751 matches
-
peste raclă. Străzile orașului au devenit un fel de canion, malurile sunt formate din oameni care stau ciorchine unul peste altul și nu au altceva în gând decât a intra la locul și momentul oportun în cortegiu în vederea trecerii pe sub raclă, repet. Or acest lucru nu este posibil decât în timpul stațiilor pe care le facem în fața bisericilor istorice din Suceava (Învierea Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Gheorghe-Mirăuți și altele) sau în timpul deplasării, în ritm alert. Cinetica cortegiului este una spectaculoasă, s-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe care le facem în fața bisericilor istorice din Suceava (Învierea Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Gheorghe-Mirăuți și altele) sau în timpul deplasării, în ritm alert. Cinetica cortegiului este una spectaculoasă, s-au creat două fluxuri pelerine, unul circular, care intră prin fața raclei, iese prin spatele ei, apoi revine la loc, la fel ca liniile de câmp electromagnetic dintr-o bobină, și fluxul pelerinilor din spate, sute de persoane, care împing totul cu putere din urmă, distrugător. Toți sunt dornici să ajungă cât
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
loc, la fel ca liniile de câmp electromagnetic dintr-o bobină, și fluxul pelerinilor din spate, sute de persoane, care împing totul cu putere din urmă, distrugător. Toți sunt dornici să ajungă cât mai în față, pentru a trece pe sub racla Sfântului Ioan. Oarecum din întâmplare, mă găsesc la mică distanță în spatele raclei, doar la câțiva metri, mărturisesc că trebuie să mă folosesc de toată forța fizică pentru a-mi menține locul. Îi pot vedea foarte bine pe jandarmii legați unul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fluxul pelerinilor din spate, sute de persoane, care împing totul cu putere din urmă, distrugător. Toți sunt dornici să ajungă cât mai în față, pentru a trece pe sub racla Sfântului Ioan. Oarecum din întâmplare, mă găsesc la mică distanță în spatele raclei, doar la câțiva metri, mărturisesc că trebuie să mă folosesc de toată forța fizică pentru a-mi menține locul. Îi pot vedea foarte bine pe jandarmii legați unul de celălalt prin puterea brațelor care mătură mulțimea din cale, iar șeful
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fac, fără a pune prea multe întrebări. În mână cealaltă poartă un buchet de trandafiri roșii, din soiul trandafirilor cățărători, cu petale fine și miros suav. Buchetul este legat solid, cu sfoară, femeia își ia avânt și-l aruncă peste raclă. Îmi dă drumul la mână, nu înainte de a apuca să-mi spună că „acum patruzeci de ani, când eram tânără, lucram la fabrica de celuloză și hârtie din Suceava. Am avut un accident de muncă, am fost operată la mâna
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
taie mâna, dar eu nu am vrut. Am venit să mă rog la Sfântul, el m-a lăsat întreagă, el este medicul meu de familie !”. Femeia rămâne mult în urmă, se pierde în mulțimea asudată, eu continui să merg în spatele raclei, furia pelerină parcă s-a mai domolit pe măsură ce avansăm spre centrul orașului. Sunt foarte multe familii rrome care merg chiar în urma raclei și acolo au rămas de la începutul și până la sfârșitul pele rinajului. Au „trecut” de mai multe ori pe sub
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
meu de familie !”. Femeia rămâne mult în urmă, se pierde în mulțimea asudată, eu continui să merg în spatele raclei, furia pelerină parcă s-a mai domolit pe măsură ce avansăm spre centrul orașului. Sunt foarte multe familii rrome care merg chiar în urma raclei și acolo au rămas de la începutul și până la sfârșitul pele rinajului. Au „trecut” de mai multe ori pe sub raclă ; un tânăr rrom de nici 20 de ani, pantaloni negri, cămașă albă, ține în pumn un mic mănunchi de firicele aurii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
furia pelerină parcă s-a mai domolit pe măsură ce avansăm spre centrul orașului. Sunt foarte multe familii rrome care merg chiar în urma raclei și acolo au rămas de la începutul și până la sfârșitul pele rinajului. Au „trecut” de mai multe ori pe sub raclă ; un tânăr rrom de nici 20 de ani, pantaloni negri, cămașă albă, ține în pumn un mic mănunchi de firicele aurii smulse din mers din marginea veșmântului negru pe care este depusă racla. Îl arată fericit celor din jur, familia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Au „trecut” de mai multe ori pe sub raclă ; un tânăr rrom de nici 20 de ani, pantaloni negri, cămașă albă, ține în pumn un mic mănunchi de firicele aurii smulse din mers din marginea veșmântului negru pe care este depusă racla. Îl arată fericit celor din jur, familia îl îndeamnă să mai aducă și altele, revine după câteva minute și mai asudat decât înainte, dar fericit, cu câteva noi fire aurii ca trofeu. La rândul meu, întreb „la ce sunt bune
