1,198 matches
-
fundul prăpastiei, la utrenie, aiurând, sunetul clopotului de la schitul invizibil... Încă și mai din adâncul vremii, Borca, cu diminețile care sunau cristalin, cu zilele înalte și luminoase, cu nopțile care veneau din pădure ude, cu miros de ferigă... Și imagini răzlețe dintr-o vără sau alta, unele greu de localizat în timp: un curcubeu la depărtare de câțiva stânjeni, văzut din vârful Hălăucii: un cerc care abia își înscria statuia proiectată în el, rupt în partea de jos de umbra picioarelor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
la Seymour? am întrebat. După inflexiunile glasului ei, era limpede că se gândea la niște lucruri infame. Pe urmă, brusc, mi s-a năzărit - și era o pură intuiție - că poate se afla în posesia tainică a unor diverse date răzlețe din biografia lui Seymour; adică a unor fapte grave, regretabil dramatice și (după părerea mea) fundamental derutante, legate de Seymour. Anume că în copilărie, timp de șase ani, fusese Billy Black, o celebritate radiofonică națională. Sau, alt exemplu, că la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
un asemenea echipament precar, cu asemenea urechi, cum ar putea cineva să detecteze sursa durerii, numai după sunet și calitate? Cu un asemenea echipament auditiv defectuos, cred că maximum ce poate fi detectat și, cumva, verificat, ar fi câteva tonuri răzlețe, firave - nici măcar contrapunctice - provenind dintr-o copilărie tulburată sau de la un libido dereglat. Dar de unde vine masa grea, încărcătura spitalicească a durerii adevărate? De unde ar trebui să vină? Oare poetul autentic sau pictorul nu e un vizionar? Nu e, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
că, în mijlocul unui poem, ar cânta la un cornet, și încă foarte frumos, și deci n-aș mai putea spune nimic în plus. De fapt, nu mai spun nimic.) În structura asta de șase versuri și cu acordurile acestea armonice răzlețe, Seymour face dintr-un poem exact ceea ce cred că ar trebui să facă din el. Marea majoritate a celor o sută optzeci și patru de poeme sunt nu avântate, ci înălțătoare, și pot fi citite de oricine, oriunde, cu glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
o seară În urmă Îl făcu acum să Îi simtă greutatea specifică, așa cum călca pe iarbă. Era evocată Întregimea corpului femeiesc, tot numai piele albă, coapsele, torsul, picioarele Însele, pântecul cu organele sale și părul creț care i se ițea răzleț de sub basma. Totul vizibil și aproape palpabil. Și chiar despre plante, cine știa tot adevărul? Se uitase Într-o seară Împreună cu Margotte pe un canal de programe educative la un botanist original care legase niște flori la un poligraf - un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
au dus, Căutând întrebărilor mele răspuns Și chiar dacă nori îmi întunecă zarea, Nicicând eu nu voi opri căutarea. Pașii, mă duc pe cărări mult umblate Și visuri mă poartă nebune în noapte, Iar zorii mi-aduc în tainice șoapte, Gânduri răzlețe, ce mă cheamă departe. O pereche sau două de aripi mi-ar trebui Să cutreier cerul într-o singură zi, Să mă întrec cu vântul și gândul în zbor Și să uit, însemnele cuvântului dor. Dar, asta mi-e firea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
văd apa întunecată și repede cum curge odată cu timpul. Prin parc, bănci goale acoperite de frunze moarte, ici colo câte un mic grup de pensionari adunați la câte o partidă de șah...și ciori. Croncănitul lor tăia în minte gânduri răzlețe și mi aminteau de moartea care așteaptă după un pom oarecare. Părea un peisaj dezolant, dar mie îmi făcea bine fiindcă nu mă mai gândeam la micile mele probleme, îmi aminteau că am înainte o viață întreagă pe care pot
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
tocmai plăcut să aștepți și, cu toate acestea, eu am de gînd să-mi pun răbdarea la grea Încercare. Mai fac un pas, mă opresc, fac stînga-mprejur, iar mai merg... Se mai oprește cîte un autobuz... Se mai aud pași răzleți... figuri aproape imperceptibile. Dar nu numai chipurile nu le disting... nici urmă de vreo greșeală, o fisură cît de mică, vreun cerc vrăjit, vreo intrare secretă În subterană. Nu am În față decît perspectiva Întunecată și deșartă a așteptării la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
