4,689 matches
-
2014 Toate Articolele Autorului undeva sus la etajul o sută sunt niște litere din tablă H O T E L... eu locuiesc în H dorm pe liniuța orizontală în picioarele lui H îmi țin rezervele o conservă o sticlă de rachiu băută pe jumătate o țigară răsucită în hârtie de ziar tutun prost că iarba e scumpă și un caiet scris pe jumătate asta e măsura mea mi se spune State Jumătate vecinul meu de la O doarme cocoșat literele colțuroase sunt
LITERAŢII de DAN NOREA în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376282_a_377611]
-
de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în belșug să-și crească
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
de bunăstare, prea mulți trăesc afară.Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine,Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară.Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie,Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul,Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie,Și slana și rachiul, sarmalele și prazul.În inimă ei poartă ca sfăntă efigieDe dor pe Eminescu și-a lor maternă limbăși se visează-acasă sătui de pribegie,Mânați și de speranța că țara lor se schimbă,Ca în belșug să-și crească copii și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
trăsura cu doi cai, am hoinărit prin București și-am depănat multe amintiri și poate cândva îmi amintești de fostele mele iubiri, și am pierdut noaptea-n pustiu într-o trăsură c-un birjar, mai beam mai rar câte un rachiu să uit de pot de-al meu amar, într-un târziu mi-am amintit de așteptarea ta și a mea, apoi precum face un smintit i-am spus birjarului, așa: mă porți în noapte cât tu poți, până pe cer mai
AMINTIRI de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379281_a_380610]
-
neștiute față de gazdă?! Și câte întrebări n-azvârlise retoric atunci! Altădată, era de-acum student teolog, fusese mai-mai să-l pocnească peste față, fiindcă i se păruse că Artemie zăbovise exagerat în beci unde îl trimisese chiar el să ia rachiu pentru masă. Pusese voia bună a băiatului pe seama zăbavei cu tâlvul în mână... Și câte și mai câte exemple i-ar mai fi stat la îndemână să dovedească încordarea permanentă dintre tată și fiu. Nu mai vru să-și amintească
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
interes: Treaz eram, dar mai visam Că la noi, în cartier, Va fi raiul pe pământ... Cu grădini și palmieri - Fără soare, dar cu vânt”. Mai tot timpul își zicea Nenea Fane Tutungiu... Când nevasta îl certa: - „Mai lasă dracu' rachiu!” Dar cum omu' n-are vină Că-i sta cârciuma în drum... Mai trecea pe la vecină, Care-l stropea cu parfum. Iar la Dida când venea, Era purecat, săracul... - Iar mi te-ai pilit, belea? Unde-s banii? Luate-ar
PE O STRADĂ LUMINOASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362229_a_363558]
-
de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în belșug să-și crească
ROMÂNII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377765_a_379094]
-
S-au găsit neînregistrate mii de tone de cereale la unitățile agricole și gospodării de stat și cooperativele agricole de producție. S-au găsit neînregistrate peste un milion și ceva de litri de vin, zeci de mii de litri de rachiu, zeci de tone de lână, mii de animale. Iată, numai în aprilie s-a făcut un sondaj, nu la toate unitățile agricole, în regiunea Galați și s-au găsit neînregistrați 21.000 miei și peste 1.500 de purcei. În
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în mica producție, în cazul când lucrătorii erau membri ai familiei meșteșugarului. În domeniul producerii de băuturi alcoolice, o răspândire crescândă o avea meseria de berar, ce-și făcea loc înfruntând tradiția, care păstra la loc de cinste vinul și rachiul. Numărul instalațiilor de producere a berii a crescut simțitor, mai ales în orașele în care viețuia o populație străină. La începutul deceniului șapte al secolului trecut, în Moldova existau 40 de instalații de producere a berii, majoritatea în orașe. Dintre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ales, era destinată pieții, direct sau indirect prin intermediari, în rândul cărora întâlnim pe cei mai mari bancheri-cămătari ai Moldovei. La 23 septembrie 1850, de exemplu, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 aceeași cantitate de rachiu era vândută lui Iacob