935 matches
-
limita cu județul Neamț, pe malurile râului Sacovăț. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282E, care o leagă spre nord-vest de Sinești, Lungani și Bălțați (unde se termină în DN28) și spre sud de Țibana. La Mădârjac, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282D, care duce spre nord la Popești și Podu Iloaiei (unde se termină tot în DN28). Pe teritoriul comunei se alfă și pădurea Frumușica, arie protejată de tip forestier, în care sunt protejate unele specii de arbore, dar
Comuna Mădârjac, Iași () [Corola-website/Science/301290_a_302619]
-
est de municipiul Iași, pe malul stâng al Bahluiului. Este străbătută de șoselele județene DJ249A și DJ249C, ambele legând-o spre sud-vest de Iași. Prima duce spre nord-est la Ungheni, iar a doua la Golăiești. Din DJ249A, la Holboca se ramifică șoseaua județeană DJ248D, care duce spre sud la Tomești (unde se intersectează cu DN28) și Bârnova (unde se termină în DN24). Prin comună trece și calea ferată Iași-Ungheni, pe care nu este însă deservită de nicio stație, cea mai apropiată
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
județului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248B, care o leagă spre nord de Voinești și spre sud de Șcheia, Ipatele, Drăgușeni și mai departe în județul Vaslui de Negrești (unde se termină în DN15D). Din acest drum, la Budești se ramifică șoseaua județeană DJ248C, care duce spre est la Ciurea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mogoșești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,92%). Pentru
Comuna Mogoșești, Iași () [Corola-website/Science/301293_a_302622]
-
în zona de vest a județului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208G, care o leagă spre est de Ion Neculce (unde se termină în DN28), și spre vest de Alexandru I. Cuza și Hălăucești. Din acest drum, la Heleșteni se ramifică șoseaua județeană DJ208D, care duce spre nord la Ruginoasa (unde se termină în DN28A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Heleșteni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Heleșteni, Iași () [Corola-website/Science/301283_a_302612]
-
și Mircești (reședința). Comună se află în marginea vestică a județului, la limita cu județul Neamț, pe malul drept al Șiretului. Este străbătuta de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Român. Lângă podul peste Siret, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ208R, care deservește exclusiv comună, terminându-se în satul Mircești în șoseaua județeană DJ208; aceasta leagă comună spre sud în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în DN2) și spre nord de Hălăucești, Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
estul județului, la nord de municipiul Iași, pe malurile râului Cacaina și pe ale Jijiei. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Bălți (Republica Moldova) prin punctul de trecere a frontierei Sculeni. La Vânători, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN24C, care duce spre nord de-a lungul Prutului la Ștefănești (în județul Botoșani) și Lipcani (Republica Moldova), dar și șoseaua județeană DJ248B, care duce spre vest și sud la Rediu și Lețcani (unde se termină în DN28). Conform
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
reședința) și Ursărești. Comuna se află la marginea vestică a județului, la limita cu județul Neamț, situat pe malul drept al Siretului. Pe la marginea comunei trece șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Roman. Lângă Ursărești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ201C, care o leagă spre sud în județul Neamț de Tămășeni și Roman (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Răchiteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Răchiteni, Iași () [Corola-website/Science/301302_a_302631]
-
Schitu Duca (reședința) și Slobozia. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Vaslui, în zona cursului superior al râului Vasluieț. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Vaslui. Din acest drum, lângă Poieni se ramifică șoseaua județeană DJ247, care duce spre sud la Dobrovăț și mai departe în județul Vaslui de Codăești, Dănești, Zăpodeni și Ștefan cel Mare (unde se termină în DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Schitu Duca se ridică la
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
Brătulești, Crivești, Cucova, Fărcășeni, Fedeleșeni, Gura Văii, Hăbășești și Strunga (reședința). Comuna se află în vestul județului, la sud-vest de orașul Târgu Frumos. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Roman. Lângă Hăbășești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ280, care duce spre sud la Oțeleni și mai departe în județul Neamț la Bâra, Stănița, înapoi în județul Iași la Dagâța și mai departe în județul Vaslui la Băcești (unde se termină în DN15D). Zona se caracterizează
