712 matches
-
naturale" menite să scoată ființa omenească din bezna obscurantismului și să-i redea adevărata libertate și fericire la care are dreptul. "Îndrăzneala lui Rousseau de a lovi direct, cu o forță morală nebănuită, stîlpii șubrezi ai acestei societăți pline de ratați, de sceptici, de libertini și de ipocriți religioși, și de a pune în discuție nu numai cultura timpului, ci și baza ei proprietatea privată nu va întîrzia dezlănțuirea ostilității coalizate a forțelor reacționare, de la favoriții regelui, la parlamentari și episcopi
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pariuri, în fața unui automat cu jocuri sau a unui angajat la sala de jocuri. Pentru a încuraja acest lucru, s-a renunțat la scaunele din coridoarele hotelurilor. Care este reacția vizitatorilor? Stau cu toții posaci pe podea, zeci și zeci de ratați înșirați pe jos, cu mutre acre; Această priveliște nu seamănă deloc cu ambianța opulentă a sălilor de joc de la Monte Carlo. Bieții oameni au nevoie de scaune! În magazinele de haine, este inutil să spun că scaunele sunt necesare. Cât
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
eșuării. Scriitorul a creat o Întreagă galerie de personaje care urmează un drum al ratării, chiar dacă acel personaj care pleacă din „Cartea nunții” din 1932 și ajunge până În „Scrinul negru” din 1960 se consideră realizat, Într-o lume a atâtor ratați, sau parcurgând calea unei neîmpliniri, uneori caricaturale. Criticul este tentat să pună În discuție problema evoluției de la un roman la altul a unui personaj, dar se pare că avem de a face cu alte personaje, cu totul altele. În același
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
impuse prin destin, atunci când vede „ca e lată rău”, Își ia cu el de acasă un acvariu, ca să pescuiască peștii care „au mai fost prinși o data”. Să nu se uite că el repetă gestul ancestral. Din pricina neputinței, se simte un ratat, un damnat, de aceea Încearcă, strigându-se pe sine, să se găsească, să se reidentifice pe sine insusi, cugetand, prin monologul interior, pe seama relației dintre viața ce se scurge foarte repede și moartea veșnică: „- Ce mare bogată avem! - Habar n-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și avertismentul de pe pachetele de țigări e inutil, căci fumătorul îl ignoră, iar dacă se întâmplă să-l citească, se grăbește să-și aprindă o țigară. Fumătorii cred de regulă că riscul țigării pentru sănătate este ceva de genul lovit/ratat, ca atunci când pășești pe o mină. Ei bine, trebuie odată să pricepi: deja ți se întâmplă. Ori de câte ori tragi din țigară, inhalezi gudroane cancerigene în plămâni. Iar cancerul nici măcar nu e cea mai rea boală fatală cauzată total sau parțial de
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
mai greu dacă ești fiu de împărat, adică crescut în uniformă. Mă gândesc la această capacitate de deghizare, care se atribuie tatălui, dar las la o parte acest gând pentru că îl consider pe Wilhelm al II-lea unul din marii ratați ai secolului, un om lipsit de forță și glorie..."44. Autoarea comentariilor înregistra și diferențele de opinii dintre Kronprinz și Kaiser. În contextul unei conversații despre raporturile tensionate ale Germaniei cu Anglia și Franța, prilej cu care Martha Bibescu făcea
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
mai greu dacă ești fiu de împărat, adică crescut în uniformă. Mă gândesc la această capacitate de deghizare, care se atribuie tatălui, dar las la o parte acest gând, pentru că îl consider pe Wilhelm al II-lea unul din marii ratați ai secolului, un om lipsit de forță și glorie, și nu voiam să gândesc despre prinț nimic din ce ar fi putut diminua simpatia mea pentru el. În vagonul regal în care ne aflăm se poartă din nou amabil, în
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
dimpotrivă, că intrăm în competiție pentru a ne învinge anumite îndoieli fundamentale legate de capacitățile noastre și, în final, pentru a compensa nivelul scăzut al respectului de sine. Noi vrem să câștigăm pentru a ne dovedi că nu suntem niște ratați; în acest sens, autorul american afirmă: Adevărata alternativă la a fi numărul unu nu este să fii numărul doi, ci să fii gata, din punct de vedere psihologic gata să te dispensezi de întărirea pe care poziția în clasament o