Neuchotz. Acolo unde erau instalate velnițele se îngrășau așa numitele „vite de negoț”, care, în unele ocoale, se numără cu sutele. Deși în statistica din 1860-62 nu este menționată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin intermediari, în rândul cărora întâlnim pe cei mai mari bancheri-cămătari ai Moldovei. La 23 septembrie 1850, de exemplu, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 aceeași cantitate de rachiu era vândută lui Iacob Neuchotz. Acolo unde erau instalate velnițele se îngrășau așa numitele „vite de negoț”, care, în unele ocoale, se numără cu sutele. Deși în statistica din 1860-62 nu este menționată nici o instalație industrială de producere a berii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mecanism. Adâncirea diviziunii sociale a muncii, creșterea populației orășenești rupte de agricultură, dezvoltarea caracterului comercial al gospodăriei agricole și a tendinței proprietarilor funciari de prelucrare a cerealelor pe propriile lor domenii, folosirea făinii într-o măsură mai mare pentru prepararea rachiului, a berii, a pastelor făinoase etc., sunt principalele cauze ale sporirii numărului de mori în Moldova. N. Suțu indică pentru Moldova în anul 1849 un număr de 3.485 de mori, iar în statistica din 1860-1862, sunt menționate, ca funcționând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și D. Bitru. Folosind înapoierea economică a țărilor noastre, pătrunderea capitalului străin progresa începând cu epoca de care ne ocupăm, intensiv și extensiv. O altă ramură a industriei alimentare, în care se utilizau instalații industriale mecanice rudimentare, era producția de rachiu și spirt prin așa-numitele velnițe. Velnițele aveau în Moldova o foarte mare răspândire. Aproape fiecare sat și moșie își avea velnița ei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea existau în Moldova vreo 800 de velnițe. Ulterior, după cum vom vedea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tot mai pronunțate de prelucrare pe domeniile agricole a materiei prime, a accentuării caracterului comercial al gospodăriilor moșierești, iar pe de altă parte, datorită condițiilor grele de transport, care obligau pe proprietarii funciari să-și transforme pe loc cerealele în rachiu. Această din urmă cauză a sporirii numărului de velnițe este valabilă mai ales pentru nordul Moldovei, o regiune izolată de marile căi de comunicație. La jumătatea secolului al XIX-lea, construiau velnițe nu numai marii proprietari funciari, ci, într-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o măsură mai mare decât în perioada anterioară, negustorii, oameni cu oarecari cunoștințe tehnice etc. Este vremea când se alcătuiesc „tovărășii”, mici asociații, în vederea construirii și exploatării velnițelor, care de fapt sunt, multe dintre ele, mici făbricuțe de spirt și rachiu puse în funcțiune prin mașini importate din Austria mai ales. Răspândirea velnițelor era atât de mare în Moldova, efectele negative atât de evidente, încât s-au făcut intervenții pe lângă organele de stat pentru prohibirea producției de spirtoase, prin instituirea unor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atât de evidente, încât s-au făcut intervenții pe lângă organele de stat pentru prohibirea producției de spirtoase, prin instituirea unor dări sporite sau, în cazuri excepționale (secetă, foamete, recolte proaste etc.), s-a cerut chiar oprirea totală a producerii de rachiu din grâu și secară. În 1842, funcționau în Moldova 103 distilerii cu mașini și 1.098 cu căldări, în (1846 - 104 velnițe cu mașini și 806 cu căldări, în 1853 - 121 velnițe cu mașini și 593 cu căldări, iar în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
117 la începutul deceniului șapte nu s-a produs în realitate, ea este opera statisticienilor. Pe noi nu ne interesează în acest paragraf al începuturilor mașinismului în Moldova, decât acele velnițe care sunt de fapt mici fabrici de spirt și rachiu. Le Cler a întâlnit în Moldova o astfel de făbricuță: „o mașină de vapori trasă de șase perechi de boi”. O asemenea instalație se afla în 1860 pe moșia Zvoriștea „în bună stare”. Pentru perfecționarea procesului de producție, intendentul făbricuței
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