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Borșa, Broșteni, Iacobeni, Vâlcelele și Vlădeni (reședința). Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile Jijiei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282C, care o leagă spre nord-vest de Șipote și spre sud-est de Țigănași. Lângă Vlădeni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282F, care duce spre nord la Andrieșeni și mai departe în județul Botoșani la Răuseni. Prin comună trece și calea ferată Lețcani-Dorohoi, pe care este deservită de stația Vlădeni și de halta Iacobenii Vechi. Conform recensământului efectuat în
Comuna Vlădeni, Iași () [Corola-website/Science/301321_a_302650]
-
pe pantele nordice ale Podișului Central Moldovenesc. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albița. La Tomești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248D și din el se ramifică șoseaua județeană DJ249E. DJ248D duce spre nord la Holboca și spre sud-vest la Bârnova (unde se termină în DN24). DJ249E duce spre est la Țuțora. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tomești se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
Istoricii săi literări constată că „Verșenii [...] devin un simbol al unui univers spiritual în care [Mihail] se va integra” și că „neamurile mamei, care trăiau încă viața străbunilor”, vor deveni „lumea operei sale”. Odată cu ieșirea din munți , cursul Moldovei se ramifică în depresiunile intramontane , formând grinduri , praguri și ostroave. Pe teritoriul județului Iași , Moldova curge pe o lungime de 30 km , având un debit mediu de 31,1 metri cubi pe secundă. De-a lungul curgerii sale , Moldova străbate mai multe
Verșeni, Iași () [Corola-website/Science/301320_a_302649]
-
străbătută de șoseaua județeană DJ248A, care o leagă spre nord-est de Voinești și Miroslava, și spre sud de Țibănești, și mai departe în județul Vaslui de Todirești (unde se termină în DN15D). Lângă Poiana de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282E, care duce spre nord la Mădârjac, Sinești, Lungani și Bălțați (unde se termină în DN28). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țibana se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Țibana, Iași () [Corola-website/Science/301315_a_302644]
-
Republica Moldova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre sud de Prisăcani, Grozești și Gorban (unde se termină în DN28), și spre nord de Ungheni și Victoria (unde se termină în DN24). Din acest drum, la Țuțora se ramifică șoseaua județeană DJ249E, care o leagă spre vest de Tomești (unde se termină în DN28). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țuțora se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
Republică Moldova. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre nord de Victoria (unde se termină în DN24) și spre sud de Tutora, Prisăcani, Grozești și Gorban (unde se termină în DN28). La Bosia, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ249, care duce spre sud-vest la Holboca și Iași (unde se termină în DN28). Prin comună trece și calea ferata Iași-Chișinău, pe care este deservita de stația-punct de trecere a frontierei Ungheni. Relieful comunei este format din dealuri
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
județului Timiș, pe malul drept al râului Bega Veche, la circa 23 km vest de municipiul Timișoara și la o distanță de 12,3 km vest de centrul de comună, Săcălaz. Este străbătut de drumul județean 214, drum care se ramifică la stanga de pe DN59A Timișoara - Jimbolia. Prima atestare documentara datează din 1317, cu numele "Nemți". Alte diplome medievale menționează numele "Némethy". A fost un sat românesc până spre sfârșitul secolului XVII, când a fost colonizat cu sârbi, spre sfârșitul colonizărilor de
Beregsău Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301340_a_302669]
-
Pufești (reședința). Comuna se află în partea de nord-est a județului, pe malul drept al Siretului, la vărsarea Trotușului și Carecnei în acesta. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău. La Pufești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205H, care o leagă spre vest de Păunești, Movilița și Panciu. Lângă Domnești-Târg, tot din DN2 se ramifică șoseaua județeană DJ119C, care duce spre vest și nord la Ruginești și mai departe în județul Bacău la Urechești (unde
Comuna Pufești, Vrancea () [Corola-website/Science/301426_a_302755]
-