exagerată. Nu asta m-a topit, ci acel cosmos social orânduit pe dimensiuni omenești. Poate că aveam deja în mine ceva vulnerabil când am ajuns acolo: ciudat, de când aveam viza și biletele de avion, în mintea mea bântuia doar gândul răzleț la Mica Sirenă. Așa mă simțeam atunci. Solidară cu acea făptură căreia ne-limitarea i-a tăiat glasul. O luciferică de-a lor. Fără paranoia. Fără baudelairisme cu ailles de geant qui l’empêche du marcher. Eram poate pentru acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ei, poate și ceva englezi rătăciți, dar nu arată niciodată imagini de lupte), o țară numită Afganistan, la fel, o țară numită Marea Britanie în care ei au un prieten, pe Tony (Blair). Un post a menționat la un moment dat, răzleț, că există NATO și ceva trupe în acest sens în Afganistan. În afară de aceste existențe neamericane, lumea nu mai conține nimic, nici la bine, nici la rău, decât dacă are o legătură directă cu SUA. Acum știu că, în ciuda cronofagiei televiziunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ai înțelege.” 10. Eram, în adevăr în noiembrie. Vântul retezase de mult rondurile de flori, frunzele copacilor. Banca de pe aleea din dreapta intrării unde stătusem altădată era acum dezolantă în despuierea grădinii. Fluviul curgea, jos, în pustietatea ținutului, și lupii încă răzleți, îndrăznind până în apropierea colibelor de pescari, erau izgoniți de focurile aprinse înadins sub hohotele de râs ale bărbaților născuți aici, pe pământurile dintre bălți, adunați roată în jurul ceaunelor cu apă și pește puse la fiert, a mămăligii, a crapilor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
acasă, de mâne încep a căra bârne... —Așa-i, rosti încet Băieșu, îți trebuie lemn din vreme... Stăteau amândoi așa, pe draghini, cu fețele umbrite de pălăriile late și tari de pâslă. Din când în când, caru-i sălta prin bolovanii răzleți ai drumului. Treceau acuma și se gândeau la căsuțele lor din satele de dincolo de baltă. Obrazul ars de soare a lui Hazu avea o lumină ușoară de mâhnire, care parcă izvora din ochii lui căprii. Trupu-i nalt ședea încovoiat asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
înțelegerea pe care am încheiat-o cu ea. Așa arată acordul nostru amiabil. Ăsta e însă necazul cu demnitatea și autorespectul: te costă o grămadă de bani nenorociți. Acum sunt și eu șomer. Ce facem toată ziua? Stăm în grupuri răzlețe pe bordurile murdare. Pavajul seamănă cu un covor ros până la urzeală după un chef dement cu mâncare proaspăt luată de pe foc și băutură grețoasă: aseară zeii vremii și-au înecat amaru-n vin după care au vomitat de la zece mii de metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nevastă. E de-ai lui. E și orbi pă deasupra. Încă stau în ușă, ezitând dacă să mă apropii de masă. Îi studiez concentrat pe cei doi. Îmi par cunoscuți acum, dar încă nu-i pot identifica. Derulez câteva imagini răzlețe, stăruind asupra cadrului cu femeia șoptindu-i ceva la ureche bărbatului. Mă concentrez, urmărind ca într-un prim-plan din ce în ce mai dilatat buzele femeii. Lipite de urechea lui, ușor întredeschise, lăsau limba să-i lingă, în cel mai grețos și firesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ochii, nu înțelegeam ce scrie acolo, dar vederea acelor imagini de orașe sau femei sau mașini străine iarăși ne înfierbânta imaginația. Eram amândoi dornici de necunoscut, de fabulos, de lumi pe care le inventam din nimicul unor cioburi de imagini răzlețe, din frânturi de ziare străine sau din poveștile auzite pe ici, pe colo în atât de mica lume a acelui orășel. Abia intrând în frizeria domnului Albrechtino i-am simțit lipsa lui Ghidale. Aproape că mă podidiseră lacrimile când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Nu știam ce întrebare ar fi putut să-i lovească inima lui bună și curată. Voiam doar să-l fac să povestească, iar și iar, despre mahoanele lui, despre mare, despre câmpia încinsă în care stăpâni erau doar măgărușii, caprele răzlețe, ciulinii uscați și Luna luminând câte un drumeag ducând spre niciunde. Nu reușeam să-l facem să povestească ceva coerent despre Balcicul său. Parcă prindea cuvintele dintr-un stol zburătăcit de vânt, venea câte unul și se lăsa rostit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
rar și alb i se răvășise și-i cădea pe frunte dându-i o alură de filozof suspect pentru psihiatri. Părea beat când se ridică și-ți propuse să mergeți În casă. Începuseră să cadă picăturile alea mari de ploaie răzleață de la Începutul oricărei furtuni. L-ai ajutat să strângă sticlele, paharele și folia de material plastic ce servise ca față de masă. Pe urmă te-ai Întors pe prispă și ai pus scaunele cu picioarele În sus pe tăblia mesei. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
