1,683 matches
-
ia spre Mana În direcția nord-vest, deci se Îndepărtează de front și de Ruși - uite harta... Și mai lasă-mă cu harta ceea, parc-ar mai fi vreo legătură Între hărți și ce se petrece pe pământ, În lumea asta răsturnată, de nici o hartă nu mai poate da sama - dă-le naibii de mobile, facem noi altele, acolo unde-om ajunge, dacă zici că prea curând n-o să ne Întoarcem la casa noastră. Și uite-așa. Și Înc-așa. Mult, mult timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cum să înțelegi sentimentele profunde pe care maternitatea le naște într-o femeie. E o chestie care ține de instinctul de a proteja. Julia a scos un sunet cumva zeflemitor. — Da, da, da, știu. Când copilul e prins sub mașina răsturnată, mama va găsi puterea să ridice mormanul de fiare. Dar să faci o scenă fiindcă progeniturile tale joacă rolul de paji? Asta n-are nici o legătură cu instinctul de a proteja, are legătură cu propria ei amărăciune. Tipa nu poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
viteză la jumătatea drumului parcurs, să taie Încrezător pătratul ocult al forțelor care-i marcau destinul. Dacă aș fi rămas un timp Îndelungat, rezistând trecerii orelor, să fixez cu privirea acel cap de pasăre, acel vârf de lance, acea creastă răsturnată, În timp ce-și desena În gol propriile-i diagonale, atingând punctele opuse ale circumferinței ei astigmatice, aș fi fost victima unei iluzii fabulatorii, deoarece Pendulul m-ar fi făcut să cred că planul de oscilație Îndeplinise o rotație completă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de față un alambic pe o tingire de aramă - și oglinda va trimite razele de incidență În așa fel Încât tu să nu vezi obiectul, bine conturat Înlăuntrul oglinzii, ci să-l intuiești fantomatic, evanescent, pe jumătate În aer și răsturnat, afară din oglindă. Sigur, va fi de-ajuns să te miști puțin și efectul dispare. Pe urmă Însă, deodată m-am văzut pe mine, răsturnat, Într-o altă oglindă. De necrezut. Oare ce voia să spună Lavoisier, ce voiau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
bine conturat Înlăuntrul oglinzii, ci să-l intuiești fantomatic, evanescent, pe jumătate În aer și răsturnat, afară din oglindă. Sigur, va fi de-ajuns să te miști puțin și efectul dispare. Pe urmă Însă, deodată m-am văzut pe mine, răsturnat, Într-o altă oglindă. De necrezut. Oare ce voia să spună Lavoisier, ce voiau să sugereze acești regizori de la Conservatoire? Încă din Evul Mediu arab, de la Alhazen, cunoaștem toate magiile oglinzilor. Merita oare să faci Enciclopedia, și Secolul Luminilor, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
un om hăituit de oră și de Înspăimântătoarea Înaintare a cifrei. Pământul se-nvârtea inexorabil, se apropia ora, peste puțin aveau să mă dea afară. Până ce, trecând de galeria dispozitivelor electrice, am ajuns În mica sală a sticlăriei. Ce logică răsturnată dispusese oare ca alături de aparatele cele mai avansate și costisitoare ale iscusinței moderne să fie o zonă rezervată unor practici ce le-au fost cunoscute fenicienilor cu milenii În urmă? Ce sală de adunătură mai era și asta, care alterna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
un fel de panou de comandă, pe care vedeam mișcându-se imaginile unui film, foarte șterse, o porțiune de oraș. Apoi mi-am dat seama că imaginea era proiectată de un alt ecran, aflat deasupra capului meu, unde ea apărea răsturnată, iar acest al doilea ecran era ocularul unui periscop rudimentar, făcut, ca să zicem așa, din două cutii mari incastrate În unghi obtuz, cu cutia mai lungă ce se Înălța În loc de tub În afara gheretei, deasupra capului meu și În spate, ajungând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
l-ar vedea pe diavol și ar raționa În chip ateist astfel: el, desigur, nu există, iar ce văd e o iluzie a simțurilor mele agitate, poate depinde de digestie, dar el nu știe asta și crede În teologia lui răsturnată. Ce anume i-ar provoca frica lui, care e sigur că există? Îți faci semnul crucii și el, credul, dispare Într-un nor de pucioasă. Așa mi s-a Întâmplat și mie, ca unui etnolog pedant, care ani de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
