1,317 matches
-
Argument Tendințele contemporane de globalizare au dus la modificarea paradigmei educaționale prin deplasarea centrului de greutate dinspre învățarea conformistă spre cea inovatoare. În noul context, accentul cade pe cultivarea receptivității și formarea abilităților holistice, care permit elevilor să conexeze rapid și eficient informațiile noi, facilitarea accesului direct la sursele de informare, preocuparea pentru performanțele individuale, stimularea creativității și a activității în echipă. Sistemul educațional bazat, în exclusivitate, pe cultivarea gândirii
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3057]
-
mai reproduce cunoștințe, ci negociază sensurile, produce idei și argumente proprii, accentul cade de pe competiție și individualism pe cooperare. În contextul noii paradigme, învățământul devine un proces flexibil, adaptabil la cerințele societății aflate într-o permanentă schimbare. Accentul cade pe receptivitatea în fața noului, reciprocitatea învățării, folosirea metodelor de instruire perfectibile care promovează creativitatea și activează imaginația, utilizarea instrumentală a mijloacelor tehnice și valorizarea relației dascăl-colectivitate-elev. Didactica modernă devine o didactică a metodelor active, participative, în care elevul devine subiect activ al
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3057]
-
regentă: Astfel o păstrează el cum a fost. Aș simți-o că-i aproape și aș ști c-o înțeleg. c) cu referire la complementul indirect din regentă: Mă uitam la ei, cum erau absorbiți de învățătură; admiram fericita lor receptivitate. Ion se trezește într-o zi cu socru său că vine și-l cheamă la nunta unui frate al femeii sale. Propoziția dublu subordonată simultan poate fi introdusă prin: a) conjuncțiile că și să - Dacă mă vede că s o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vorbim 256. Același răspuns ar fi dat probabil și scriitorul Slavici dacă ar fi fost întrebat de ce a scris atât de mult. Există în miile de pagini scrise rânduri în care descoperim faptul că scriitorul era conștient de lipsa de receptivitate a publicului în raport cu opera sa literară după 1895: Am făcut de aproape treizeci de ani lecțiuni de limbă, am citit și am scris mult, am trăit timp îndelungat în cele mai bune cercuri literare, am avut între prietenii mei intimi
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a Companiei... Se întîmplă așa pentru că nici o acțiune manipulatorie nu poate spera să-și atingă țelul atunci cînd, în segmentele de opinie pe care încearcă să le ia în stăpînire, nu există o anumită disponibilitate, o anume stare prealabilă de receptivitate. Ceea ce, între altele, înseamnă că, pentru a avea șansa eficacității, prin forma și prin continuii său mesajul trebuie să corespundă unui anumit cod înscris în normele imaginarului. Chiar și cei care vor să se joace cu imaginarul sînt astfel constrînși
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vzut ca expresie a rsturnrii raporturilor de forț. Dup ce examineaz atent diferitele tipuri de moral, a simpatiei, a plcerii (eudemonist sau hedonist, vitalist (Guyau, Nietzsche, a imperativului categoric sau rigorist (Kant, a valorilor (Max Scheler, Nicolai Hartmann, evidențiind cu receptivitate, în fiecare caz, meritele și insuficiențele, Ralea demonstreaz c actul moral nu se produce niciodat nemijlocit și automat, ci presupune un conflict, o rupere de echilibru, fiind, așadar, un act de ascetism, cu caracter demonic, în msura în care, întrerupe
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
față de cunoaștere, filozofiile cu organizare gnoseologică nu pot întemeia experiența sau faptul de a se manifesta al ființei în actul cunoașterii, ci trebuie să o presupună ca fiind dată. În general, acestea ajung s-o interpreteze în mod subreptice ca receptivitate sau construcție: receptivitate față de o ființă care i se dă din exterior, construcție pe baza unui principiu intern. În idealism, gnoseologismul ajunge la formularea sa extremă, dar și la anularea sa. De fapt, regândirea conceptului de experiență pe care acesta
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cu organizare gnoseologică nu pot întemeia experiența sau faptul de a se manifesta al ființei în actul cunoașterii, ci trebuie să o presupună ca fiind dată. În general, acestea ajung s-o interpreteze în mod subreptice ca receptivitate sau construcție: receptivitate față de o ființă care i se dă din exterior, construcție pe baza unui principiu intern. În idealism, gnoseologismul ajunge la formularea sa extremă, dar și la anularea sa. De fapt, regândirea conceptului de experiență pe care acesta îl impune redeschide
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
trebuie să răspundă • Participarea instituției la procesul de socializare și culturalizare 7.3. Care sunt cele mai reprezentative realizări ale dvs. în viața culturală a Craiovei? Care sunt efectele muncii dvs. asupra vieții culturale din Craiova? 7.4. Care este receptivitatea oamenilor din Craiova față de evenimentele și activitățile organizate de instituția dvs.? Obiective: • Gradul de interes și de participare al craiovenilor 7.5. Ce strategii folosiți pentru a avea un impact cultural mai mare asupra Craiovei? Obiective: • Strategii organizaționale • Evenimente • Concepție
