633 matches
-
absolutul de care ea are nevoie pentru a avea încredere în sine"217. C. Rădulescu-Motru prezintă sistematic primul plan, în care putem distinge: a) o previziune generală, potrivit căreia personalitatea energetică a acumulat premisele necesare edificării sale: eul s-a raționalizat suficient, "tipul" și-a dovedit limitarea, tehnica actuală a muncii s-a clădit pe o diferențiere mai accentuată a dispozițiilor sufletești; unitatea sufletească, structura aptitudinală au ca ax central conștiința morală; conștiinciozitatea este deja, în unele locuri, o atitudine activă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
auzită vocea prin intermediul undelor. Vedem deci că, prin diversificarea tehnicilor și prin generalizarea utilizării lor, reglementarea campaniilor electorale s-a dezvoltat în numeroase direcții precum sondajele, publicitatea și, mai ales, întrebuințarea mijloacelor audiovizuale. Metodele folosite în campaniile electorale au fost raționalizate în cadrul pregătirii și al transpunerii practice a strategiilor. Profesionalizarea consilierii în comunicare, în marketing sau în publicitate politică, după preferințele experților, însoțește tehnicizarea și raționalizarea. Comunicarea politică devine, astfel, o piață care se activează din ce în ce mai intens în conjuncturile electorale, dar
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
oameni săraci. Teoreticienii de sorginte marxistă argumentează că legea este o armă în mâna clasei conducătoare, care vrea să mențină statu quo-ul social. Această interpretare se potrivește cu ideea marxistă că toate instituțiile sociale, inclusiv legea, au fost create ca să raționalizeze și să sprijine distribuția actuală a resurselor economice. Datorită acestui lucru teoreticienii conflictului consideră că devianța este o condiție naturală a unei societăți inegale. Referindu-se la modul în care interesele de clasă influențează poziția față de devianță, teoreticienii conflictului arată
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
tranziție au fost soluționate în țara noastră, vom putea observa că, mai mult ca la alții, există pregnant credința că prin pași mici, cu răbdare, timpul va rezolva toate problemele cu care ne confruntăm. Această credință pur și simplu a raționalizat inactivitatea; ne-a făcut incapabili să luăm măsuri oportune și am ajuns într-o situație de adevărată criză. Să amintim că în Polonia, Ungaria și Cehia au fost aplicate, pe perioade mai lungi sau mai scurte, adevărate terapii de șoc
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Kiselev, influența rusă s-a afirmat prin redactarea Regulamentului organic, intrat în vigoare în 1831 în Țara Românească, respectiv în 1832 în Moldova, document care a așezat cadrul legislativ pentru cele două principate. Scopul Regulamentelor a fost îndoit: de a raționaliza și reforma instituțiile consacrate ale vieții politice românești fără să perturbe ordinea socio-politică existentă și să așeze bazele legislative pentru omogenizarea instituțională a celor două principate dunărene (Hitchins, 1998, p. 203). Inovațiile introduse de Regulamente (cum ar fi de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
motivație naționalistă (de "reîntregire a unității naționale") a participării României la Primul Război Mondial, catalogat după indicațiile leniniste drept "război imperialist". În plin național-comunism, se revine la versiunea prevalentă în perioada interbelică, a Războiului de Reîntregire Națională. Iată cum este raționalizată pe criterii naționale participarea României în război, păstrându-se în același timp retorica războiului imperialist: Intrarea României în primul război mondial se cuvine înțeleasă în legătură cu sarcina obiectivă care se afla atunci în fața țării: realizarea statului național unitar. Era un țel
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care durează mai mult și gesturi care durează mai puțin. Un gest des întâlnit în comunicarea didactică care durează mai mult este enumerarea argumentelor pe degete. Enumerația digitală este un mod ideal pentru a prezenta argumentele și pentru a le raționaliza. De obicei, profesorii care folosesc acest gest frecvent au nevoie să-și facă ordine în dezordinea gândirii lor. Pentru a răspunde participării elevilor și a regla viteza interacțiunilor în sala de clasă, profesorul apelează uneori la gesturi economice din perspectiva
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu adevărat treaz.” (G.Ch. Lichtenberg) Același lucru se Întîmplă și cu „subconștientul” nostru, visul nefiind - spune S. Freud - decît realizarea imaginară a unei dorințe inconștiente, a unei dorințe refulate. De fapt, valoarea „visului” constă În aceea că nu poate fi raționalizat, că nu poate fi supus unei judecăți logice: În construcțiile lui libere, spontane, se proiectează afectivitatea profundă a „Eului”: „Din poemele visurilor noastre, rațiunea face, la deșteptare, ceea ce soarele face din rouă” (J. Renard). * „Mulți Îl socot deștept pe omul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a se înregistra o tentativă de amenințare; • p = probabilitatea ca o tentativă să se repete. Când se face evaluarea costului pierderilor se apelează la o formă simplificată a ecuației pierderilor: care poate fi scrisă și astfel: în care P este raționalizat prin prisma puterilor lui 10, fiecare înmulțindu-se cu 3 (o dată la 3.000, 300, 30, 3, 1/3, 1/30, 1/300 sau 1/3.000 de ani), folosind nivelurile de la 0 la 7, iar W (valoarea) este raționalizat
