1,520 matches
-
evidențiază palpatoriu cordon pe traseul venos iar durerea se atenuează prin dezvoltarea colateralelor. DIAGNOSTIC Anamneza este de obicei sugestivă iar examenul fizic trebuie efectuat corect și complet. Diagnosticul clinic se realizează prin testele de provocare; acestea sunt pozitive atunci când pulsul radial dispare (sau diminuează) și se instalează simptomatologia caracteristică [11]. Testul scalenicului (testul Adson): pacientul inspiră profund, extinde gâtul și întoarce capul spre partea afectată. Astfel se întind mușchii scaleni și se micșorează spațiul dintre ei, realizând compresie pe artera subclavie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
odată cu utilizarea reconstrucțiilor tridimensionale, utile în stabilirea raporturilor anatomice și a volumetriei hepatice. [4,17]. Ca și regulă generală, pentru evaluarea extensiei longitudinale a tumorii (de-a lungul axului biliar), sunt utile CPRMN, ERCP sau colangiografia percutană, iar pentru extensia radială și la distanță, utilitate au ecografia Duplex, CT și/sau RM [4]. În cazul pacienților la care evaluarea imagistică indică rezecția chirurgicală ca fiind fezabilă din punct de vedere tehnic, dar evaluează volumul de parenchim hepatic restant ca fiind mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
terminală, hipertrofia arterială se însoțește de alterări ale proprietăților elastice intrinseci ale peretelui arterial, ceea ce contribuie la crearea și amplificarea sarcinii de presiune. Această modificare afectează arterele elastice și pe cele musculare, inclusiv arterele cruțate de ateroscleroză, cum este cea radială [Mourad et al., 1997]. Această observație privind creșterea modulului elastic incremental la pacienții uremici este în concordanță cu studiile care au documentat existența unor modificări majore ale arhitecturii peretelui arterial atât în modelele experimentale de uremie cronică, cât și la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
-se numai în urină; de aceea, când există suspiciunea unei gamopatii monoclonale, trebuie examinate atât serul cât și urina. Odată stabilită prezența componentei monoclonale pe preparatul de electrofreză, se trece la analiza imunochimică: - calitativă (prin IEF); - cantitativă (prin tehnica imunodifuziunii radiale Mancini, pentru stabilirea tipului și a cantității de paraproteină). 2.1. Determinarea proteinuriei Pentru determinarea corectă a proteinuriei trebuie să se țină seama de câteva recomandări: 1) urina trebuie să fie perfect limpede (filtrare, centrifugare) în cazul în care nu
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
sunt menținute și În cazul Bucureștiului. Încă din 1914, Comisia tehnică a Primăriei Capitalei a stabilit În linii mari sistemul de circulații al orașului: trei inele concentrice (ringuri) pe cât posibil urmărind trasee de străzi existente, legate Între ele prin străzi radiale cu lărgimi crescânde dinspre centru spre periferie (de la 12 m la 30 m) , transformându-le În șosele de penetrație . Astfel, Planul de Sistematizare din 1921 propune patru inele, al patruleainel având și scopul delimitării orașului. Reglementările străzilor sunt formulate pe
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
m la 30 m) , transformându-le În șosele de penetrație . Astfel, Planul de Sistematizare din 1921 propune patru inele, al patruleainel având și scopul delimitării orașului. Reglementările străzilor sunt formulate pe osatura unei clasificări funcționale a străzilor: străzi speciale, artere radiale, artereinelare, artere În raport cu Dâmbovița, artere ce conduc la gări, artere diagonale, străzi cerute de canalizare și Înlesniri pentru pietoni. În ceea ce privește estet ica orașului, sunt prevăzute terenuri ce vor prelua clădiri publice, o rețea de piețe de circulație și arhitectonice, alaturi
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
crucea marilor artere nord-sud și est-vest și patru inele concentrice, ringuri: primul al bulevardelor de centură ce delimitează centrul orașului; al treilea delimitează partea densă a orașului și al patrulea delimitează aglomerația Întreagă. Peste această tramă majoră se suprapun artere radiale ce leagă centrul direct de gări și intrări În oraș. Indiscutabil, primul rol al unui asemenea sistem este organizarea circulației, un rol pur funcțional la nivelul orașului. însă, consecința directă este efectul spațial, acest sistem va da orașului o Înfățișare
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
aba?îi de la Saint-Guilhem-le-D�sert (�n H�rault, 1030 ?i 1076) s�nt construite la fel. �n regiunea Loarei, unde se men?ine tradi?ia naosului unic, ne imagin?m o solu?ie arhitectural? de viitor, deambulatoriul cu capele dispuse radial experimentat la Saint-Martin de Tours, �nc? de la �nceputul secolului al XI-lea. Normandia, ducat prosper ?i expansiv, este locul unde apar inova?îi majore, despre care biserică Notre-Dame de la Jumi�ges (1037-1067) st? m?rturie, de?i este �n ruine
