51,626 matches
-
cele strânse la relee și le împărțea antreprenorilor după distanțele parcurse în fiecare despărțire. Condițiile de arendare mai prevedeau: să fie în sarcina statului cheltuielile pentru personalul poștal al Direcțiunii și cel din orașe; funcționarea unui oficiu poștal la fiecare reședință de ținut, condus de sameș, care să aibă în subordine un factor poștal pentru înmânarea scrisorilor; purtarea corespondenței sosite într-o geantă de piele; ținerea la oficiile poștale a unor evidențe pentru scrisorile prezentate și sosite și condică separată, pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a fost primul pas pentru stabilirea monopolului de stat asupra acestor trimiteri. Pe baza reformei din 1852, s-au înființat în Moldova mai multe oficii poștale, printre care și cel din Fălticeni. De fapt, stațiile de poștă din orașele de reședință administrativă au fost transformate în oficii poștale(birouri poștale). Alte oficii poștale au luat ființă la Iași, Bacău, Bârlad, Botoșani, Dorohoi, Focșani, Galați, Huși, Mihăileni, Piatra, Roman, Tecuci și Vaslui. Până prin 1858, pe scrisorile prezentate cu plată, Poșta din Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
denumirea în Administrația Ținutului Sucevei, iar din anul 1860, în aceea de Prefectura Districtului Suceava. Teritoriul județului era împărțit în plaseăcu subprefectură de plasă), iar plasele în comune. În anul 1864, județul Suceava era împărțit în patru plase: Moldova cu reședința la BărăștiăBoroaia Râșcăi), Muntele la Broșteni, Șomuzul la Fălticeni și Siretul la Pașcani și se compunea din 61 comune rurale și 1 comună urbanăăFălticeni). În tot județul exista un singur oficiu poștal la Fălticeni. Județul s-a numit Suceava până la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Județul s-a numit Suceava până la 31 mai 1923, când i s-a atribuit denumirea de Fălticeni, spre a se deosebi de județul Suceava din Bucovina. La început, județul Fălticeni avea 6 plase: Dolhasca, Lespezi, Pașcani, Boroaiaădenumite după localitatea de reședință), Moldovaăcu reședința la Mălini) și Munteleăcu reședința la Broșteni). Județul cu o suprafață de 3.421 km² , se compunea din 2 comune urbaneăFălticeni și Pașcani) și 46 comune rurale cu 194 sate și 13 cotune, având 154.569 suflete. În
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a numit Suceava până la 31 mai 1923, când i s-a atribuit denumirea de Fălticeni, spre a se deosebi de județul Suceava din Bucovina. La început, județul Fălticeni avea 6 plase: Dolhasca, Lespezi, Pașcani, Boroaiaădenumite după localitatea de reședință), Moldovaăcu reședința la Mălini) și Munteleăcu reședința la Broșteni). Județul cu o suprafață de 3.421 km² , se compunea din 2 comune urbaneăFălticeni și Pașcani) și 46 comune rurale cu 194 sate și 13 cotune, având 154.569 suflete. În anul 1923
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mai 1923, când i s-a atribuit denumirea de Fălticeni, spre a se deosebi de județul Suceava din Bucovina. La început, județul Fălticeni avea 6 plase: Dolhasca, Lespezi, Pașcani, Boroaiaădenumite după localitatea de reședință), Moldovaăcu reședința la Mălini) și Munteleăcu reședința la Broșteni). Județul cu o suprafață de 3.421 km² , se compunea din 2 comune urbaneăFălticeni și Pașcani) și 46 comune rurale cu 194 sate și 13 cotune, având 154.569 suflete. În anul 1923, funcționau în județ oficii PTT
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și a călătorilor, scutiri de taxe, despăgubiri, manipularea banilor, contravenții, garantarea secretului corespondenței etc. Pentru prima dată s-a admis expedierea banilor prin mandate poștale interne. Mandatele poștale se puteau prezenta la orice oficiu, achitarea însă numai la casieriile de la reședința județului. Scăderea taxelor telegrafice, prevăzută de lege, a dus la o creștere însemnată a corespondenței pe această cale, iar în perioadele următoare la dezvoltarea rețelei telegrafice prin construirea de noi linii. Necesitatea unor reglementări după care să se conducă administrația
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
zile, transferarea pe contul funcționarului, suspendarea din funcție pentru trei luni cu pierderea dreptului de salariu și destituirea fără a mai fi primit în corp), depunerea unei cauțiuni și formula jurământului. Regulamentul fixa atribuțiunile personalului telegrafo-poștal, întinderea circumscripțiilor poștale și reședința acestora. Serviciul telegrafo-poștal era împărțit în patru circumscripții, fiecare circumscripție în stațiuni sau birouri telegrafice și poștale și în birouri de expediții rurale, toate depinzând de Direția Generală. Județul Suceava era cuprins în Circumscripția a IV-a, care avea reședința
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
reședința acestora. Serviciul telegrafo-poștal era împărțit în patru circumscripții, fiecare circumscripție în stațiuni sau birouri telegrafice și poștale și în birouri de expediții rurale, toate depinzând de Direția Generală. Județul Suceava era cuprins în Circumscripția a IV-a, care avea reședința la Iași. Prevederile privind organizarea corpului telegrafopoștal, vor fi în anii următori 1877, 1882, 1885 etc modificate, completate și îmbunătățite, atât în interesul personalului, cât și al administrației. Administrația Poștelor Române, a început să execute serviciul poștal internațional, după desființarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