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
raționalizat prin prisma puterilor lui 10, fiecare înmulțindu-se cu 3 (o dată la 3.000, 300, 30, 3, 1/3, 1/30, 1/300 sau 1/3.000 de ani), folosind nivelurile de la 0 la 7, iar W (valoarea) este raționalizat în puteri ale lui 10 (10.000.000, 1.000.000, 100.000, 10.000, 1.000, 100, 10, 1). 1.3.3. Tipuri de pierderitc " 1.3.3. Tipuri de pierderi" Pierderi de echipamente și alte componente fizice În
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se găsesc și asupra altor actori. Distingem valorile de alte elemente ale sistemului de acțiune cu scopuri analitice, dar, de fapt, ansamblul (valori, nevoi, aspirații, interese, percepții, emoții, amintiri) acționează ca un tot. 3. Valorile oferă ideologilor "materia primă". Ideologiile raționalizează valorile, nevoile și interesele actorilor. Valorile intervin în orice discurs al cărui scop este de a convinge interlocutorul, de a-l seduce sau de a-i ascunde ceva. Prin ele se justifică sentimentele, atitudinile sau inițiativele ascunse. O agresiune, de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mitologie, rituri perfect ordonate și comprehensibile. Arta are codurile sale, limbajul său, regulile sale. În materie de morală, un ascet și un petrecăreț se comportă foarte diferit, dar fiecare se comportă logic dacă ținem cont de valorile în funcție de care își raționalizează existența. Orice clasificare creează diferențe tranșante. Altădată, credința și știința erau opuse. Prima o sufoca pe a doua, apoi scientismul s-a răzbunat, refuzând credinței orice rațiune de a fi. Astăzi, știința poate ajuta credința și morala, purificându-le. Arta
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
individ este „spațialitatea” persoanei acestuia, ceea ce este „vizibil” în exterior din acesta. Sufletul este interioritate pură, imaterială. Cele două părți, trupul și sufletul sunt însă inseparabile, această „separație” operându-se numai în planul conștiinței propriului Eu. Plotin afirmă că „sufletul raționalizează trupul după imaginea sa”. După E. Mounier „omul este în fiecare moment suflet și trup, conștiință și gest, act și expresie”. D. Stăniloaie susține că „sufletul este somatomorf”. I. Gobry consideră trupul ca fiind instrumentul spiritului în acțiune, când mușchii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
când omul, în fața refuzului realului de ai realiza proiectul devine introvertit și intuiește în stări de mare tensiune emoțională, caracteristicile alegerilor sale libere, lipsite de repere axiologice, misterul său. Libertatea existențială, căutată de Jaspers prin renunțarea la pretențiile de a raționaliza universul și retragerea narcisistă în dimensiunile vieții interioare, întâlnește în acest punct interpretarea sartreiană a libertății, ca „ perpetuă interiorizare, neantizare și subiectivizare a contingenței care astfel modificată, trece în întregime în gratuitatea alegerii . Datorită însă erorii metodologice pe care o
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
iar partenerii pot deveni necompetitivi. Stimulentele economice pot fi serios frânate de imperative sociale, reproducând-se astfel Întreprinderi economic necompetitive; În acest caz, costurile de oportunitate ale tranzacționării În interiorul rețelei față de tranzacționarea pe piață cresc. De asemenea, atunci când aranjamente instituționale „raționalizează” piața și competiția, fracturând legăturile sociale, rețelele de relații pot deveni instabile, stimulând partenerii să abandoneze relația și să producă astfel „rupturi” de Încredere: partenerii care au investit mai mult În relații reciproce vor avea de suferit mai mult de pe urma
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Împărtășește teza durkheimiană a originii și funcției sociale a instituțiilor, contestând doar modul de construcție socială a sistemului gnoseologic sau a stilului comun de gândire. Ea consideră că instituțiile se bazează pe un stil comun de gândire care naturalizează și raționalizează clasificările sociale și astfel le Îndreptățește. Sursa legitimității nu va apărea niciodată Însă din echilibrarea intereselor individuale (care, la rândul lor, au o fundamentare socială). Pentru a dobândi justificare, orice instituție are nevoie de o formulă care să-i Întemeieze
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ce se dezvoltă În condițiile resurselor sociale comune În rețea (stimulentele, acordarea unui contract de exemplu, nu sunt direct legate de performanță, ci sunt acordate În baza legăturilor existente). Vulnerabilitatea poate fi generată și din instituționalizarea unor aranjamente sociale care „raționalizează” piețele și fracturează legăturile sociale. Schimbarea conducerilor și politicilor interne În organizații dominante din cadrul rețelei poate echivala cu instituirea unor noi reprezentări ale mediului și ale unor noi strategii ceea ce poate determina Încetarea relațiilor implicate și adoptarea unei orientări mai
