1,605 matches
-
și a unui tată aplecați deasupra copilului lor, într-o noapte din Caucaz. Cu puțin înainte de răsăritul soarelui, un obuz a străpuns zidul hotelului, un șir de pahare au alunecat, unul câte unul, și s-au sfărâmat de tejgheaua barului. Rafalele pătrundeau deja în holul de la parter, urcau spre etaj. Am spart un geam de la bucătărie, apoi un altul pe palier, sperând să dau de o scară de incendiu. Dar n-am dat decât peste cuibul ăla vechi și uscat, care
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
aceasta care-mi este atât de apropiată se va prăbuși, va muri, peste un ceas, peste două...“ Se luptau deja pe scară, în spatele ușii restaurantului. Printre strigăte, se făcea auzită înverșunarea isterică a celor care sunt siguri că au câștigat. Rafalele erau mai scurte, dintre cele care dau lovitura de grație. Nu mai luptau, se hăituiau, se dibuiau, se dădeau gata unii pe alții. Fumul mirosea acum a aburi, ca atunci când se aruncă apă peste flăcări. Dincolo de geam, se lăsa noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
drumurilor, se priviră în tăcere. Cu doar câteva minute mai înainte, femeile tinere care mergeau spre răsărit credeau că ajunseseră la limita extremă a nefericirii: mai multe zile de mers pe jos, fără hrană, în frigul pătrunzător al nopților, o rafală de gloanțe în cursul dimineții, venită dinspre un camion german. Acum, nu se mai auzea nici un geamăt în grupul lor. Femeia însărcinată tăcuse și ea, rezemându-se cu spatele de loitra unei remorci părăsite. Priveau mute și nu prea înțelegeau
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a plecat autorul, evocă Bărăganul bătut de vînturile toamnei. Din multe motive, gara poate fi pustie, poate este deja dezafectată. Oricum, aici localitățile sînt rare și sînt departe de ea. Acum nu e nici țipenie prin preajmă. VÎntul bate-n rafale și, din cînd În cînd, ridică și cîte un ciulin. Locul, odată umanizat, pare să se Întoarcă-n natură. Doar vîntul se mai joacă o vreme de-a trenul. Observatorul mai cochetează cu această minimă transfigurare și reușește să ne
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
atrăgătoare sînt momentele cînd ridică și Întoarce frunze sau hîrtii pe care le lasă din nou jos, pentru a-și relua apoi jocul. Ceea ce am vrut să surprind a fost modalitatea de a fi a vîntului, inconstanța lui. VÎnt În rafale este expresia care numește nu atît acțiunea vîntului cît chipul În care ea se petrece. O evocă evitînd să folosească un verb. Substantivul rafale spune acest lucru fără să facă apel la nicio acțiune care este totdeauna temporală. Vorbește despre
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
am vrut să surprind a fost modalitatea de a fi a vîntului, inconstanța lui. VÎnt În rafale este expresia care numește nu atît acțiunea vîntului cît chipul În care ea se petrece. O evocă evitînd să folosească un verb. Substantivul rafale spune acest lucru fără să facă apel la nicio acțiune care este totdeauna temporală. Vorbește despre esența vîntului. Despre un prezent etern. Și definitoriu pentru vînt. Dacă natura vîntului este schimbarea, am căutat să găsesc o imagine care să-i
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
luat de vînt, dus și lăsat și iar reluat fără capăt și fără noimă. Dar repetiția mi s-a părut mai interesantă atunci cînd e vorba de un obiect rebel care nu se lasă dus (de tot) și, la fiecare rafală, lovește zgomotos și sîcÎitor ceva care parcă-i face-n necaz: o poartă trîntită. În felul ăsta am prins și o expresie numai bună pentru o acțiune repetată care Înghite verbul În modalitate: iar și iar n-are nevoie de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
poate modula o mulțime de verbe care nu fac decît să repete o acțiune. Verbul poate fi folosit la participiul trecut care este deja un adjectiv: poarta este mereu redeschisă. Care poartă? Aceea trîntită. Pentru haiku recuzita este gata: vînt, rafale, poartă, redeschisă, trîntită - omul dispărut din peisaj, lăsînd În urmă doar o relicvă: poarta. Nu este notată nicio tresărire emoțională. Doar trăncăneala porții izbind ușorul. Iar și iar redeschisă / poarta trîntită. Poemul Își mărturisește singur emoția prin imagini: locul este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