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la Cluny (1088), fie tipul cistercian, riguros planificat ?i lipsit de decoră?iuni, dup? regulă lui Bernard de Clairvaux (aba?ia de la Fontenay, 1119). �n marile aba?îi, centre de pelerinaj, cultul relicve-lor necesit? deambulatorii largi ?i multiple capele dispuse radial, pentru celebr?ri simultane: Saint-Sernin din Toulouse, Saint-Gilles din Gard ?i, mai ales, Saint-Jaques-de-Compostelle (Spania, 1078-1122). 2.�Stilul gotic (secolul al XII-lea � �nceputul secolului al XVI-lea) Oră?ul medieval Construc?ia catredalelor gotice a fost precedat?, �nc? din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de planul median; - dorsal - în spate, posterior; - ventral - în față, anterior; - proximal - în apropierea trunchiului; - distal - la distanță față de trunchi; - sagital - perpendicular pe suprafața corpului; - frontal - în plan frontal; - central - în centrul corpului; - cranial - spre extremitatea cefalică; - caudal - spre coccis; - radial - orientat spre radius; - ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; - fibular - orientat spre peroneu; - tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; - rostral (nazal) - poziționat spre nas; - occipital - orientare spre posterior; - adducția - mișcarea prin care două segmente sau un membru se apropie de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul medial (epitrohleea) 17. Trohleea humerală 18. Capitul humeral 19. Epicondilul lateral 20. Fosa radială Extremitatea superioară a humerusului este formată din (Fiaura 29): -capul humeral (caput humeri): suprafață rotunjită care reprezintă aproximativ 1/3 dintr-o sferă; capul este orientat înăuntru și înapoi formând cu corpul un unahi de 130°- 150°; capul humeral se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
7. Fața posterioară 8. Marainea medială 9. Epicondilul medial 10. Șanțul nervului ulnar 11. Trohleea humerală 12. Epicondilul lateral 13. Fosa olecraniană Fața posterioară (facies posterior) a osului humerus prezintă următoarele elemente anatomice (Fiaura 30): -șanțul de torsiune (șanțul nervului radial) cu direcție oblică de sus în jos, dinăuntru în afară în care se aăsec nervul radial, artera humerală profundă și două vene satelite; - deasupra șanțului de torsiune se inseră vastul extern din mușchiul triceps brachial; -sub șanțului de torsiune se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
12. Epicondilul lateral 13. Fosa olecraniană Fața posterioară (facies posterior) a osului humerus prezintă următoarele elemente anatomice (Fiaura 30): -șanțul de torsiune (șanțul nervului radial) cu direcție oblică de sus în jos, dinăuntru în afară în care se aăsec nervul radial, artera humerală profundă și două vene satelite; - deasupra șanțului de torsiune se inseră vastul extern din mușchiul triceps brachial; -sub șanțului de torsiune se inseră vastul intern din mușchiul triceps brachial. Marainea anterioră formează în partea sa anterioară buza externă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
musculare. Extremitatea inferioară este turtită în sens antero-posterior și recurbată în sens anterior; este destinată articulării cu oasele antebrațului. Pentru descriere prezintă: -suprafață articulară formată din: - capitul humeral (capitulum humeri) care se articulează cu extremitatea superioară a osului radius - cupușoara radială - și care are o formă sferică orientat anterior; - trohleea humerală (trohlea humeri) în formă de mosor se va articula cu marea cavitate siamoidiană a cubitusului; prezintă două versante: unul extern, mai mic și altul mai mare despărțite de un șanț
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a cubitusului; prezintă două versante: unul extern, mai mic și altul mai mare despărțite de un șanț cu direcție anteroposterioră, oblic de jos în sus și din interior spre exterior; - deasupra condilului humeral și anterior se aăsește foseta supracondiliană sau radială (fossa radialis) care prin prezența sa permite mișcările de flexie ale antebrațului față de braț; - deasupra trohleei humerale și anterior se aăsește foseta coronoidiană (fossa coronoidea) care permite pătrunderea apofizei coronoide a cubitusului în timpul mișcărilor de flexie ale antebrațului față de braț
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
deasupra trohleei și posterior se descrie fosa olecraniană (fossa olecrani); - între trohleea și codilul humeral se descrie șanțul condilo-trohleean, mai evident anterior; -epicondilul humeral (epycondilis lateralis) reprezentat de tuberozitatea externă a humerusului pe care se inseră mușchii epicondilieni: al doilea radial extern, scurtul supinator, extensor comun al deaetelor de la doi la cinci, extensor propriu al auricularului, cubitalul posterior, anconeul; -epitrohleea humerală (epycondilis medialis) este tuberozitatea internă a humerusului pe care se inseră mușchii epitrohleeni: rotundul pronator, marele palmar, micul palmar, cubitalul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fațeta anterioară articulară; - fațeta posterioară servește pentru inserția tendonului mușchiului triceps brahial; - fațeta internă pe care se inseră liaamentul intern al articulației cotului; - fațeta externă pe care vine să se prindă mușchiul anconeu; 1. Olecran 2. Procesul coronoid 3. Incizura radială 4. Tuberozitatea ulnară 5. Marainea anterioară 6. Fața anterioară 7. Marainea interosoasă 8. Capul ulnar 9. Procesul stiloid medial -apofiza coronoidă (processus coronoideus), inferioară și orizontală prezintă: - baza ce face corp comun cu osul; - vârful ce intră în mișcările de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cavitate siamoidă (incisura trochlearis) căreia i se descrie pe mijloc o creastă verticală ce reprezintă mulajul invers al șanțului oblic al trohleei; - inferior, lateral extern față de marea cavitate siamoidiană se află mica cavitate siamoidiană (incizura radialis) pentru articulația cu cupușoara radială. Corpul cubitusului (corpus ulnae) are formă prismatică, mai voluminousă în partea superioară și căruia i pot descrie: -fața anterioara (facies anterior) este iată în superioară unde se aăsește inserția mușchiului flexor comun profund al deaetelor de la doi la cinci în timp ce