aibă un cadru de desfășurare tipic amurgului de sfârșit de noiembrie. Grințu Înaintează Într-un ritm nu prea lent pe drumul pietruit care se scurge din câmpie spre deal, dinspre gară spre sat și spre mănăstire. Ceață și frig. Case răzlețe, vechi, cimitir evreiesc pe partea dreaptă a drumului. Locul pe care sunt așezate pietrele vechi decorate cu stele În șase colțuri este ceva mai sus, cu doi sau trei metri, și drumul pare a se strecura pe sub el. Iarbă veștejită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
protectoare, dându-i siguranță, cu cealaltă în mâna bunicii, caldă și blândă, prin care simțea cum se revarsă dragostea, cu cei dragi în jurul său și cu Dumnezeu în suflet, Angelina se simțea fericită. Dar peste această fericire trecu un gând răzleț și îngrijorător, ca un norișor alb și inocent, care ar fi vrut în joaca sa zglobie să întunece lumina soarelui. Mâine avea să înceapă un nou an școlar, iar pentru Angelina începea clasa a cincea, un nou început de la care
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
la porci și la rățuște, care stăteau închise și nu aveau de unde să mănânce verdeață. Când termină, privi spre parcela de pământ pe care o muncise din greu și i se păru că firele de roșii erau cam rare și răzlețe. Ce să facă ea să nu mai pară locul așa de pustiu? Luă un snop de bețe de floarea soarelui, înfipse câte unul lângă fiecare fir de roșie, apoi căută un ghem cu ață și le legă cu grijă. Acum
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Mai întâlnim și fapte îndrăznețe Și gesturi mari, mai sunt pe undeva, Te-mpiedici câteodată de ceva Iar alteori, ți-s căile răzlețe... Drum fără pulberi, drum cu pulberi grele, Ceri vamă faptelor de-mprejurări iscate Când pas, ori vis, ori gândul te străbate, Ori numai duhul frământării mele... De la-nceput, spre singurul popas, O zbatere de valuri sau de vânturi, Cu-a
DRUM by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83789_a_85114]
-
Tipul a trebuit să-și lichideze bunurile ca să-și plătească amenda uriașă către SEC. Din moment ce localul fusese renovat și dotat recent, și toată bucătăria era perfect utilată, Sammy a putut face inaugurarea aproape imediat. La Început au apărut câteva cronici răzlețe ale unor clienți pe diferite site-uri și o mică mențiune a restaurantului Într-un articol despre renașterea cartierului. Dar apoi se Întâmplase ceva: restaurantul lui Sammy se transformase din Localul de Încredere din cartier În Atracția orașului În doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
menținerea secretului față de AUFT. Până acum i-am amețit, așa că haideți să-l ținem pe Dudley din scurt. Dacă vreunul din martorii noștri va ceda și ne va da în gât la șefii sindicatului, ne-am ars. Iată câteva idei răzlețe: 1. Această anchetă devine o avalanșă, iar în curând va declanșa o avalanșă de documente. Fă în așa fel încât funcționarii să le îndosarieze la tine acasă. Eu voi trimite rapoarte, chestionare și rezumate ale interogatoriilor concepute pe baza detaliilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Oană, Înainte! Zdrobiți-i! - Moldovaaa! se ridică strigătul de luptă al călăreților lui Ștefan. - Ce se Întâmplă? Întrebă Oană, care nu deslușea mișcările de trupe. - Călărimile atacă În forță pe direcția deschisă de Apărători! spuse Erina. Organizarea tătarilor slăbea. Grupuri răzlețe de războinici se desprindeau din tumen-uri, Încercând să creeze o breșă În atacul moldovenilor, dar deveneau ținte pentru arcași. - Nu În spate! spuse căpitanul Oană, atent la un zgomot pe care doar el Îl auzea. În față! - În față? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
draga mea! - cuvântul "periferie" rosti în largul ochilor lui Mini n întrebare, apoi umbre molcom',? și sclipiri scurte, asemeni bulevardelor umbroase sau ulicioarelor blânde, în care rar pilpîie felinare melancolice sau fulgeră ochiul orbitor 37 al vreunui far de automobil răzleț. Clișeuri, rămase acolo pe retină, acum evocate, apăreau în transparența ochilor. - Drumuri tăiate de suflet! Felicitări! . . . Noroioase, desfundate! . . . bombănea Nory. - Da! Până când se vor îndruma căile lăuntrice, atunci. - Atunci vom avea un dublu exemplar suprapus de tout a l'egout
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]