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de Aimé Pache real; trebuie din ce În ce mai mult să-l separăm, să-l Îndreptăm spre calea lui, să-l facem să devieze mai degrabă, să-l facem să se Întoarcă, să rateze. Aimé Pache, pictor de Vaud nu este decât un ratat de Paris. Parisul nu i-a dat adevărata sa forță de Vaudois, i-a redat resemnarea de Vaudois. Ori, Parisului Îi datorăm adevărul Vaudois al Domnului Ramuz; Parisul a făcut din Domnul Ramuz maestrul scriitor Vaudois din prezent, singurul și
Caleidoscop by Maria-Lucia Toma () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93369]
-
pentru trup, Nina (un rol al lucidității, punctat de monologuri dure despre ce mai este azi viața noastră la comun, jucat coerent de Elena Popa). Lumea nu ar fi completă fără un hermes de jucărie, Recepționerul (Ion Fiscuteanu Jr.) și ratatul epocal, Alin (Daniel Rizea). Ca de obicei, atunci când Radu Afrim lucrează cu trupele lui, piesa tinde spre o operă colectivă, în care o anumită parte din show ar trebui să o facă spectatorii. Fie că pe ABBA nu se face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
nu-ți tace. Ce iese pe gură, tutun, vorbă, înseamnă libertate și nemurire. Te trimitea să stai la cozi. N-aveai tendința să lași sacoșa împletită la rând și s-o zbughești să-ți cumperi sirop? Niciodată! Nu eram un ratat care să vină fără pradă în sacoșă. De două ori cred că mi s-a întâmplat rușinea. Nu, nu eram un ratat, eram un ins care câștiga bătăliile cu coada, trebuia să o fac mândră pe mama de achizițiile mele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
să lași sacoșa împletită la rând și s-o zbughești să-ți cumperi sirop? Niciodată! Nu eram un ratat care să vină fără pradă în sacoșă. De două ori cred că mi s-a întâmplat rușinea. Nu, nu eram un ratat, eram un ins care câștiga bătăliile cu coada, trebuia să o fac mândră pe mama de achizițiile mele. Nu, nu mă dădeam în lături de la lupta fizică cu coada. Coada îmi arăta caracterul, ea m-a format: răbdare, rezistență, lipsă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
pentru entorse mentale candide se cuplează cu exuberanța și comicul situațiilor. Personajele din Povestiri... sunt asemenea unor copii care se joacă cu jucării țicnite și în același timp atât de normale, într-o lume ca o grădiniță cu program non-stop. Ratatul încurcăturilor haioase, jucat cu o autenticitate acroșantă de Cezar Antal, travestitul care pictează bibelouri (Dragoș Ionescu are aplombul și melancolia unui show man care exersează plânsul scurtă, donatoarea căreia i se ia singura bucurie vitală - sângele ei nu mai corespunde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
să accept simplismul unei asemenea interpretări. Cred că tot ceea ce a avut mai bun cultura pop a anilor '60 a fost căutarea unui sens spiritual al vieții. Evident, am în atenție elita mișcării pop și nu sutele de imitatori și ratați care au devenit nefericite cazuri sociale. A existat un conflict între generații, dar el avea și un important conținut spiritual, chiar religios. Tinerii acelui timp au înțeles ca părinții lor deși aveau diplome universitare, case, slujbe bine remunerate, familii și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
nervii și frustrările îndelung acumulate într-un măreț și reconfortant spectacol sportiv. Acum, în România se întâmplă exact pe dos. Fotbalul nostru devine pe zi ce trece o cale, un mijloc de exprimare directă, frustă, elementară a violenței în lume. Ratații României se destrăbălează pe stadioane. Totul se întâmplă pe fondul neputinței noastre generale. Finala Cupei României la fotbal din noiembrie 2009 a fost, din punctul meu de vedere, și o finală a Cupei Violenței. Felicitări spectatorilor clujeni pentru că nu au
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Iar psiholoaga Y relatează iubirea ei cu marele Cristian Andrei realizatorul emisiunii tv 9595 -, întreruptă brusc de o tîrfă care l-a obligat să se însoare cu ea. Aceste legende trebuie să întărească oricui ideea că ei nu sînt niște ratați, scursuri ale breslelor din care fac parte, că trecutul măreț demonstrează că pot avea oricînd un viitor pe măsură, iar prezența în această instituție se datorează fie unei pauze de celebritate, fie unei provocări intelectuale (deși rezultatele științifice ale unei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
poate vorbi de vocație, căci nici un părinte nu-și dorește și nu-și crește copilul ca să ajungă să lucreze la pușcărie. Instituția a fost și mai este încă percepută ca loc de pedeapsă pentru militarii cu abateri disciplinare și pentru ratații din celelalte domenii civile. Cei care simt vocația pentru lucrul cu deținuții (în special preoții, psihologii, sociologii și asistenții sociali) sînt, de regulă, marginalizați sau chiar excluși din sistem, lăsînd locul liber acelor indivizi care se supun ordinelor, și nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