Carecnei în acesta. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău. La Pufești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205H, care o leagă spre vest de Păunești, Movilița și Panciu. Lângă Domnești-Târg, tot din DN2 se ramifică șoseaua județeană DJ119C, care duce spre vest și nord la Ruginești și mai departe în județul Bacău la Urechești (unde se termină în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Mărășești-Adjud, pe care este deservită de stațiile Pufești și Domnești-Târg
Comuna Pufești, Vrancea () [Corola-website/Science/301426_a_302755]
-
Linia C.F.R. care traversează Bega, se desparte în două magistrale la scurtă distanță după pod. Una din linii (Magistrală 926) pornește spre Gară Timișoara Vest, având capăt de linie localitatea Cruceni, iar cealaltă își continuă drumul spre Gară Timișoara Sud, ramificându-se la rândul ei în alte două linii, una spre Buziaș (Magistrală 918), iar cealaltă spre Belgrad (Magistrală 922). Podul Modoș este cunoscut timișorenilor și pentru numărul relativ mare de persoane care și-au luat viața de-a lungul timpului
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
tubulară este situată în partea dorsală a abdomenului și opistosomei. Contracția inimii se realizează din posterior spre anterior, împingând hemolimfa spre cap. Inima se sprijină pe cuticulă cu ajutorul unor mușchi mici. De la inimă pleacă una sau două ?aorte? ce se ramifică spre toate organele și țesuturile. Lichidul intern care circulă prin vase se numește hemolimfă. La chelicerate și unele crustacee oxigenul e transportat prin pigmenți, iar la insecte și miriapode prin trahei puternic ramificate. Hemolimfa se întoarce în inimă prin osteole
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
sunt incluși în componența unor celule speciale cum ar fi eritrocitele. Organele respiratorii ale artropodelor sunt diverse. Crustaceele și unele chelicerate acvatice respiră prin branhii, altele prin plămâni (saci pulmonari) și trahei. Miriapodele și hexapodele respirația e realizată de trahei ramificate prin tot corpul, oxigenând direct țesuturile. Artropodele de dimensiuni foarte mici, în special cele acvatice, efectuează schimbul de gaze prin tegument, datorită difuziei. Artropodele marine realizează excreția prin glande antenale, cele terestre au mai multe moduri de a elimina metaboliții
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
prin intermediul nărilor, situate pe cioc, sau respira deschizând ciocul. Aerul trece prin faringe, apoi prin trahee. Trahea se bifurca apoi în 2 bronhii primare la syrinx. Bronhiile primare se prelungesc în pulmoni, prelungirile acestea fiind numite mesobronhii. De la mesobronhii se ramifică tuburi mici, numite ventrobronhii. ventrobronhiile se ramifică în parabronhii mai mici. Acestea pot fi 2 mm în diametru. De asemenea de la bronhiile primare se mai prelungesc un numar de bronhii secundare de-a lungul părții anterioare a pulmonilor, care aprovizionează
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
deschizând ciocul. Aerul trece prin faringe, apoi prin trahee. Trahea se bifurca apoi în 2 bronhii primare la syrinx. Bronhiile primare se prelungesc în pulmoni, prelungirile acestea fiind numite mesobronhii. De la mesobronhii se ramifică tuburi mici, numite ventrobronhii. ventrobronhiile se ramifică în parabronhii mai mici. Acestea pot fi 2 mm în diametru. De asemenea de la bronhiile primare se mai prelungesc un numar de bronhii secundare de-a lungul părții anterioare a pulmonilor, care aprovizionează sacii aerieni abdominali cu aer. Alte bronhii
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
mici. Acestea pot fi 2 mm în diametru. De asemenea de la bronhiile primare se mai prelungesc un numar de bronhii secundare de-a lungul părții anterioare a pulmonilor, care aprovizionează sacii aerieni abdominali cu aer. Alte bronhii secundare, care se ramifică deasupra suprafețelor mai joase ale pulmonilor aprovizionează sacii aerieni anterior toracici. De asemenea, de la bronhii primari se mai ramifica 7-10 perechi de bronhii dorsali, care se ramifică de-a lungul suprafeței dorsale a pulmonilor, si bronhii ventrali, care se ramifică
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
bronhii secundare de-a lungul părții anterioare a pulmonilor, care aprovizionează sacii aerieni abdominali cu aer. Alte bronhii secundare, care se ramifică deasupra suprafețelor mai joase ale pulmonilor aprovizionează sacii aerieni anterior toracici. De asemenea, de la bronhii primari se mai ramifica 7-10 perechi de bronhii dorsali, care se ramifică de-a lungul suprafeței dorsale a pulmonilor, si bronhii ventrali, care se ramifică de-a lungul suprafeței ventrale a pulmonilor. În final, este o rețea de bronhii terțiare, care leagă bronhiile ventrale
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]