obișnuit. Spre deosebire de alambic, procesul de producție la velniță mecanică este mult mai complicat, iar capacitatea de producție este mult superioară. Deasemenea, velnița nu poate fi socotită, evident, o manufactură, deoarece prelucrarea materiei prime (cartofi, cereale) în scopul obținerii produsului finit (rachiu, spirt) nu se efectuează manual, printr-o unealtă meșteșugărească, ci printr-un mecanism în care forța aburului joacă un rol important. Mașinile de velniță se construiau într-un foarte mic număr în țară de către unii ingineri și arhitecți originari din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al cărei preț de cost să nu depășească 370 florini austrieci. Mașina a fost adusă în 1863, dar a costat mai mult decât suma prevăzută inițial. În velnițe se prelucrau cartofi, grâu, porumb, secară, orz și mei, obținându-se spirt, rachiu și reziduuri, ca brahă, adică borhot, sladniță etc. Aceste din urmă produse se foloseau pentru îngrășarea vitelor de negoț, întreținute în mod special pentru așa ceva de către proprietarii de velnițe. De altfel, aproape fiecare velniță avea grajduri pentru vite. Producția de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca brahă, adică borhot, sladniță etc. Aceste din urmă produse se foloseau pentru îngrășarea vitelor de negoț, întreținute în mod special pentru așa ceva de către proprietarii de velnițe. De altfel, aproape fiecare velniță avea grajduri pentru vite. Producția de spirt și rachiu varia, bineînțeles, în funcție de gradul de perfecționare a procesului de producție și a capacității velniței. În 1852, la velnița de la Horodniceni se obținea din merța de porumb 29 oca de spirt, iar la velnița din Neamț a lui Mihail Kogălniceanu patru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
merțe hamei, produceau anual 226.550 vedre alcool. Producția de alcool era desfăcută în târguri, în orașe și se și exporta. La 23 septembrie 1850, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor ieșeni, Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 G. Balș a vândut aceeași cantitate de rachiu, lui Iacob Neuchotz și compania, cu 21 de lei vadra, ceea ce înseamnă că Balș a încasat o sumă de 210.000 lei. În 1859, de pildă, s-a exportat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era desfăcută în târguri, în orașe și se și exporta. La 23 septembrie 1850, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor ieșeni, Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 G. Balș a vândut aceeași cantitate de rachiu, lui Iacob Neuchotz și compania, cu 21 de lei vadra, ceea ce înseamnă că Balș a încasat o sumă de 210.000 lei. În 1859, de pildă, s-a exportat prin Galați 37.042 vedre de spirt și 21.373 oca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Iacob Neuchotz și compania, cu 21 de lei vadra, ceea ce înseamnă că Balș a încasat o sumă de 210.000 lei. În 1859, de pildă, s-a exportat prin Galați 37.042 vedre de spirt și 21.373 oca de rachiu. Mâna de lucru folosită la velnițe era salariată. Conducerea tehnică a procesului de producție era încredințată unor tehnicieni, maiștri, care de cele mai multe ori erau străini. Lucrătorii însă erau localnici. O velniță avea de la 3 la 50 de lucrători. La velnița
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țări producătoare de petrol din lume. Materia primă abundentă, ieftină și de bună calitate explică nu numai profilul majorității întreprinderilor industriale, ci și proveniența socială a celor mai mulți dintre întreprinzători. Majoritatea proprietarilor de mori mecanice, a instalațiilor mecanice de preparare a rachiului, a berii, a lumânărilor, a postavului, a cărămizilor, a sticlei etc., sunt mari proprietari funciari. Aceasta este explicabil, deoarece materia primă care stă la baza acestor ramuri industriale se afla în mâna proprietarilor de moșii, deoarece principala sursă a acumulărilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o sută de persoane. S-au așezat la ora două. La ora opt, încă mai mâncau. Cidrul galben lucea, vesel, limpede și auriu, în paharele mari. După fiecare fel de mâncare se făcea un " trou normand "*, cu un păhărel de rachiu care aruncă foc în trupuri și nebunie în creieri. * "Le trou normand " este un obicei din regiunea franceză Normandia, conform căruia se consumă un pahar de rachiu după fiecare fel de mâncare, pentru a înlesni digestia. B. Masă se află
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]