643 matches
-
regretații Puiu Călinescu, Alexandru Giugaru,Nae Roman etc. În perioada în care era student la ASE, Nae Lăzărescu juca într-un grup de teatru satiric cu care participa la festivaluri de amatori, apoi a lucrat timp de trei ani la Rapsodia Română, la secția de estradă. L-a cunoscut pe Aurelian Andreescu, de care actorul își amintește cu nostalgie: Din glumă în glumă sunt ceea ce vedeți. Am făcut și multe găinării la viața mea. Am fost unul dintre olimpicii alcoolicilor din
Nae Lăzărescu () [Corola-website/Science/309713_a_311042]
-
printre altele, a realizat majoritatea fiselor creației lui George Enescu. În 1969 a obținut Premiul Uniunii Compozitorilor pentru Uvertura de concert nr. 1 (pentru lucrări de mici dimensiuni). 14 simfonii; Uverturile de concert nr. 1, 2 și 3; "Heterofonii'; 2 Rapsodii'; 'Missa deconcert'; ' Preludiu pentru orchestră de coarde și cvintet de suflători"; "Muzică de concert"; poemul simfonic "Sarmizegetusa";Serenada pentru Corn și orchestră, șase, cantate (printre care 'Imn Patriei', ' Cântată de Crăciun, Cântată de Anul Nou, 'Cântată' 'lirica', 'Cântată' 'rustica); Concerte
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
adolescentine"”, 2001; · Mihai Rădoi: “"După masa de seară"”, versuri, 2002 ; · Sava Ionescu: “"Muze în instanță"”, 2000; · Grigore Isail-Lipov: “"Iubire fără margini"”, versuri, 2002, · Iulia Roxana Bulmez: “"Imaginea femeii în publicitate"” (2008); · Marin M. Vârtosu “"Bârca-Dolj, monografie istorică"” (2008), · George Farcu: „"Rapsodie de dragoste”"; · Nicolae Popa: „"Biet trubadur"”; · Any Drăgoianu: "„Prin păcate împreună"”; ·.Dumitru Botar: „"Năravuri și moravuri"”; · Gheorghe Burdușel: „"Puntea suspinelor"”; · Sorin George Vidoe: „"Cuvinte în piatră"”; · Ion Văleanu: „"Cugetări printre hazlâcuri"”; · Florea Florescu: „"Clinica de iubire"”; · Sorin George Vidoe: „"Stele
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
cei mai mari MC din România , Rîmaru (Călin Ionescu) a pus în 1993 bazele formației împreună cu fratele său Clonatu'. În 2014 R.A.C.L.A. revine un nou single 'Ține-te de ea" iar din trupa mai face parte doar Rîmaru. Rapsodia efectului defectului, lansat în 1995, a fost primul album de muzică hip-hop din România. Incursiune în real este un proiect de album R.A.C.L.A. pe care trebuiau să apară și membrii grupării R.A.N.-S. de la acea vreme (R.A.C.
R.A.C.L.A. () [Corola-website/Science/306350_a_307679]
-
Ion, nedespărțiți în moarte ca și în viață, au rămas să-și doarmă somnul de veci alături, lângă biserica vechiului cimitir al Chișinăului. Ion Aldea-Teodorovici a scris peste 300 de cântece patriotice, lirice, și pentru copii. A scris muzică instrumentală, "Rapsodie"; variații pentru pian, cvintet pentru coarde.
Ion Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/305865_a_307194]
-
sunt admiși în noua organizație: Mihail Jora, Ionel Perlea, Stan Golestan, Dinu Lipatti (catalogat „fascist care vegetează departe de țară”), Tiberiu Brediceanu, Dimitrie Cuclin (care curând avea să fie arestat). Din compozițiile lui George Enescu se execută doar cele două Rapsodii române, creațiile unor compozitori ca Richard Wagner dispar din sălile de concert sau din programele radio, muzica pe teme religioase nu mai este executată, iar jazz-ul este etichetat expresie a imperialismului american, la același nivel cu "chewinggum"-ul și
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
A reorchestrat și aranjat circa 100 de piese mici ca: jocuri, cântece, hore, sârbe, etc., constituind un album scris de mână pe care l-a folosit ani de zile Muzica Reprezentativă a Armatei. A orchestrat de asemeni: marșuri, suite și rapsodii pentru fanfară. În domeniul creației a fost solicitat la cel de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului, ținut la București, pentru a compune muzica pentru demonstrațiile sportive de masă. De asemeni, în anii 1955 și a 1956 a creat
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
suită (B.S.M.M. [m. 1963]); La horă-n sat - fantezie pe motive populare (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [t. 1967]); Fantezie sportivă militară - fantezie (B.S.M.M. [1967]); Industrializarea - pe șantierul de constructie - fantezie (B.S.M.M.); Imagini dintr-o tabară de pionieri - fantezie (B.S.M.M.); Ciuleandra - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1977]); Chindia (dans simfonic); Sârba ciobănițelor - dans simfonic (B.S.M.M.); Pe ogoarele patriei - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1980]); Cinstim eroii patriei - poem simfonic (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Glorie zilelor noastre - uvertură (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1983]); Poemul marilor victorii (1988
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
C.M.R. [t. 1967]); Fantezie sportivă militară - fantezie (B.S.M.M. [1967]); Industrializarea - pe șantierul de constructie - fantezie (B.S.M.M.); Imagini dintr-o tabară de pionieri - fantezie (B.S.M.M.); Ciuleandra - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1977]); Chindia (dans simfonic); Sârba ciobănițelor - dans simfonic (B.S.M.M.); Pe ogoarele patriei - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1980]); Cinstim eroii patriei - poem simfonic (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Glorie zilelor noastre - uvertură (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1983]); Poemul marilor victorii (1988); Pe plaiuri românești - rapsodie (nr. 3; B.U.C.M.R. [1988]); Te cântăm, Românie, (B.S.M.M.); U