alt orizontul alegoric. Toate elementele ne pot ajuta să surprindem ceva care se referă și la modul de a fi al omului. Capricios ca și vîntul, el trîntește mereu cîte-o poartă mînios și... definitiv. O poartă pe care, la următoarea rafală, o redeschide tot atît de impetuos. Și tot așa... Pe drumul către finalizarea acestui poem am urmărit o exigență. Sau, mai bine zis, am fost călăuzit de ea. Nu am vrut să elimin verbele, ci am fost conștient de faptul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
să fie fixat În timp, care, prin timpul verbal folosit, să aparțină unui moment trecut, prezent sau viitor. Am vrut, din contra, să prind acea clipă În care vîntul se mărturisește pentru eternitate. În care Își spovedește firea. vînt În rafale - iar și iar redeschisă poarta trîntită Un haiku nu evocă un oarecare instantaneu datat astăzi, ieri sau mîine ci o nălucire a eternității existentă din veci și pentru totdeauna. Înc-o dictare Ideea, mai bine zis impulsul, de a scrie poemul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de un alt rus, în grad mai mare, care a venit pe o motocicletă. I-a spus, probabil, să nu se complice cu prizonierii, pentru că rusul acela călare i-a băgat într-un lan de porumb și am auzit o rafală de pistol mitralieră. Probabil n-au fost de ajuns focurile de armă, pentru că rusul, care se vedea călare în lan, s-a dat jos de pe cal și a împlântat baioneta în cei doi germani. Când a ieșit din lan rusul
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
avut și noroc de Dumnezeu și de oameni înțelegători și cumsecade. Dar eu am presimțirile astea, că pe front câte cartușe s-au tras asupra mea și câte incursiuni am făcut noaptea, s-a tras cu mitraliera după mine, în rafale ca mătura, iar eu fugeam în zig-zag și un cartuș nu m-a atins, doar cel al rusului, care m-a plesnit când am lansat un atac..., numai Dumnezeu m-a păzit, eu așa cred, că putea să-mi atingă
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Danilo, singurul care iese din casă, după ce consumase câteva sticle de alcool așteptând zadarnic telefonul lui Rino, intră cu o mașină de teren în bancomat, spărgându-l, nu înainte de a-și pierde viața. Bancnotele sunt zburătăcite de furtună și de rafalele de apă. Brânzilă, posedat de pulsiunile sale de voaiorist și onanist în fața casetelor cu filme porno, o confundă pe Fabiana (de care Cristiano era îndrăgostit, fără să-i fi dat cel mai mic semn, din orgoliul acela inuman al adolescentului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
încă un avatar iudeo-creștin al protagonistului, după cel de prieten de nădejde al viitorului Sfânt Francisc din Assisi, este anchetat sub tortură de însuși marele inchizitor Torquemada și condamnat la ardere pe rug. Scapă teafăr, evident (rugul fiind stins de rafale de ploaie pornite din senin), căci era condamnat la viață veșnică. Înfrățit cu nesfârșirea timpului și a spațiului, Ahasverus cel neiubit de moarte, nu cunoaște ce înseamnă speranța sau renașterea; ca și Dumnezeu, el nu are istorie și tot ceea ce
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
insurgenți și britanici a constituit-o surprinderea unor lăncieri regali derutați pe strada O'Connell. Că la parada, lăncierii regali, călare pe cai, s-au aliniat frumos și s-au îndreptat către clădirea Postei, fiind treziți la realitatea de o rafală care îi ucisese patru dintre ei. Responsabilul pentru această nebunie era un colonel englez care, orbit de aroganța dată de sîngele aristocratic care-i curgea prin vene, nu putea crede că rebelii chiar vor trage asupra trupelor britanice! În centrul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
ureteral. Utilizarea energiei ultrasonice a fost limitată la Început de producerea unor temperaturi foarte Înalte la vârful sonotrodului care provoca leziuni tisulare. Pentru disiparea căldurii la vârful sonotrodului a fost folosit un lichid irigant și un sonotrod ce lucrează În "rafale" de trei secunde. Prin aceste măsuri, agresiunea termică tisulară au fost foarte mult diminuate și leziunile tisulare, care sunt consecința impactului direct dintre sontrod și țesut. Extinderea utilizării clinice a litotriției ultrasonice a fost În strânsă legătură cu perfecționarea endoscoapelor
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
