1,302 matches
-
vizitator, care află prea devreme un lucru pentru care se cerea o mare desfășurare epică". Am fi avut nevoie de intuiția unui Lovecraft, aptă să realizeze că acest dénouement anticlimactic este semnul unei ironii auctoriale supreme, din aceeași specie cu raționalismul rece al unei Ann Radcliffe, care-și permite luxul modern de a sfâșia fără milă pânza subțire țesută de iluzia narativă a scenariului gotic clasic. 2.4.3. Erosul vampiric Domnișoara Christina de Mircea Eliade Redactată în limba română, proza
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
p. 50) Afirmarea filosofiei și a cercetărilor științifice, rafinarea continuă a credinței religioase nu au fost lipsite de sancțiuni politice nedrepte și de persecutarea promotorilor ridicării culturale a oamenilor prin credința că "știința îl face pe om înțelept", susținută de raționalismul iluminist din secolele al XVII-lea-al XIX-lea. La baza crizei europene stă "un raționalism care a pierdut drumul adevărat" (Idem. p. 52) Acestui raționalism i se adăuga naiva credință în obiectivitate, pe care idealismul german de după Kant nu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lipsite de sancțiuni politice nedrepte și de persecutarea promotorilor ridicării culturale a oamenilor prin credința că "știința îl face pe om înțelept", susținută de raționalismul iluminist din secolele al XVII-lea-al XIX-lea. La baza crizei europene stă "un raționalism care a pierdut drumul adevărat" (Idem. p. 52) Acestui raționalism i se adăuga naiva credință în obiectivitate, pe care idealismul german de după Kant nu l-a putut depăși. Din perioada prefilosofiei parvine această credință. Atunci erau frecvente noțiunile de "lume
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
culturale a oamenilor prin credința că "știința îl face pe om înțelept", susținută de raționalismul iluminist din secolele al XVII-lea-al XIX-lea. La baza crizei europene stă "un raționalism care a pierdut drumul adevărat" (Idem. p. 52) Acestui raționalism i se adăuga naiva credință în obiectivitate, pe care idealismul german de după Kant nu l-a putut depăși. Din perioada prefilosofiei parvine această credință. Atunci erau frecvente noțiunile de "lume obiectivă", "adevăr obectiv", iar interesul teoretic era îndreptat spre corporalitatea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
apărut multe revizuiri și ajustări care au dat naștere la tot felul de crize. Printre ele sunt și crizele științelor omului. Deoarece în Occident atât Biserica, cât și statele sunt presate de timpul istoric trecător, apare conflictul dintre empirism și raționalism, dintre relativ și absolut, dintre scepticism și dogmatism. Spre deosebire de Occident, Orientul musulman are o religie revelată prin Coran, iar societatea este organizată de Biserică, de ierarhia ecleziastică, juridico-politică din țările islamice. Popoarele islamice nu-și reprezintă istoric devenirea, ci potrivit
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
consonează cu unele tehnici orientale, amerindiene, șamanice de același fel. Dacă se acceptă că starea mai normală pentru om o reprezintă civilizațiile tradiționale, atunci se poate numi deviere acțiunea antitradițională. Etapele principale ale acestei acțiuni s-au constituit prin "umanism", "raționalism", "mecanicism" "materialism", "pozitivism". Toate acestea au urmat ideea "materializării" (autorul respingea hotărât ideea de "materialitate" atât de des invocată în regimul trecut și cu sensul de "obiectivitate" opusă subiectivității umane), sub forma "solidificării" prin mineral, piatră, metal. "Disoluția" exprimată prin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
acționează și anumite reguli metodologice, ce au caracterul de cerințe la care ar trebui să răspundă filosofii. Iar aceste exigențe nu sunt independente nici de condițiile sociale, nici de cele biologice ori "abisale" în care lucrează savanții. Newton-Smith a propus raționalismul temperat în locul celor două "programe tari" de explicare a dezvoltării științei: programul rațional și opusul său, programul nerațional. Recunoaștem în această opțiune preocuparea de a reda nuanța, degradé-ul culorii, calea de mijloc între extremele "rațional" și "nerațional", pe care autorul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
două "programe tari" de explicare a dezvoltării științei: programul rațional și opusul său, programul nerațional. Recunoaștem în această opțiune preocuparea de a reda nuanța, degradé-ul culorii, calea de mijloc între extremele "rațional" și "nerațional", pe care autorul a numit-o "raționalism temperat", înfruntată logic de "non-raționalism temperat". Kuhn, la rândul său, a considerat că este o "mare provocare" găsirea medianei între "externalism" și "internalism" în istoria științei. Newton-Smith a vrut să ofere tot un model rațional asupra științei, dar temperat de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ofere tot un model rațional asupra științei, dar temperat de preocuparea de a reda dinamic știința, împreună cu "facultatea de judecată a savantului, în exercițiul căreia se află esența MS (metodei științifice)". (25, p. 328) În termenii vitaliști amintiți mai sus, raționalismul temperat seamănă cu "dictatul rațiunii (...) pentru succesul supraviețuirii umane". (Ib., p. 329) Acesta este un alt mod de a spune că gândirea nu rămâne niciodată ruptă de sarcina apărării și menținerii vieții. Se ajunge astfel la mobilurile morale din acțiunea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