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
os luna, pereche situat extern față de cubitusul la nivelul antebrațului. Extremitatea superioară prezintă următoarele elemente anatomice: -capul radiusului (caput radii) are formă cilindrică și prezintă la rândul său: - față inferioară care se unește cu restul osului; - față superioară articulară - cupușoara radială; - circumferință articulară pentru articularea cu mica cavitate siamoidiană a cubitusului; -aâtul anatomic (colum radii) care leaaă capul de corpul radiusului; -tuberozitatea bicipitală (tuberositae radii) localizată antero-inferior față de locul unde se unește capul cu aâtul radial; tuberozitatea este locul de inserție
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
osului; - față superioară articulară - cupușoara radială; - circumferință articulară pentru articularea cu mica cavitate siamoidiană a cubitusului; -aâtul anatomic (colum radii) care leaaă capul de corpul radiusului; -tuberozitatea bicipitală (tuberositae radii) localizată antero-inferior față de locul unde se unește capul cu aâtul radial; tuberozitatea este locul de inserție terminală a mușchiului biceps brahial. Corpul radiusului are formă de prismă triunahiulară: -fața anterioară (Fiaura 33) este mai strâmtă superior unde se inseră mușchiul flexor propriu al policelui și mai lată inferior unde se inseră
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
zona inferioară unde se inseră mușchii luna abductor și scurt extensor al policelui; -fața externă rotunjită prezintă în porțiunea mijlocie a amprentă ruaoasă pentru inserția tendonului inferior al mușchiului rotund; -pronator, iar porțiunea inferioară vine în raport cu tendoanele celor doi mușchi radiali externi; -marainea anterioară denumită și rădăcina inferioară a tuberozității bicipitale are inițial traiect oblic în jos, în afară după care devine verticală și se șterae; -marainea posterioară nu prezintă elemente anatomice distincte; -marainea internă este ascuțită și este locul de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
piramidei; -fața inferioară este baza piramidei prezentând: - creastă cu direcție antero-posterioară ce subîmparte acestă față într-o porțiune externă triunahiulară ce se va articula cu osul scafoid și alta internă, patrulateră care se va articula cu osul semilunar; - apofiza stiloidă radială situată extern pe a cărui vârf se inseră terminal ligamentul lateral al articulației pumnului și pe a cărei bază se găsește tendonul lungului supinator; -fața anterioară este plană și este locul pentru inserția mușchiului pătrat pronator; -fața posterioară prezintă două
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiului extensor propriu al indexului și extensorul comun al degetelor; - unul extern prin care trece tendonul mușchiului lung extensor al policelui; fața internă prezintă o mică fațetă articulară pentru mica cavitate siamoidiană a radiusului. Vascularizatia radiusului este realizată prin intermediul arterei radiale. Nervul interosos anterior, ram din nervul median este răspunzător de inervatia radiusului (3, 10, 11, 18, 20). SCHELETUL MÂINII OASELE CARPIENE (CARPUS) Oasele carpiene sunt oase scurte în număr de 8 așezate pe: -un rând superior, antibrahial format din următoarele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
iar, medial de piziform și cârliaul osului cu cârlia și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un canal osteo-fibros, canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor: flexori ai deaetelor, flexor radial al carpului înso]ite de nervul median. Oasele supranumerare ale carpului sunt mai rar citate în literatura de specialitate: osul central al carpului, epipiramidalul, epilunarul, stiloidianul, paratrapezul și altele (2, 3, 10, 11, 18, 20). OASELE METACARPIENE (OSSA METACARPALIA) Oasele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fa]ete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; -două fa]ete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunahiulară cu: -fa]ă posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor deaetelor; -fe]e laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși; -maraini anterioară, internă, externă. Extremitatea inferioară (caput), diaitală are forma unui cap turtit în sens transversal fiind mai proieminentă anterior. Prin intermediul acesteia se realizează articularea cu prima falanaă a fiecărui deaet
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]