-a. De altfel, în același scop și pentru o cât mai bună gospodărire, întreaga activitate a județului Suceava trecuse, încă din octombrie 1894, sub administrarea directă a Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni. De fapt, oficiile au fost împărțite în independente(cele de la reședința județului și din comunele urbane nereședință) și sucursaleăcelelalte din cadrul județului). Oficiile sucursale au trecut sub administrația directă a oficiilor independente. Alte măsuri luate în interesul publicului, dar și al administrașiei se refereau la: expedierea în țară și în străinătate a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mici prevăzute nu ofereau garanția îndeplinirii cu regularitate a serviciului poștal. De aceea, printr-un Decret din 1865, s-a hotărât ca strângerea și predarea corespondenței să se facă în toate comunele țării de către administrația telegrafo-poștală, înființându-se la toate reședințele de subprefecturi "expedițiuni poștale" , care să fie în legătură cu stațiunile telegrafo-poștale cele mai apropiate. Toate comunele puteau avea legătură directă cu stațiunile telegrafo-poștale sau prin intermediul expedițiilor de la reședințele subprefecturilor, de cel puțin două ori pe săptămână. Decretul mai prevedea personalul necesar
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se facă în toate comunele țării de către administrația telegrafo-poștală, înființându-se la toate reședințele de subprefecturi "expedițiuni poștale" , care să fie în legătură cu stațiunile telegrafo-poștale cele mai apropiate. Toate comunele puteau avea legătură directă cu stațiunile telegrafo-poștale sau prin intermediul expedițiilor de la reședințele subprefecturilor, de cel puțin două ori pe săptămână. Decretul mai prevedea personalul necesar pe funcțiiăun expeditor poștal, un curier și un om de serviciu), modul de efectuare a transportuluiăprin călăreți), distribuirea corespondenței sositeăprin notarii comunali), suportarea cheltuielilorăde către județ) etc.
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
va realiza totuși, dar treptat și într-un timp mai îndelungat, această veche problemă rămânând în continuare în atenția organelor interesate. O nouă lege pentru înființarea unui serviciu de poștă rurală, respectiv, înființarea de “oficii poștale”ăbirouri poștale rurale) la reședința subprefecturilor, acolo unde nu exista oficiu poștal al statului, s-a pus în aplicare la 1 mai 1872. La aceeași dată a intrat în vigoare un alt regulament și instrucțiuni, pentru executarea serviciului de către expeditorii rurali și notari. Legea preciza
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
același an, la gara Heci-Lespezi plasa Siretul. Tot atunci sau cel mai târziu în anul următor, a luat ființă un birou poștal rural la Broșteni, plasa Muntele. În anul 1873, în județul Suceava, pe lângă cele două birouri poștale rurale de la reședințele subprefecturilor Moldova și Muntele și a biroului poștal rural din gara HeciLespezi, funcționau „birouri poștale comunale” și în celelalte 58 de localități. Multe din acestea au continuat să funcționeze și după anul 1900. Cu toate că, venitul încasat din taxele pentru scrisorile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
comercializeze numeroase produse proprii, numai lemn brut peste 45.000 metri cubi anual, ceea ce a determinat casa regală, să întărească aparatul administrativ al moșiei și să faciliteze comunicațiile. Din această cauză, cât și datorită faptului că în localitatea Broșteni era reședința subprefecturii plasa Muntele, care cuprindea 8 mari comune ăBroșteni, Borca, Mădeiu, Sabașa, Fărcașa, Dorna, Șarul Dornei și Neagra Șarului), iar până la prefectura județului și înapoi, vătășeii aveau de parcurs aproximativ 180 de kilometri și aveau nevoie de două, trei zile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
timpul, odată cu dezvoltarea traficului, cheltuielile au trecut în sarcina statului. Urmărindu-se în continuare, organizarea unui serviciu de poștă rurală, care să asigure deservirea corespunzătoare a populației din mediul rural, în septembrie 1888, s-a solicitat tuturor diriginților de la oficiile reședințe de județ, să studieze și să înainteze Direcției Generale, un proiect de organizare a acestui serviciu în cadrul județului, ținându-se seama de următoarele principii: județul să fie împărțit în circumscripții poștale; fiecare circumscripție să cuprindă mai multe localități; circumscripțiile să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
