2,170 matches
-
mulți. „Oare nu știi, iubite Criton, că-n fiecare îndeletnicire cei mulți sunt pleavă și lipsiți de har, iar cei de soi ales și dăruiți din plin sunt doar o mână?” Indubitabil, aici descoperim o apologie discretă a elitei. Platon reafirmă ideea, ușor paradoxală, că stăpânul cetății este poporul, dar numai încredințând puterea celor vrednici și înțelepți. Elita la care se referă Platon nu e o elită clasică pentru că „nimeni nu e înlăturat de la ele șdemnitățiț nici din pricina sărăciei, nici din pricina
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fost realizată nici o cercetare asupra modului În care dezbaterea dintre modernism și tradiționalism s-a derulat În cadrul comunității științifice și a influențat dezvoltarea unei paradigme științifice care avea să devină larg acceptată În secolul XX. După 1918, unii intelectuali au reafirmat atributele pozitive ale progresului material, În timp ce alții au Început să critice aceste tendințe. Criticii susțineau că bunăstarea materială crescândă și civilizația erau Însoțite de efecte ascunse precum degenerarea și criza socială de amploare. Unele dintre aceste critici reproduceau argumentele analizelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
departe cel mai activ În această direcție și avea un impact mai mare În Transilvania decât oriunde altundeva. Articole scrise de astfel de medici erau publicate În revistele Transilvania, Buletin Eugenic și Biopolitic, Revista Institutului Social Banat-Crișana și Ardealul medical, reafirmând astfel importanța rolului autorilor În serviciul sănătății națiunii 122. Societatea românească a fost mult mai adânc secularizată, dar În mod forțat, după preluarea puterii de către regimul comunist. Criticii acestui proces au supraestimat, probabil, măsura În care mentalitatea creștin-ortodoxă domina Încă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sau marginale 10. Acceptarea demersului critic realizat de Moldovan În raport cu situația societății căreia Îi era contemporan, precum și a soluțiilor propuse arată că numeroși intelectuali români Împărtășeau o neîncredere fundamentală În instituțiile politice liberale Înființate de Constituția României din 1866 și reafirmate În 1923. Chiar dacă nu sprijineau mișcările de extremă dreapta precum Liga Apărării Național-Creștine (LANC) a lui A.C. Cuza, acești critici au avut un rol important În diminuarea șanselor pluralismului și stabilității politice. Biopolitica reprezintă, de fapt, un manifest În favoarea statului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
doar validă, ci și normativă, cât și ca strategie de analiză și definire a corpului politic. Ecouri ale Biopoliticiitc "Ecouri ale Biopoliticii" Studenții și colaboratorii lui Moldovan de la Institutul de Igienă Socială din Cluj au pășit pe calea eugeniei, uneori reafirmând argumentele lui Moldovan În favoarea creării unui stat eugenic total, alteori purtându-și propriile bătălii pentru reformarea În profunzime a instituțiilor statului și a comunității politice, conform principiilor eugenice. Unul dintre discipolii cei mai loiali ai lui Moldovan, Iordache Făcăoaru, care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
coordonare trebuia să devină, În principal, responsabilitatea femeilor. Modul În care eugeniștii au formulat Însă acest argument a contribuit la transformarea Înțelesului celor două categorii, politizând semnificația sferei private. Înainte de primul război mondial, atât practicile legislative, cât și cele culturale reafirmaseră separarea dintre cele două domenii ale vieții sociale. Codul civil, În mare parte o copie În literă și spirit a Codului Napoleonian din 1804, intrase În vigoare În România din 1866. Legislația anterioară, În particular Codul Caragea și Codul Calimachi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de sănătate și igienă a fost acceptat În cea mai mare parte fără nici o reacție critică din partea celor care predau manualele și cu atât mai mult din partea elevilor. Deja la mijlocul anilor ’30, directivele Ministerului Instrucțiunii cu privire la predarea biologiei și igienei reafirmau semnificația acestor discipline ca „Preocupări de căpetenie ale Învățătorilor și școlarilor. Păstrarea sănătății, fortificarea corpului, au cea mai strânsă legătură cu viitorul Patriei, care cere plugari și muncitori sănătoși si robuști, intelectuali sănătoși, soldați voinici și ageri”84. Implicațiile directe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cerința de responsabilitate față de publicul larg și În special față de sănătatea națiunii. Medicii erau Împuterniciți să autorizeze sau să interzică funcționarea unor astfel de Întreprinderi private. Alegând această categorie profesională pentru poziția de executanți direcți ai sancțiunilor legale, eugeniștii Își reafirmau opinia că, datorită expertizei deținute În domeniul sănătății publice și sentimentului puternic de responsabilitate ce Îi caracteriza, medicii erau tehnocrații cei mai calificați să conducă modernizarea statului și societății românești. Reformele