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Chindia (dans simfonic); Sârba ciobănițelor - dans simfonic (B.S.M.M.); Pe ogoarele patriei - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1980]); Cinstim eroii patriei - poem simfonic (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Glorie zilelor noastre - uvertură (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1983]); Poemul marilor victorii (1988); Pe plaiuri românești - rapsodie (nr. 3; B.U.C.M.R. [1988]); Te cântăm, Românie, (B.S.M.M.); U, iu, iu - suită tinerească (B.S.M.M.); Suită românească (B.S.M.M.); Hora concertantă în stil popular (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Uvertura concertantă (B.U.C.M.R. [1990]); Când eram pe Ialomița - fantezie (B.S.M.M.
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Caras-Severin Reșita Piața 1 Decembrie 1918 bl. 26 20. Centrul de lucru Călărași Călărași Str. 1 Decembrie 1918 bloc Flora, parter 21. Centrul de lucru Covasna Sfântu Piața Mihai Viteazul nr. 1 Gheorghe 22. Centrul de lucru Dâmbovița Târgoviște Str. Rapsodiei bl. C15 23. Centrul de lucru Giurgiu Giurgiu Str. București bl. 104A 24. Centrul de lucru Gorj Targu Jiu Str. Victoriei bl. 1 25. Centrul de lucru Harghita Miercurea- Str. Libertății nr. 12 Ciuc 26. Centrul de lucru Hunedoara Deva
STATUTUL din 21 octombrie 1999 (*actualizat*) Companiei Naţionale "Loteria Română" - S.A.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273095_a_274424]
-
în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița. Printre lucrările sale se numără „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Odă ostașilor români” și altele. Ciprian Porumbescu se stinge din viață în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui
Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/297365_a_298694]
-
îi atrage recunoașterea internațională. Urmează concerte în SUA, la Carnegie Hall, New York (1981) și Kennedy Center, Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Canada, Africa de Sud, Scandinavia, Belgia, Franța, Elveția, Austria. <br>În 1981 își lansează discurile pe piața americană. <br>În 1982 compune prima "Rapsodie" și primul " Concert pentru nai și orchestră", pe care le înregistrează pentru "Phillips" cu "Filarmonica din Monte Carlo", sub bagheta lui Lawrence Foster. <br>În 1984 compune primul "Cvintet pentru nai și cvartet de coarde", numit "Cvintetul Plopilor", pe care
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
aceasta din urmă a reușit să învingă, George Enescu fiind un invitat permanent la palatul regal, unde lua parte la seratele muzicale organizate de regină. Din primii ani ai secolului XX datează compozițiile sale mai cunoscute, cum sunt cele două "Rapsodii Române" (1901-1902), "Suita Nr. 1 pentru orchestră" (1903), prima sa "Simfonie" (1905), " Șapte cântece pe versuri de Clément Marot" (1908). Activitatea sa muzicală alternează între București și Paris, întreprinde turnee în mai multe țări europene, având parteneri prestigioși ca Alfredo
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
în "Cântecele pe versuri de Clément Marot"), tendințele neo-baroce (în "Suita orchestrală Nr. 2") și exprimarea modernă cu totul personală din muzica de cameră, opera "Oedip" sau "Simfonia de Cameră". Nu trebuie uitată influența folclorului românesc, evidentă în cele două "Rapsodii Române", " Sonata pentru vioară" cu caracter popular românesc, "Suita orchestrală Nr. 3", sătească. Celebritatea internațională a lui George Enescu - de care era el însuși intrigat - se datorează în special "Rapsodiei Române Nr. 1", popularizată mai ales de Leopold Stokowski la
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
Nu trebuie uitată influența folclorului românesc, evidentă în cele două "Rapsodii Române", " Sonata pentru vioară" cu caracter popular românesc, "Suita orchestrală Nr. 3", sătească. Celebritatea internațională a lui George Enescu - de care era el însuși intrigat - se datorează în special "Rapsodiei Române Nr. 1", popularizată mai ales de Leopold Stokowski la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Philadelphia, uitându-se marile sale creații. Prin Festivalurile Internaționale „George Enescu”, care au loc cu regularitate în București cu participarea unor muzicieni de faimă mondială, opera
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
scriitorilor români. Operele multor compozitori au fost parțial inspirate din muzica populară românească. Compozitorii George Enescu și Theodor Rogalski, sculptorul Constantin Brâncuși și scriitorul Eugen Ionescu sunt probabil printre cei mai cunoscuți artiști de origine română. Capodoperele lui Enescu, numite "Rapsodiile Române", sunt și ele bazate pe muzica populară românească. Câteva din sculpturile lui Brâncuși conțin elemente ale artei populare românești.