violență. Vrem ca ei să fie oameni blînzi și iubitori, Așa că îi supunem urii și cruzimii. Vrem ca ei să nu mai fie niște duri, Așa că îi punem acolo unde durii sînt respectați. Vrem să nu se mai întovărășească cu ratații, Așa că adunăm toți ratații sub același acoperiș. Vrem ca ei să nu ne mai exploateze, Așa că îi punem acolo unde toți se exploatează unii pe alții. Vrem ca ei să își controleze propriile vieți și propriile probleme și să nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să fie oameni blînzi și iubitori, Așa că îi supunem urii și cruzimii. Vrem ca ei să nu mai fie niște duri, Așa că îi punem acolo unde durii sînt respectați. Vrem să nu se mai întovărășească cu ratații, Așa că adunăm toți ratații sub același acoperiș. Vrem ca ei să nu ne mai exploateze, Așa că îi punem acolo unde toți se exploatează unii pe alții. Vrem ca ei să își controleze propriile vieți și propriile probleme și să nu mai fie niște paraziți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că acuma tre să plec la operă. Nu, bă, idiotule. Mă-ntâlnesc c-un șmenar acolo-n față că tre să schimb niște parai. Hai marș și vorbim mâine. Și să-mi faci rost de ceva ca lumea, nu de ratați care nu-i vrea nimeni. Hai ciau, mă. Ambiție Îmi era somn. Tot timpul. Mi-e somn, îți spuneam. Apoi adormeam. Uneori stăteam amândoi în parc, pe o bancă. Alteori mergeam cu tramvaiul. Eu puteam să adorm în orice poziție
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
și încurcată. Eram speriat, începusem să tremur, nu de teamă, asta parcă dispăruse, ci de furie că trebuia să asist la un asemenea spectacol. Liniștește-te, omului, spuse mătușa cu glas scăzut. Îl sperii și pe copilul ăsta. Ești un ratat, un bețiv, asta ești! Taci din gură! striga unchiul. Sparg dulapul, distrug casa, dărâm tot! Gâfâind din răsputeri izbea mai tare cu pumnii strânși în dulapul de lemn, scândurile scârțâiau sub loviturile lui năprasnice. Atunci am spus, îngrozit: Lasă-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
halat îl înduioșează, îl momește cu o fată care zice că va fi minunat să se cunoască, să stea de vorbă... Și coboară. Își ratează și sinuciderea. Pentru a urca în dubiță. La spital? Mai degrabă la ospiciu. - Cărțile despre ratați previn ratarea. Cărțile pe care le citim vin în momente diferite ale vieții noastre. Uneori citim din inerție, nu ne mai putem opri, e firescul nostru. Alteori citim pentru a ne adăposti de săgeți felurite care ne înțeapă orizontul țintindu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
conjuncturi destructurante, iar în el nu se trezește, la vremea studenției, nevoia de a-și transgresa propriile limite. Dimpotrivă, singura mișcare pe care o cunoaște, este retractilă. Se retrage din fața vieții în surogate. Și astfel povestea lui devine povestea unui ratat, poveste pe care e bine s-o cunoști, nu pentru a intra în substanța ei, ci pentru a i te sustrage. Cartea lui Teodorovici este opusul Cărții adolescentului miop. Dacă Mircea Eliade ar fi încercat să verifice principiul compensației al
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
revine la sine cu promisiunea de a arăta el societății cine e și de ce în stare. El rămâne aparent bun, fără replică la lovituri, sau dacă are replici, acestea sunt cel mult autoironice. Revenirea la sine este defensivă în cazul ratatului. Se consumă în absența acțiunii. În acest caz, bunătatea, dispoziția de a nu răspunde răului cu rău, este aparentă căci defensiva, retragerea în sine a acestui personaj nu are consecințe pozitive pentru nimeni. Orice criteriu i-am aplica, principiul plăcerii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care alege. A învăța, dacă vine doar din nevoia de a fi bine evaluat, este insuficient pentru a deveni. A deveni, adică a atinge acel maxim potențial de care ești capabil, presupune a te lăuda provocat, și a răspunde provocării. Ratații nu devin, ei regresează și apoi încremenesc. Cititul și scrisul sunt forme prin care ratarea este evitată. Există și cititori împliniți. 3. TUDOR CĂLIN ZAROJANU SFÂRȘITUL LUMII - Omul este singura făptură care știe că moare. Omul este o ființă care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]