resurse de violență sporite față de predecesori. Nu greșesc prea mult cei ce afirmă că răul de dinainte este depășit de răul "din față". Apreciem recomandările comisarilor europeni ca accentul să cadă pe proiecte rațional întocmite, dar la noi, odată cu sfidarea raționalismului etico-politic, s-a întors spatele rațiunii și judecății omului care așteaptă ca țara să fie cât de cât gospodărită, și nu jefuită sălbatic. Conducătorii aleși "democratic" de către tot mai puținii electori prezenți la urne prin ademeneli comandă emigrarea șomerilor și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
să prezinte devierile apărute în cultura antică europeană și asiatică, sub forma unor atitudini potrivnice tradițiilor. Husserl vedea numai două ieșiri din criza existenței umane: "dușmănia față de spirit" soldată cu declin sau un "eroism al rațiunii care va depăși definitiv raționalismul". A doua cale consonează cu elita restrânsă pe care o visa Guénon. 16. Mai recent, M. Onfray îi adună într-un volum intitulat Extremiștii luminilor, unde îi împarte în "materialiști radicali" (J. Meslier și La Mettrie (1709-1751)), "utilitariștii francezi" (Maupertuis
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
319, 331 Proudhon P. J. / 108, 350 Proust / 121 Prusia / 101, 104, 121, 175 Puffendorf / 103, 107 Putin V. / 233, 292 Q qualbiya / 137 quaternion / 10, 144 R Rabelais / 108 Rădulescu Heliade I. / 109 Ramiz Alia / 130 Râpeanu V. / 161 raționalism / 98, 136, 166, 179, 220, 347 Reagan R. / 131 realist-critic / 103 reformă protestantă / 36 religioasă / 30, 36, 94, 271 Regele Mihai I / 20 regiuni ultraperiferice / 34 religia islamică / 329 lumească / 32 naturală / 107 musulmană / 33 Renaștere / 21, 31, 42, 103
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
plastice / 41 I.3. Există o artă decadentă prin ea însăși? / 53 Capitolul II. II.1. Gustave Moreau / 57 II.2. Pierre Puvis de Chavannes / 65 II.3. Arnold Böcklin / 68 II.4. Prerafaeliții / 73 II.5. Klimt și sfârșitul raționalismului / 82 Capitolul III.. III.1. Bachelin, Art Nouveau și neobizantinismul / 91 III.2. Arta decorativă și simbolismul / 102 III.3. Arta bizantină și simbolismul / 117 Capitolul IV. IV.1. Folclorul și mitul în pictura simbolistă românească / 127 IV.2. Kimon
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sa în cadrul artelor plastice fiind una marginală și fără corp teoretic valid. Ca și Mario Praz în privința decadentismului, Hofstätter consideră că simbolismul preia o serie de trăsături romantice afine. "Romantismul deja posedă clar trăsături simboliste". De asemenea, adversitatea romantismului față de raționalismul iluminist se transpune în adversitatea simbolismului / decadentismului față de naturalism sau realism. Orice nou curent își stabilește precursorii, în această privință sunt revendicați aproape întotdeauna aceeași: prerafaeliții englezi, Gustave Moreau și Puvis de Chavannes în Franța, Hans von Marées, Arnold Böcklin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
demonismului romantic byronian în substanța propriilor genii rele, insistând mai degrabă pe latura negativismului asumat ca răspuns la ideea de progres, proprie secolului al XVIII-lea reluată în secolul al XIX-lea cu și mai mare aplomb și a avatariilor raționalismului acestui secol. "Decadența nu constituia o simplă reluare a obsesiei byroniene a "marelui om rău", acest erou pervertit care este totuși superior omologului său lipsit de defecte, și nu reprezenta câtuși de puțin o variantă maladivă a fascinației primilor romantici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
abandonul ideii de progres, fie el spiritual sau material, din care se nutreau intelectualii începând cu secolul XVIII. Această idee era în mod special răspândită în perioada în care Huysmans publica cele mai importante două cărți, pentru că ea constituia nucleul raționalismului științific, modalitate de gândire dominantă atunci"23. Tot Edward Lucie-Smith remarcă reacționismul estetic al decadentismului, asociindu-l dandysmului și snobismului ultimii doi termeni chiar dacă au o relevanță estetică, nu configurează curente estetice -, fapt care ar transfera un capital negativ simbolismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
participa la un eveniment sau de a recunoaște o individualitate, atrag atenția asupra aspectelor global negative a climatului afectiv simbolist"24. În opinia lui Edward Lucie-Smith, simbolismul se articulează de aceeași manieră reacționistă, negativistă, mefientă față de progres, a "refuzului" moralismului, raționalismului, materialismului grosier, stabilindu-și aceste repere culturale, istorice și prin intermediul decadenței ca fenomen larg de civilizație, afectând evoluția marilor culturi europene, în particular cele de origine și tradiție latină, cum este cultura franceză. O mizanscenă flamboiant-estetică a decadenței latine, finis