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
central-european etc. Nu știu nici măcar dacă el avea loc în perioada comunistă, iar răspunsurile avute în dialogurile purtate cu diverși locuitori-pelerini din Suceava au fost foarte diverse. Unii mi-au spus că da, „comuniștii mai închideau ochii, se ieșea cu raclă, dar nu ca acuma”, pe când alții, cum ar fi de pildă un domn care s-a recomandat a fi „inginer electronist și antreprenor privat”, cam la 50 de ani, genul de fost elev olimpic la matematică, serios și conștiincios, mi-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
30-17.00, mă întorc în curtea mănăstirii, pelerinajul este pe sfârșite, dar încă mai există un mic rând de așteptare, câteva zeci de persoane, grăbite, îngrijorate să nu se termine totul înainte ca ele să fi apucat să treacă prin fața raclei. Atmosfera este încărcată, norii sunt grei de ploaie și foarte amenințători. Jandarmii încarcă într-un camion gardurile grele, metalice. Două femei cu un coș de nuiele în mână se plimbă prin curtea mănăstirii și strâng ultimele resturi rămase (farfurii de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lui Eliade cu privire la dialectica sacrului : prin simplul fapt de a se arăta, sacrul se ascunde (Eliade, 1973: 176). Imaginația omului-pelerin în fața acestuia nu are limite, iar tehnicile de venerare, de „colectare” a lui, de asemenea. Distanța dintre această icoană și racla Sfintei Parascheva de la Iași, de exemplu, este una foarte mare și inexistentă în același timp ; diferite ca formă, unite prin transcendență. Ora 18.30-19.00. Cerul este închis, în aer plutește o vagă amenințare de ploaie. Lumina scade și ea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ca și cum le-ar fi greu să părăsească incinta sacră. De ce oare nu vor să plece, de ce mai zăbovesc atât de mult ? La pelerinajele sub formă de rând, imensa majoritate se grăbește spre gară sau autobuze, de îndată ce are loc atingerea de raclă, aici lucrurile sunt însă diferite. Scândurile pe care pelerinii le-au utilizat pentru odihna picioarelor au rămas înfipte la locul lor, risipite ici și colo de-a lungul coastei de deal, mici pridvoare părăsite de către locuitorii lor. Un bărbat slab
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și a ideii în sine de pelerinaj religios. Economia pelerinajului și a mănăstirii Orice pelerin cu experiență poate confirma cu siguranță faptul că un pelerinaj are două „inimi” : una dintre ele bate în ritualul propriu-zis, având în centru închinarea la raclă, iar alta este activă în spațiul de comerț (uneori și de distracție) de la marginea perimetrului unde se derulează ritualul. Sunt multe lucruri de spus despre „economia pelerina jului”, produsele comercializate, proveniența lor, vânzătorii de obiecte religioase, modul de expunere a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
darului și datoriei față de divinitate” (Hammoudi, 2005 : 103). David Freedberg este încă și mai radical atunci când analizează caracterul apotropaic al obiectelor comercializate în locurile de pelerinaj, mai ales dacă acestea au fost puse în contact cu moaștele. „Puterea” moaștelor, a raclei, a „locului” chiar se sedimentează în aceste obiecte, la fel ca energia electrică într-un condensator. Nu întâmplător, adaug eu, am văzut pe teren cum orice iconiță vândută într-un „pachet” de plastic transparent își sporea valoarea spirituală, vindecătoare și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
întâmplător, adaug eu, am văzut pe teren cum orice iconiță vândută într-un „pachet” de plastic transparent își sporea valoarea spirituală, vindecătoare și comercială, dacă pachetul cu pricina conținea și o bucată minusculă de veșmânt sau de vată atinsă de raclă. Freedberg notează concis, cu un fel de „satisfacție” ascunsă printre rânduri, că literatura antropologică sau metaantropologică rămâne destul de vagă, dacă nu este de-a dreptul reticentă, atunci când este vorba să analizeze astfel de cazuri de „obiectivare” a puterii (transfer de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
întreținut relații concrete cu violența fizică în cadrul ritualurilor, o violență care, cel puțin în cadrul confesiunii ortodoxe, a fost până acum trecută sub tăcere sau înlocuită cu câteva abstracțiuni. Cu toate acestea, pelerinajele cuprind și scene delicate, cum ar fi scoaterea raclei Sfintei Parascheva din Catedrala Mitropolitană, „raliul” cu Moaștele Sfântului Ioan cel Nou pe străzile din Suceava sau manifestările brutale ale demonizaților sau celor cu tulburări psihice, intrați în zona de sacru a raclei. Antropologia clasică a demonstrat de multă vreme