victima, se ridică cu o viteză incredibilă către cer, își retrage ghearele oblice înspre piept pentru a le asigura un sprijin solid tăieturii lor distructive și apoi coboară asupra prăzii alese cu o asemenea forță înspăimântătoare, încât sună ca o rafală de vânt. Când atacă, nu se aruncă perpendicular sau drept, ci în diagonală; lovind oblic, cauzează o rană atât de mare victimei sale încât de obicei o lasă spintecată de la cap până la coadă și uneori stârvul este găsit chiar decapitat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la mia sorte,). Tabloul 2. Tabăra lui Atilla. În noaptea iluminata de torțe se fac pregătiri pentru un banchet solemn. Atilla cu însoțitorii săi îl primește pe Ezio și îi propune să fie de acord cu un armistițiu. Deodată o rafală de vânt stinge majoritatea tortelor. Ascuns, Foresto o informează pe Odabella că în cupă din care urmează să bea Atilla, Uldino a pus o otravă puternică. Dar chiar în clipa când Atilla duce cupă la buze, Odabella, care dorea că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de a declara război asupritorilor lor". El recomanda în plus luarea inițiativei de a ataca și de a ucide "porcii" polițiștii, în argoul terorist american. Black Liberation Army s-a manifestat în 1971, cînd unii dintre membrii săi au tras rafale de pistoale mitralieră asupra polițiștilor care urmăreau niște automobiliști ce săvîrșiseră o infracțiune. Două zile mai tîrziu, alți doi polițiști erau asasinați de către un grup al BLA. La 15 februarie 1972 același organ își cheamă cititorii la "violență armată revoluționară
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
proprii? O dorință de a-l insolita puțin de atmosfera cenușie și ternă a anilor '80?). O serie de provocări în plan profesional și privat aveau să urmeze anului 1990. Era ianuarie și încă se auzeau pe străzile Timișoarei răzlețe rafale de arme, nu trecuseră trei săptămâni de la Ce-o-fi-fost că ne-am și reunit în mare ședință profesorii de limbi pentru a ne alege inspectorii de specialitate. Cugetele erau încă puternic inflamate, eram atât de înduioșător de naivi și de dornici
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
era mai sigură decât în libertate. Ironia soartei! Înaintam încet. Spre Turda batalionul se angajase în luptă cu coloane hortiste infiltrate în oraș. Avioane românești și sovietice mitraliau și bombardau. De câteva ori ne-am culcat în șanțul șoselei, în fața rafalelor întâmplătoare ale avioanelor rusești. Hoții încercară să evadeze. Fugind spre Turda au fost întâmpinați de focurile hortiștilor și așa au fost prinși. Dinspre Alba Iulia soseau trupe. În față, mai ordonați, erau românii. În spate, cântând, gesticulând, strigând și agitând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cît de mari din căderea deșeu-poluare-ploaie, ploile calde în loc de viscol, Omul în logograma ioanică Dumnezeu-creație-om-păcat, Ilva Mică biserica în dreptul gării tinde să fie lege, mai frumoasă, mai spre munte, mai din creste! pantalonii burlăniți de prim-plan, filtru geamul plouat, rafalele pe tablă, personalul Bistrița Vatra Dornei ajuns și întrecut, rămîn acolo scriind, acceleratul Rodna Veche București Nord, pe Ilva cea mai de sus ținutul tunelelor, trece pe ninsoare, cîteva clipe întunericul, mi-e frică ce mă așteaptă, nu contează cacofonia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
văzut că acolo se trage. I.A.: Atunci am tras eu cinci gloanțe, că mi-am zis că am fost la trageri și mă pricepeam un pic, iar chiar dacă făceam un incident tot eu îl reparam. Am tras deci o rafală și s-a oprit. "Aha", mi-am zis eu, "l-am prins!" Le spun celorlalți: "Mâine de dimineață ne ducem și luăm leșul de acolo!". Dar când ne-am dus noi a doua zi, nimic. S.B.: Nu v-ați dus
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
prin vie, iar alții prin pârâu și trebuia să se întâlnească la unitate. L.M.: Da. Părerea mea este că aveau misiunea să creeze o diversiune. Se pare că infanteriștii i-au somat, unul a tras și infanteristul a tras o rafală în aer. A fost certat că nu a tras asupra lor, dar el a motivat, spunând că un glonț tras dintr-un PM are efect omorâtor până în 3 000 de metri, putea să facă victime printre civili. Și pe vremea
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
greșeala să mă trimită pe mine, puștiul de serviciu, să-i iau țigări. Cum am ieșit pe poarta unității m-am dus țintă acasă. Mama nu știa nimic de mine și, ca un făcut, când suna la unitate se trăgeau rafale de alarmă și eu, na!, ce să-i zic ca să nu o sperii: "Elicoptere, dragă!". Când am intrat în casă am văzut pe masă o sticlă de vermut "Mamaia" pe care am luat-o și am dus-o la gură
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]