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pat mortuar, având la picioarele patului obiectele investite simbolic ale profesiei militare, coiful, lancea, scutul; ale plenitudinii vieții, cupa deșertată, mandolina, și cartea, simbol al unei înțelepciuni care nu salvează de la această ultimă exacțiune: moartea. II.5. Klimt și șfârșitul raționalismului În articolul său, "Critica artistică" publicat în România ilustrată din 1901, poetul simbolist Ștefan Petică remarca unul dintre cele trei tablouri ale lui Klimt, Medicina, realizate cu scopul decorării plafonului Marelui Hol al Aulei Universității din Viena. Dacă ne gândim
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-o această lucrare în cuprinsul operei artistului. Capitolul V V.1. Misticism și alte inefabile simboliste Fenomenul decadent care caracterizează sfârșitul secolului XIX prezintă aceeași ambivalență fondatoare la nivelul relației cu religiosul. Sfârșitul secolului al XIX-lea aparține pozitivismului și raționalismului, dar și unei resurecții a religiosului sub forma misticismului, a ereziilor estetizante, precum catolicismul rozacrucian de coloratură dandy al lui Joséphin Példan, sau a ermetismelor școlilor spiritiste, dintre care cea a doamnei Blavatski și a colonelului Olcott a fost poate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la marginea lumii, unde orice este posibil, spre deosebire de lumea din centrul și vestul Europei, în care modernitatea și civilizația erau pregnante. La fel ca jurnaliștii, Stoker accentuează "diferențele extreme dintre Vest și Est, dintre Anglia civilizată și Transilvania primitivă, dintre raționalism și superstiție, dintre progres și stagnare"87. Acesta ar putea fi unul din motivele pentru care Dracula apare ca aparținând unei alte rase, la fel ca valahii, în concordanță cu portretizarea lor în articolele secolului al XIX-lea. Dracula lui
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
păstra distincția între cultura europeană, unică în textura sa iudeo-creștină-greco-latină, și civilizația europeană, cu umanismul său, cu știința și tehnica sa, care s-au revărsat dincolo de Europa, implantîndu-se în contexte culturale complet diferite. Însă fapt de o mare complexitate umanismul, raționalismul, știința sînt, din punct de vedere al originii lor și al primelor lor evoluții, fenomene specifice ale culturii europene înainte de a deveni fenomene de civilizație transmisibile și universalizabile, susceptibile a fi integrate de către culturi exterioare, care se vor fi modificat
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Shakespeare, Molière, Galileo, Bacon, Descartes, Spinoza, Leibniz. Începînd cu Renașterea se formează și se propagă mari unde transeuropene. Este vorba mai întîi de unda Renașterii umaniste și de cea a Renașterii evanghelice. Știința se răspîndește în secolul al XVII-lea. Raționalismul Luminilor se extinde în Europa în secolul al XVIII-lea, pornind de la Paris, așa cum, treptat, romantismul se va răspîndi pornind de la Jena și Berlin. De-a lungul acestei istorii, unele orașe constituie pentru o vreme centre sau puncte de fierbere
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
este, pornind de la pierderea vechiului Fundament, această căutare disperată de noi Fundamente și problematizarea în lanț a acestora prin proliferarea răspunsurilor teologice, filozofice, teoretice, morale. Începînd cu Renașterea, problemele se radicalizează: Omul-Problemă, Lumea-Problemă, Dumnezeul-Problemă, cărora le vor răspunde Umanismul, Naturalismul, Raționalismul, Deismul, Ateismul, răspunsuri împotriva cărora se vor ridica argumentele reînnoite ale religiei și corodările din ce în ce mai profunde ale scepticismului. Din criză în criză însă, din re-fundamentare în re-fundamentare, problematizarea nu a încetat să reînvie, ea înfățișîndu-se astăzi, în năruirea fundamentelor propuse
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
devenind antinomice în raport cu concepția iudeo-creștină asupra lumii. În vreme ce în aceasta din urmă statutul omului se definește în raport cu Dumnezeu, care l-a făcut după chipul și asemănarea sa, și în raport cu fiul lui Dumnezeu, care s-a făcut om, activarea naturalismului și raționalismului grecești tind să integreze omul în physis. Sub presiunea acestei antinomii, statutul omului se problematizează, și va continua să se problematizeze necontenit. Începînd cu Renașterea, există numeroase speculații care încearcă să articuleze relația Om Natură Cosmos. Ulterior, Umanismul filozofic, chiar dacă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
înălța făclia Luminilor. Rațiunea filozofilor este în același timp pe deplin critică și pe deplin constructivă: pe de o parte, atacă miturile, religiile și puterile arbitrare; pe de altă parte, construiește o filozofie completă care se va numi mai tîrziu raționalism. Raționalismul este încredințat că Lumea, care se supune unei Ordini raționale, este complet accesibilă Rațiunii: tot ceea ce există este inteligibil și are rațiunea sa de a fi. Acest raționalism se articulează pe Umanism, care justifică suveranitatea rațională a lui Homo
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]