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
motivul pentru care piesele sale pentru pian au cel puțin două elemente distincte: virtuozitate, dublată de poezie romanțata spaniolă. Lucrările lui sunt pregnante tablouri sonore. Dintre acestea, amintim: Suita spaniolă, Amintiri din călătorii, Suita Spania, Cântece spaniole, ciclul Iberia, Navara, Rapsodia spaniolă pentru pian și orchestră, Concertul pentru pian și orchestră. La comanda unor teatre a scris și opere: „Verighetă magică”, „Henry Clifford” (pentru opera londoneză) și „Pepita Jimenz” (pentru Opera din Paris).
Isaac Albéniz () [Corola-website/Science/298335_a_299664]
-
George Enescu Simfonia nr.1 în Mi bemol major, Op.13 Simfonia de școală nr.4 în Mi bemol major Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Simfonia nr.2 în La major, Op.17 Rapsodia Română nr.1 în La major op.11 Rapsodia Română nr.2 în Re major op.11 Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Simfonia nr.3 în Do major, Op.21 Poema Română, op.
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
Op.13 Simfonia de școală nr.4 în Mi bemol major Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Simfonia nr.2 în La major, Op.17 Rapsodia Română nr.1 în La major op.11 Rapsodia Română nr.2 în Re major op.11 Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Simfonia nr.3 în Do major, Op.21 Poema Română, op.21 Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
Vox Maris (Poem simfonic) op.31 Simfonia de școală nr.1 în re minor (1895) Balada pentru vioară și orchestră, op.4a Solista: Cristina Anghelescu Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Simfonia nr. 5 Rapsodiile 1 și 2 Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Editură "Casă Radio" George Enescu - Constantin Silveștri Rapsodiile nr.1 și 2 3 piese pentru orchestră de coarde Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Intercont Music Ludwig van Beethoven Simfonia Nr.
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
vioară și orchestră, op.4a Solista: Cristina Anghelescu Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Simfonia nr. 5 Rapsodiile 1 și 2 Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Editură "Casă Radio" George Enescu - Constantin Silveștri Rapsodiile nr.1 și 2 3 piese pentru orchestră de coarde Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Intercont Music Ludwig van Beethoven Simfonia Nr.9 în re minor, Op.125 Orchestră Simfonica și Corul Radiodifuziunii Române Dirijor: Iosif Conta Soliști: Emilia
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
Chopin Concert pentru pian și orchestră nr.2 în fă minor op.2 Maurice Moszkowski Concert pentru pian și orchestră în Mi major op.59 Orchestră Națională Radio Dirijor: Ludovic Bacs Perrenial România Ciprian Porumbescu Balada op.29 George Enescu Rapsodia Română în la major op.11, nr.1 Constantin Dumitrescu Dans țărănesc op.15 Marțian Negrea Isbuc (Tarantella) din suita "Munții Apuseni" Theodor Rogalski Joc din Ardeal Gaida Hora din Muntenia Paul Constantinescu Olteneasca Sabin Drăgoi Colinda din "Divertisment Rustic
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
15 Marțian Negrea Isbuc (Tarantella) din suita "Munții Apuseni" Theodor Rogalski Joc din Ardeal Gaida Hora din Muntenia Paul Constantinescu Olteneasca Sabin Drăgoi Colinda din "Divertisment Rustic" Constantin Silveștri 10,11,12 Trei piese pentru orchestră de coarde George Enescu Rapsodia Română în re major op.11, nr.2 Dirijor: Horia Andreescu (2,8,9) Petre Bocotan (4,7) Iosif Conta (5,6) Paul Popescu (3) Mădălin Voicu (1) Solist: Ion Voicu (1) Tiberiu Olah Simfonia a 3-a Orchestră Națională
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
a căutării unui stil propriu, stil care s-a conturat prin revelația posibilităților muzicii populare de a genera discursuri de mare originalitate și expresivitate. Raportul dintre gândirea autorului și materialul de sorginte folclorică (sau în spiritul folclorului) apare variat, de la rapsodii și suite până la baletele "Iancu Jianu" și "Văpaia", de la piese instrumentale simple până la sonate și cvartete. Zeci de compoziții - majore în gen și substanță - se înșiruie de-a lungul anilor, mărturisind un univers tematic cuprinzător și o evoluție consecventă și
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]