legislative inițiate de eugeniști au Încercat să reconceptualizeze nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din septembrie 2000, cunoscută ca Summitul Mileniului, șefii de state și de guverne au promovat o nouă viziune pentru dezvoltare, pace și drepturile omului prin adoptarea „Declarației Mileniului” . Prin acea declarație, 189 de state membre ale Națiunilor Unite și-au reafirmat încrederea în principiile Cartei Națiunilor Unite și s-au angajat să atingă, până în anul 2015, opt obiective globale, cunoscute ca „Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului” (ODM): Eradicarea sărăciei extreme și a foametei: - reducerea cu jumătate a numărului de oameni cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu guvernul, ONG-urile sau organizațiile cu caracter transnațional contribuind la guvernare. Noțiunea de guvernare se referă la atribuțiile de administrare sau reglementare. Unul dintre răspunsurile statului la fenomenul globalizării îl constituie descentralizarea, care nu slăbește autoritatea statului-națiune, ci o reafirmă deoarece ajută guvernul central să răspundă influențelor care vin și din interior, și din exterior. Reforma administrației publice, cunoscută sub numele de Noul Management Public (New Public Management), ce a avut loc în anii ’80 în țări precum SUA și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
coordonate s-a dezvoltat, de altfel, și programul neoliberal de cercetări empirice, inaugurat de Keohane în After Hegemony... Afirmația survine în contextul unei importante dezbateri despre „promisiunile” - reale sau false - ale instituțiilor internaționale, (re)declanșată de neorealistul John Mearsheimer, care reafirmă tranșant concluzia realistă potrivit căreia instituțiile internaționale nu au un efect independent asupra comportamentului statelor (Mearsheimer, 1994-1995, p. 7). Keohane și Martin răspund că efectul instituțiilor este „independent”, în sensul că ele controlează efectele puterii și ale intereselor; această condiționare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
determină structura -, constructivismul este una din încercările solide de a rezolva dilema prin afirmarea modalităților sociale complexe și continue prin care agenții și structurile sociale se construiesc reciproc. Sistemul internațional este rezultatul agregat al interacțiunilor actorilor internaționali. Orice interacțiune îl reafirmă sau îl modifică, incremental sau radical. O serie de interacțiuni inovatoare pot aduce, pentru constructiviști, o schimbare a sistemului. Simultan însă, actorii internaționali există ca actori sociali determinați doar prin înțelesul, rolul și acțiunea lor, toate concepute în interiorul și în funcție de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de intensă, încât devine agresivă. Ceea ce vrea el să-i explice cititorului este privilegiul artistului, pe care, de altfel, cititorul îl cunoaște. Așadar, mai mult decât să explice o condiție umană - cu vocația și dăruirea sa -, Comisso vrea s-o reafirme. Există în acest lucru o prevaricațiune care ar fi oarecum huliganică dacă n-ar fi perfect candidă. Dar Comisso poate s-a temut întotdeauna că nu are documentele destul de în regulă pentru a fi un adevărat scriitor recunoscut universal, chiar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
că era total străin de cultura clasei dominante. În momentul în care, sub fascism, deși supunându-se mecanic unor anumite impuneri „armate”, poporul rămânea în realitate perfect străin de cultura puterii (din punct de vedere fizic și existențial), el își reafirma, fie și inconștient, propria demnitate. În orice caz, fascismul nu ar mai fi posibil astăzi decât într-un proces regresiv violent (prin care să se întâmple în toată țara ce s-a petrecut în Reggio Calabria): dar atâta vreme cât puterea imobilizează
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
emoțiilor, jelind moartea unui coleg și fiind conduși de același instinct matern cînd asigurau hrana colegilor de cameră. Într-adevăr, experiența deportării mai degrabă a pus sub semnul Întrebării noțiuni universale precum identitate de gen și relații decît le-a reafirmat. În general, fluiditatea identității atît feminine, cît și masculine Într-un astfel de context nu a fost o simplă trăsătură a experienței deportării, ci mai curînd a jucat un rol esențial În supraviețuirea multor deportați. Astfel, deși oferă o perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
revista este consacrată documentului, un spațiu aparte este rezervat textului beletristic, cu condiția ca acesta să fie inedit. Și după 1990 M. își păstrează cu strictețe profilul. În editorialul lui Petru Creția, intitulat În pragul altei vremi (1/1990), se reafirmă linia care a consacrat revista, „întoarsă spre trecut” și restituind prezentului relicve documentare, când acestea sunt inedite. Rubrici: „Scriitori români în arhive străine”, „Scriitori străini în arhive românești”, „Cronica edițiilor”, „Curier”, „Restituiri”, „Spicuiri”, „Fișier bibliografic”, „Iconografie”, „Proză, teatru, critică” ș.a.