trei ori pe săptămână; itinerariile să fie stabilite în circuit, pe drumuri practicabile, curierii deservind mai multe localități, în prima zi, la ducere, parcurgând 40 de km, iar a doua zi, la întoarcere, alte localități, parcurgând tot 40 de km; reședința curierului să fie într-o localitate unde există un oficiu telegrafo-poștal sau o stație de cale ferată, iar în lipsa acestor unități, într-o comună mai importantă. Rezultatele favorabile obținute în unele județe, privind organizarea serviciului de poștă rurală, după principiile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un număr de 13 circumscripții poștale rurale; factorii rurali efectuând cursele pe jos, călare sau cu căruța. La stabilirea cheltuielilor s-a avut în vedere a se efectua numai trei curse pe săptămână, atât în comunele rurale, cât și la reședința subprefecturilor. Între prefectură și subprefecturi, dispozițiile prevedeau ca schimbul de expediții să se facă în toate zilele, deci șase curse pe săptămână și mai era nevoie pentru aceasta de încă doi factori rurali, pentru ale căror salarii prefectul trebuia să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
făcuse până atunci în această direcție, începând cu anul 1888; în plus s-a mai stabilit ca toate comunele rurale să-și primească corespondența prin factori poștali rurali de legătură, de cel puțin trei ori pe săptămână, iar în comunele reședință de subprefectură, în toate zilele, în afară de duminică. Notarii din comunele rurale, fără unitate poștală, erau obligați să îndeplinească serviciul poștal în schimbul unei indemnizații. În județul Suceava, ei se aflau sub controlul și îndrumarea Oficiilor Fălticeni(19), Pașcani(10) și Broșteni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
iar agențiile Șarul Dornei și Borca, până la sfârșitul anului 1925, când au trecut la județele Câmpulung și respectiv Neamț. Printr-o nouă reformă administrativă, care a avut loc în anul 1892, județul Suceava a fost împărțit în șase plase: Munteleăcu reședința subprefecturii la Broșteni), Moldova de Sus(Cornu Luncii), Moldova de Jos(Ciumulești), Șomuzul(Giurgești), Siretul de Sus(Lespezi) și Siretul de JosăPașcani). Județul avea în componența sa, în afară de Fălticeni, 38 de comune rurale cu 185 de sate și număra în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cursele factorilor rurali. Începând din aprilie 1893, în județul Suceava, 18 factori poștali rurali efectuau câte trei curse și numai unul singur, șase curse pe săptămânăăBorca-Fărcașa și retur, 16 km). Itinerariile au fost în așa fel întocmite, încât toate comunele reședință de subprefectură erau deservite de factori rurali în fiecare zi, cu excepția subprefecturii Siretul de Jos, care prelua corespondența direct de la Oficiul Pașcani, din aceeași localitate. Două circumscripții poștale: Fălticeni-MăliniIesle și BroșteniMălini-Borca-Sabașa-Iesle, erau deservite de către doi factori poștali, fiecare câte trei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
județul Neamț, Chilișeni(Știrbăț) și Bunești de la SuceavaBucovina și Băișești de la Gura Humorului, au trecut la noul județ denumit Fălticeniădin 31 mai 1923). Astfel, în județul Fălticeni au rămas cinci plase: Boroaia, Liteni, Lespezi, Mălini și Pașcani. În toate localitățile reședință de plasă funcționau la data respectivă unități poștale. Plasa Boroaia era deservită de patru factori poștali rurali principali și un factor rural secundar; Lespezi, de către șase principali; Pașcani, de către șase principali și trei secundari; Liteni și Mălini, fiecare câte doi
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și construindu-se treptat rețele telefonice cu cheltuiala județului, s-a ajuns pe la jumătatea anului 1902, să fie legate telefonic majoritatea comunelor rurale din județul Suceava. În cursul anului 1900, interesul telefonizării localităților rurale din județ, în deosebi a localităților reședință de comună, este confirmat de contribuțiile bănești ale primăriilor care au depus sumele necesare pentru construirea liniilor telefonice: Preuteștișoldănești, PașcaniCristești, Lespezi-Liteni, Dolhasca-Lespezi, Dolhasca-Liteni etc. În același an, prefectura județului expediază Direcției Generale, sumele provenite de la primăriile: Șoldănești, Uidești, Sasca, Brădățel
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Oprișeni, Sabașa și Giurgești, au existat posturi telefonice în funcțiune, cel mai târziu, la jumătatea anului 1902. Comuna Giurgești, ceruse, încă din 30 septembrie ajutorul prefecturii pentru înființarea unei linii telefonice și cu siguranță i s-a acordat, fiind și reședința subprefecturii plasa Șomuzul. Situație excelentă, pentru județul Suceava, dacă se ține seama că abia la 15 august 1903, s-a ajuns ca din 2.744 de comune rurale existente în întreaga țară, numai în 1.209 comune, să fie înființate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
km. Teritoriul județului avea ca diviziuni administrative: 2 comune urbane(Fălticeni și Pașcani), 2 comune suburbane(Rădășeni și Topile cu Gâștești) și 36 comune rurale cu 173 de sate. Administrația județului era ajutată, la început, de trei preturi: Moldova cu reședința la Mălini, Siret la Lespezi și Pașcani. Ulterior, plasa Moldova s-a împărțit în două: Mălini și Boroaia. Denumirea plasei corespundea localității în care pretura își avea reședința. În toate localitățile reședință de plasă funcționau unități poștale. Oficii la Mălini
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]