surâs prevenitor În sala mapamondului. Sala nu era imensă, dar amintea de salonul mussolinian din Palazzo Venezia, cu un glob pământesc la intrare și biroul de mahon al domnului Garamond tocmai În fund, părând a-l privi printr-un binoclu răsturnat. Garamond ne-a făcut semn să ne apropiem, și m-am simțit intimidat. Mai târziu, la intrarea lui De Gubernatis, Garamond Îi ieșise În Întâmpinare și acest gest de cordialitate Îi conferise și mai multă carismă, deoarece vizitatorul Îl văzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ciroză e drăguțul de Boutroux de vină, mă faci să râd!” „Atunci ia povestește-mi ce s-a Întâmplat la Lyon În cele două săptămâni... Capela profanată, ostia cu tetragramaton, Boutroux al dumitale cu o robă roșie cu crucea pusă răsturnat și madame Olcott, ghicitoarea sa personală, peuchère, ca să nu-i zic altfel, care-i apare tridentul pe frunte, și potirele goale care se umplu singure cu sânge, și abatele care scuipa În gura credincioșilor... E adevărat sau nu?” „Dragul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
au trezit puțin din beția mâniei, că ei vor ispăși mai crunt pentru faptele tuturor, dacă cumva se vor întoarce lucrurile iarăși cum au fost... De aceea, venind, au intrat pe la postul de jandarmi. Casa era pustie, ușile vraiște, obiectele răsturnate și răvășite. Ei sperau să găsească măcar câteva cartușe pentru armele luate de la jandarmi, ca să se poată apăra de va fi trebuință. N-au găsit. Nevasta plutonierului se zicea că s-a ascuns la cineva în sat, nimeni nu bănuia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de ghicitori deocheate, centrate pe tema coitului, ne sugerează în final o altă relație, de data aceasta cosmogonică : hierogamia primordială a cerului și pămîntului. Astfel, într-o ghicitoare din România se spune despre cer : Am un ceaun umflat,/ peste lume răsturnat. Iar bulgarii folosesc același termen, vrasnik, pentru „capacul cuptorului mobil” (pentru orice alt capac folosesc termenul turcesc... kapak) și pentru „bolta cerească”. Astfel de formule nu sînt însă decît o ilustrare particulară a unor imagini „clasice” din mitologia sud-est europeană
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
sînt, ca pe vremuri, mono polul bărbatului. Ele supracompensează la rîndul lor o slăbiciune de care vor să se elibereze și devin „castratoare” : îți arăt și eu ce pot ! în aceste condiții, cred că vechea vorbă din popor ar trebui răsturnată și ea : numai tată să nu fii !... Rostul casei și paradigma feminină a umanului Totdeauna m-a fascinat înfățișarea caselor. Înțelegător pînă la fanatism cu țăranii mei și casele lor făloase, desconsideram însă cu egală măsură toate aceste vile și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
simțit cum îmi fuge pământul de sub picioare. L-am mai văzut pe Ruletist prăbușindu-se de pe ladă și revolverul descărcîndu-se cu zgomot apocaliptic. Dar aerul era deja plin de un zgomot surd, spintecat de țipetele femeilor și de zornăitul sticlelor răsturnate făcute țăndări. Cuprinși de panica spațiului închis, ne-am călcat în picioare ca să năvălim mai repede afară. Zgâlțâielile au durat câteva minute bune, transformând străzi întregi în grămezi de moloz și fiare strâmbe. Chiar la ieșire, un tramvai deraiat intrase
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
zicând "Asta ești tu", rămăsese încremenită. Eu nu privisem cu mare atenție scamatoriile ei. Am privit cartea, pe care Elisabeta continua să mi-o arate cu ochii holbați. Era un valet, dar partea de jos a cărții nu era imaginea răsturnată a valetului, ci o superbă damă de ghindă, cu o floare de iasomie între degete. Am răvășit repede cărțile de joc, dar Elisabeta începuse să se zvârcolească. După ce i-a trecut criza, am luat împreună fiecare carte din pachet, dar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Rafturile doldora de cărți, hainele noastre azvârlite peste tot, coșul de pe măsuță în care acum nu mai sânt decât două mere, scrumiera în care se înnegresc vreo trei cotoare, râșnița de cafea, tu căutând ceva pe sub fotoliul pe care stă răsturnat mini-televizorul, corpul tău gol, de culoare galben pal-roz-aurie, ridicîndu-se și făcîndu-mă să mă mir cât de largi par șoldurile femeilor văzute din spate, totul își vorbește și-și tace suprafețele în lumină. Suprafețe în lumină, îmi spun buimăcit, iată lumea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
opțiunea voinței individuale. Cel care încearcă tranzitarea unor astfel de înalte sfere refuzându-se acestui statut și ignorând drama ontică a semenilor ancorați imanentului se consacră și suferă doar pentru sine devenind în aroganța forței sale spirituale agent al transcendenței răsturnate, mistic al demonicului ce-i insuflă tentația îndumnezeirii negative. Aproape de cerul zeilor învăluiți în taină, sacerdotul luminos al compasiunii își urmează poteca astrală neatins de tentacolele mândriei atemporale. Pasul său spre transcendent străpunge selenar apăsarea nopții imanentului descoperind umanității sacralitatea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Răutatea se înveșmântă aici în giulgiul prieteniei consolatoare, al apropierii calde pe care te poți bizui, în care te poți lăsa pe tine însuți așa cum zăbovești sub mantia ocrotitoare a unei zodii binecuvântate. Așadar, chipul-mască al individualității negative ascunde realul răsturnat al aparenței pe care o propune cu titlul strident de unica și veritabila prezență. Dincolo de acest fals ornamental pulsează fierberea întunecată a răutății ce așteaptă finalizarea înșelării pentru ca revărsarea negativității să poată surprinde cetatea celuilalt cu porțile larg deschise. Sunetul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