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
președintele american, Truman, se întâlniseră la Rio de Janeiro și vorbiseră în această direcție cu președintele Braziliei 35. Un subcomitet al Consiliului de Securitate a dezbătut la 29 septembrie cererile de admitere ale Ungariei, Italiei și României. Deși sovieticii au reafirmat punctul lor de vedere - primirea tuturor celor cinci state - delegatul SUA, Austin, a reușit să obțină acordul majorității celor prezenți, în sprijinul ideii că fiecare țară are o situație specială și trebuie evaluată separat. În plus, pentru prima dată de când
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rapide și cuprinzătoare legi agrare, al cărui scop imediat să fie trecerea pământului din mâna marii proprietăți rurale în cea a țărănimii fără pământ sau cu pământ puțin“70. La rândul său, președintele comisiei, Ion Hudiță, recunoscând necesitatea reformei agrare, reafirma punctul de vedere potrivit căruia ea trebuia înfăptuită efectiv după încheierea războiului 71. Reacția reprezentantului comunist din comisie, Vasile Luca, față de propunerea ministrului agriculturii și domeniilor nu lăsa însă nici un dubiu asupra faptului că grupările de extremă stângă erau hotărâte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În același număr al „Vieții Românești“, Radu Rosetti (colaborator al revistei și exponent al poporanismului) își exprima indignarea față de denunțarea, de către Italia, a tratatului de alianță cu Puterile Centrale și de declarația de război a acesteia făcută Austro-Ungariei48. Autorul își reafirma poziția exprimată în 1914, în Nici într-un chip cu Rusia și în alte scrieri 49. Spre deosebire de Italia, România nu poate merge cu Antanta, pericolul cel mare venind de la Răsărit. „Nu numai desăvârșirea dezvoltării neamului nostru, dar chiar ființa lui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au rămas atâta vreme neosau criptocomuniștii? L-ai considerat inadecvat și pentru că după cei patru ani de ruptură (atât cât a fost ea) - 1996-2000 - termenul postcomunism nu ar fi avut acoperire, Întrucât Între 2000 și 2004 la putere s-au reafirmat tot neocomuniștii? Ai evitat În mod conștient sau inconștient termenul postcomunism? Aș vrea, de asemenea, să explici de ce tranziția nu este un proces unidirecțional; de ce consideri că este reversibilă? Pentru că În finalul demonstrației tale propui termenul tranziție continuă, termen adecvat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la popularizarea culturii: „Ne-am gândit tocmai la un mic izvor de bogăție sufletească, din care oricine poate câștiga ceva pentru sufletul său.” Tot acolo se spune: „Revista noastră va avea o nuanță mai mult populară”, iar această „nuanță” este reafirmată în articolul O tradiție și un tipic, unde, cu ocazia schimbării titlului revistei, este precizată din nou intenția editorilor: „Vrem ca modestul început să ducă și în masa mare a poporului, acolo unde e ogor și nu e sămânță, ceva
FAGETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
controversei; totodată, neobosit, el trimite numeroase scrisori cu instrucțiuni prietenilor săi, la Roma și în alte locuri. Și a recurs din nou la condamnarea oficială în cadrul unui conciliu: acesta a fost convocat la 1 mai în anul 418 și a reafirmat cu mai mare claritate, sub forma a nouă anateme, condamnarea pelagianismului, a doctrinei harului și a doctrinei păcatului originar; totodată, a confirmat validitatea sentinței papei Inocențiu și a trimis o copie a hotărârilor sale lui Zosimus. Apoi, bizuindu-se pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Părinți, în special din Chiril, și erau condamnate pozițiile lui Nestorios și Eutihie. Urma o serie de anateme prin care era confirmată din nou în mod dexplicit și detaliat condamnarea lui Teodor și a scrierilor lui Teodoret și Iba, fiind reafirmată totodată legitimitatea unei condamnări post mortem a lui Teodor. În august 552, împăratul convoca la Constantinopol al cincilea conciliu general pentru a pune lucrurile la punct. Când la 5 mai 553 conciliul a început în cele din urmă, Justinian a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sale opere. Ca și romanticii, de cealaltă parte, L. este pătruns de conștiința unei misiuni sacre, ceea ce conferă demersului său o tentă profund etică: trecând conștient peste faptul că lirica modernă și-a asumat demult divorțul dintre artă și morală, reafirmă convingerea după care „o artă poate deveni mare numai atunci când ea este morală”. În spirit byronian, are loc aici revalorificarea titanismului și a religiei panteiste, în cadrul căreia poetul își atribuie poziția privilegiată: „Și luminat de fulgere negre spre munți / Eu
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
Un sfert de oră cu...”, în care, întrebat despre rolul tinerei generații, modernism, poezia viitorului, critica literară ca știință a literaturii și sistemul integralismului, contestă modernismul ca o pură imitație, recomandă o literatură a tinerilor respectând marea tradiție și își reafirmă tezele despre capodoperă. Eugen Ionescu comentează spectacolul Cruciada copiilor de Lucian Blaga, observând că „ideea tragică de o rară elevație poetică” a piesei - „unicul ei personagiu” - depășește resursele reprezentării scenice, pentru care potrivită ar fi fost tehnica teatrală antică. Alți
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]