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și scene delicate, cum ar fi scoaterea raclei Sfintei Parascheva din Catedrala Mitropolitană, „raliul” cu Moaștele Sfântului Ioan cel Nou pe străzile din Suceava sau manifestările brutale ale demonizaților sau celor cu tulburări psihice, intrați în zona de sacru a raclei. Antropologia clasică a demonstrat de multă vreme că procedurile rituale sunt mai mult paradoxale decât semnificative, iar „ritualul are întotdeauna o latură maniacă și disperată”, menită să redea speranța, refăcând periodic legătura cu tradiția, permițând vieții să continue, în cele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
scoate în evidență ideea de suferință și așteptare prelungită. Ceea ce frapează la o minimă analiză a imaginilor luate de la locul de pelerinaj și transmise apoi în cadrul buletinelor de știri (jurnale de seară) este atenția acordată detaliului. Chipurile pelerinilor, gesturile lor, raclele sfinților sau crucea părintelui Arsenie Boca sunt filmate în cadre apropiate, o întâlnire brutală între obiectivul camerei de filmat și experiența pelerinajului. Lipsesc în schimb cadrele largi, priveliștile degajate, aspectele intermediare, cum ar fi, de pildă, pregătirile pe care pelerinii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
au mers la „Sfânta” pe 14 octom brie, ora 4.00” (comunicat oficial al Jandarmeriei) (Ziarul de Iași, 17 oct. 2011). e) Stigmatul pelerin : deriziune, critica „obscurantismului”, superstiție. Inadecvarea pelerinajului la modernitate. Violență. - „Scandal și cuțite aduse la sfințit la racla Sf. Parascheva. Ce faci, Doamnă, pui scaunul pe Sfânta ?” (ProTV, 14 oct. 2012). - „Prevestitori ai Apocalipsei, la pelerinajul de Sf. Dimitrie : nu mâncați ceafă de porc, ajungeți în Iad” (ProTV, 29 oct. 2012). - „Cuvioasa Parascheva. După pelerinaj, credincioșii s-au
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
11 oct. 2010). - „Se dă startul la haos pe străzile orașului (Adevărul, ediția de seară, Iași, 9 oct. 2010). - „Cerșetorii din alte județe au fost trimiși acasă !” (BZI, 14 oct. 2011). - „Iași : femeia posedată de la Mitropolie a fost târâtă la racla sfântă” (Adevărul, ediția online, 14 oct. 2009). i) Pelerinajul, frecventat de lumea mondenă : superstiții și credințe de consum curent. - „Gabi Firea își duce bebelușul la icoana făcătoare de minuni” (Ring, 12 mai 2012). - „Beizadea cu credință. A aterizat cu elicopterul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Începând cu primele ore petrecute efectiv pe teren la Iași, în octombrie 2009, am remarcat prezența majoritară a femeilor în cadrul acestui pelerinaj, modul lor special de a se îmbrăca sau gesturile simbolice pe care le făceau atunci când se apropiau de racla Sfintei Parascheva. Dar ce m-a surprins cel mai mult a fost extraordinara solidaritate feminină care se forma în momentele dificile ale așteptării la rând, precum și identificarea, uneori aproape totală, cu figura Sfintei, percepută ca mamă, soră, mijlocitoare, confidentă. Simțeam
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la o distanță de 20 de ani de momentul redactării acestui volum, a căpătat, odată cu trecerea timpului, și o valoare de mărturie. Astfel, sunt semnalate dominanta feminină a mulțimii, obiceiul de a împărți sarmale, atingerea unor obiecte și haine de raclă, purtate mai apoi de pelerini. Fapt important, în acei ani ordinea era menținută de seminariști și studenți teologi, și nu de jandarmi, ca acum, numărul estimat de pelerini fiind de 100.000-120.000. Racla cu moaștele Sfintei era scoasă doar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
atingerea unor obiecte și haine de raclă, purtate mai apoi de pelerini. Fapt important, în acei ani ordinea era menținută de seminariști și studenți teologi, și nu de jandarmi, ca acum, numărul estimat de pelerini fiind de 100.000-120.000. Racla cu moaștele Sfintei era scoasă doar timp de două zile și o noapte din catedrală, amplasamentul estradei era diferit și el, se puteau aprinde lumânări în jurul acesteia. Atmosfera generală de atunci pare a fi mult mai calmă și relaxată, iar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dintre cheile de interpretare. Sfânta Parascheva s-a „demarcat” în competiția simbolică cu ceilalți sfinți în jurul cărora se organizează pelerinaje în România pentru că ea este foarte „feminină” ; sub veșmintele sale se poate citi forma unui corp omenesc, așezat într-o raclă alungită, ca o navă, sacru concentrat într-o formă feminină. După cum remarcă Joachim Wach, gestul de a încorpora obiectul devoțiunii într-un mediu perceptibil simțurilor umane reprezintă „uniunea dintre viața intelectuală și cea emoțională a omului” (Wach, 1958 : 100). Sfânta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]