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
departament al firmei sau instituției pe care o conduce care clatină percepția sa anterioară despre ea, este posibil să evite dialogul pe această temă sau chiar să-l refuze în virtutea impresiilor sale anterioare. În aceeași idee, poate să încerce să raționalizeze fenomenul prin explicații cauzale care plasează cele întâmplate în altă parte și nu în activitatea desfășurată în departamentul respectiv. Avem aici de-a face cu tendința de a auzi numai ceea ce ne-am obișnuit să auzim; pur și simplu ignorăm
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în mod obiectiv urgentă și astfel s-a simțit nevoia unor structuri sociale sau existențiale noi care să răspundă acesteia". Și completează, cu trimitere la Thomas Nipperday: "reconstrucția conservatorismului s-a datorat în mare parte sentimentului că absolutismul începea să raționalizeze și să simplifice în mod brutal tradițiile organice ale societății; uniformitatea și tehnicile mecanice distrugeau eterogenitatea și diversitatea vie a trecutului. Astfel, stabilitatea totală a început să fie percepută mai curînd ca pericol decît ca un bun prețios care merită
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai bine conștientizată și Înțeleasă atunci când este teoretizată, atunci când practicile „de pe teren” sunt privite În perspectivă. Acesta este un exercițiu util atât analiștilor, care Încearcă să sublimeze mecanismul securității din realitatea relațiilor internaționale, cât și practicienilor care au nevoie să raționalizeze anumite alegeri pe care le fac În activitatea lor decizională. Noțiunea de securitate nu poate fi analizată fără a lua În considerare schimbările de perspectivă și apariția unor idei noi În disciplina relațiilor internaționale și În practica lor. Reconsiderarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
uităm la prețurile în bani care sunt fixate de către puterea de stat, este important să reținem că banii care trec pe deasupra tejghelei nu sunt de regulă singurul preț plătit de către cei care cumpără cu succes bunurile. Dacă vânzarea bunurilor este raționalizată prin cozi, atunci timpul pierdut așteptând la coadă face parte din ceea ce oamenii trebuie să cheltuie pentru a obține bunurile. (A se nota că timpul pierdut așteptând la coadă este un timp pierdut în întregime, deoarece nu se poate spune
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Kuhn susținea că paradigmele au o logică a lor proprie. Din moment ce nu există o bază neutră pentru a compara paradigmele, ele sînt incomensurabile. O paradigmă nu poate judeca pe alta. Preferința pentru o anumită paradigmă în defavoarea alteia nu poate fi raționalizată prin nici un argument logic necircular (Barnes 1982: 65). În înțelegerea disputei paradigmelor, această trăsătură a funcționat ca un extraordinar veșmînt protector pentru toate școlile de gîndire: Nu poți să mă critici, vorbim limbi diferite!". Din păcate, savanții din domeniul relațiilor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
era prea mic pentru a se ocupa de probleme de nivel "mezo" cum ar fi dezvoltarea economică și, mai recent, mediul înconjurător. În timpul primilor ani ai celei de-a Cincea Republici, câțiva dintre tehnocrații responsabili cu planificarea au căutat să raționalizeze sistemul administrativ și au simțit că departamentul era prea îngust și neadecvat pentru îndeplinirea sarcinilor administrative ale noului regim.5 În plus, analiza rațională care stă la baza creării acesteia la vremea Revoluției ruperea de trecut și asigurarea unei forme
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ideea unei societăți liberale faptul că, în privința cuvintelor ca opuse faptelor, a persuasiunii ca opusă forței, totul e permis"231. În acest sens va susține filosoful american ideea unei culturi "poetizate", opuse unei culturi iluministe, în care totul putea fi raționalizat sau "scientifizat". Imaginea "poetului puternic" vine acum să se substituie celei a preotului sau a omului de știință din secolele anterioare. De partea cealaltă, Derrida caută în general să elibereze forța retorică a textelor, iar cercetările sale asupra metaforei vin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
actorului (alcătuit din mirajul altor voci, din meandrele unor existențe netrăite, din proiecțiile amăgi toare dar veridice ale unor măști) sistematizat, raționalizat, prins în tipare? Care e opinia dvs. în legătură cu această tendință, tot mai accentuată, de a ierarhiza, de a raționaliza, de a sistematiza ceva care nu e deloc predispus la aceste operațiuni? Actorul este o lume într-o ființă a cărei identitate se definește prin triada EL-CELĂLALT-CREAȚIA. Actorii mari joacă, actorii obișnuiți interpretează, actorii mediocri ilustrează searbăd textele. Avem din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]