dinspre transcedență se relevă o entitate cu care omul răutății seamănă mai intens decât se întâmplă cu ierarhiile organicului inferior. Astfel, clarvăzătorul ce ascede spre sfințenie indică ca terifiantă prezență comparativă un intelect al tenebrelor, o flacără a unui zeu răsturnat ce-și oglindește fardarea diabolică pe chipul celui rău. Acest ne-omenesc transcendent îl surprinde misticul în saltul său peste viziunea ateului pe care o acceptă ca reală dar insuficientă. Aici apare umbra demonului care se revarsă peste chipul celui
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
s-ar ancora în preajma sinelui nostru. Aici prezența celui drag este înlocuită, fără sincopa unei pauze interferente, cu prezența morții acestuia, chipul viu al ființei iubite fiind alungat de chipul morții sale ce-i preia locul și statutul de oglindă răsturnată, oglindă nu a sufletului ci a despărțirii dintre spirit și caverna corporalității. În acest sens, se poate afirma că în cazul dispariției totale a celui drag, în situația desprinderii sale definitive din imanentul trupului efemer, moartea vine spre noi, ne
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
seninul prezenței sale clame, de zborul crepuscular spre înălțimile deschise templului dar și de o spargere sacrificantă, de o fragmentare indusă prin impactul cu dimensiunea interioară a celui ce vrea sa creadă întru reculegerea mistică. Într-un mod, din nou răsturnat, se pare că aici nu credinciosul sacrifică cel dintâi jertfind pe altarul transcendenței ce privește prin fermitatea statuii, ci însăși transcendența se deschide sacrificiului pentru credincios dincolo de statuie dar, totuși, învăluind-o. Așadar, predispoziția acesteia spre fragmentare, promiterea unei spargeri
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
va fi construit sub spectrul și în formula coordonatelor deja impuse, el va fi edificat drept una dintre variațiunile arhitectonice posibile ale unei teme singulare, ale unei matrițe primordiale. Această temă menține templului ținuta vizuală de zidire asemeni unui vârtej răsturnat, de construcție-rostuire ce vizează constant o absorbție spre înălțimi, absorbție în care ea însăși ca structură materială tinde să se ancoreze ascendent. Conform unei astfel de matrițe primordiale, arhitectonica templului trebuie să reflecte asemeni unei oglindiri amplificate parcursul mistic al
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
scandalul ce-a fost la club, când oamenii cei mai onorabili, unii ajunși la o vârstă venerabilă, s-au trezit antamați într-o încăierare rușinoasă și au ieșit de acolo cu pălării turtite, cucuie, gulere strâmbe și bastoane schimbate... Vorbește, răsturnat comod în scaun. Pete mari de roșeață nesănătoasă i-au invadat fruntea pleșuvă, pomeții, maxilarele. Febra. Vorbind, nu pierde nicio clipă din vedere chipul musafirului : o atenție încordată, ce vrea și nu vrea să vadă dacă există ceva vinovat între
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de Est și Centrale, că Își bate joc de propriul lui popor. Cu un pic de noroc, n-a mai făcut-o pentru multă vreme. Sau poate că n-a fost numai noroc. În orice caz, Ceaușescu a fost curînd răsturnat și, apoi, judecat și executat. Poate că la vremea respectivă știați cine e Gorbaciov, dar personalitățile ruse nu aveau cum să fie preferatele voastre. Nu știați că În acest caz ar fi trebuit să fie, recunoștința voastră ar fi trebuit
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
acum În stradă știu ce s-a Întîmplat la Timișoara, știu că acum e momentul. Furia adunată zeci de ani În populație iese la iveală cu aceeași Îndîrjire cu care a făcut-o și la Timișoara. Regimul lui Ceaușescu trebuie răsturnat, românii vor Libertate. Acum! Jos Ceaușescu! În cele din urmă, riposta extrem de dură a forțelor de ordine aduce liniște pe străzile metropolei, deși e o liniște relativă: la primele ore ale dimineții, mijloacele de transport se pun În funcțiune, magazinele
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]