aflate în biblioteci publice și
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]