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în Sibiu • Evaluarea instituțiilor culturale 5. 1. Cum ați putea descrie viața culturală a Sibiului? • Caracterizare generală, aprecieri generale despre organizare, elemente, evoluție 5.2. Care este atitudinea sibienilor față de școală și educație? • Evaluarea interesului pentru școală și formarea profesională • Receptivitatea socială a normelor prin intermediul școlii • Relațiile dintre părinți și copii, profesori și elevi în domeniul educației • Tendințele de evoluție 5.3. Cum puteți aprecia interesul pentru citit al sibienilor? • Apreciere generală a tendințelor (de scădere sau creștere a interesului). • Discuție
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
funcțiilor culturale ale instituțiilor cercetate • Stabilirea dificultăților organizaționale • Identificarea realizărilor instituționale culturale 8.1. Care sunt principalele funcții culturale ale instituției dvs.? • Căror nevoi culturale trebuie să răspundă • Participarea instituției la procesul de socializare și culturalizare 8.2. Care este receptivitatea oamenilor din Sibiu față de evenimentele și activitățile organizate de instituția dvs.? • Gradul de interes și de participare a sibienilor 8.3. Ce strategii folosiți pentru a avea un impact cultural mai mare asupra Sibiului? • Strategii organizaționale • Evenimente • Concepție și doctrină
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
să găsească educatori pe măsura așteptărilor lor: „să impresioneze printr-un larg orizont de cunoștințe și o conduită ireproșabilă nu numai în școală, dar și în familie și în societate, să fie entuziaști, sinceri și deschiși, să manifeste interes și receptivitate față de tot ceea ce este nou” (I. Dumitrescu, N. Andrei, 1975, p. 46). Din complexul de cerințe necesare unei bune conduceri a activității educative, autorii citați anterior recomandă ca profesorul să țină cont de cel puțin două: a. adolescenții resping, în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a întregului comportament al elevului. În cazul unei astfel de autorități educatorul își atrage stima și chiar dragostea elevului. Numai o astfel de autoritate - întemeiată pe un autentic prestigiu dă încredere elevului în dascălul său, stimulează comunicarea dintre ei și receptivitatea fațo de valorile pe care acesta din urmă i le propune spre asimilare. În aceste condiții apare deseori tendința elevului de orice vârstă de a-ți lua ca model dascălul prețuit“ (I.G. Stanciu, 1991, p. 54). Relația cu un astfel
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
interesul arătat, considerat pe drept cuvânt “motorul” memoriei. Emoția și interesul suscită atenția monopolizând atenția asupra unui singur obiectiv: concentrarea. Se memorează bine ceea ce, în prealabil, a fost priceput. Se memorează bine atunci când spiritul și corpul se află într-o receptivitate maximă. Memoria este cu atât mai bună cu cât creierul este mai solicitat, respectiv cu cât acesta se afla într-o activitate mai intensă. Secretul memoriei constă în excitabilitate. Trebuie să fim preocupați, framântați cu o tensiune interioară. Se memorează
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
aspectul oficial”, de suprafață în relațiile cu părinții, ajungând la o cunoaștere profundă a acestora, conturând cât mai obiectiv fizionomia familiei sau a grupului de părinți. Calitățile ce țin de competența psihosocială, în relațiile cadru didactic părinți sunt: deschidere, flexibilitate, receptivitate la solicitare, înțelegerea problemelor specifice familiei, disponibilitate, răbdare, sinceritate, sociabilitate, discreție etc. Abordând problema competențelor necesare profesiei didactice, Adrian Neculau și Ștefan Boncu menționează chiar „competența de a dezvolta bune relații cu beneficiarii - elevi, părinți, comunitate.” În relațiile școală - familie
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
în procesul de învățămînt; • viziunea și sprijinul directorului pentru implicarea comunității; • voința școlii de a avea o comunicare pe două căi cu potențialii parteneri despre nivelul și felul implicării. Au fost evidențiate importanța dialogului ("două căi de comunicare") și respectului ("receptivitate și deschidere") în crearea parteneriatului, importanța stilului de conducere al directorului, precum și a suportului administrației locale. Rezultatele altor studii au demonstrat că programele eficiente de angajare a familiilor și comunității includ o filosofie a parteneriatului care, în esență, arată că
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
această direcție i-a făcut pe părinți să le socotească mai importante, printr-un mecanism de raționalizare. După cum rezultă din tabelul 8.7, în cazul băieților autonomia este mai puternic valorizată de mame dacă aceștia dau dovadă întotdeauna de înțelegere, receptivitate, pe cînd în cazul fetelor lucrurile stau exact invers. Itemii desemnînd cooperarea sînt cel mai frecvent aleși atît pentru băieți, cît și pentru fete dacă copiii se raportează negativ la cerințele exprimate de mame, dacă dau dovadă de reticență. În ceea ce privește
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în sine, independență, acomodare, care înseamnă să fie responsabil, descurcăreț, activ, bine organizat și ceva mai multă sensibilitate creativitate, simț al umorului, intuiție. TABELUL 8.7. Valorile medii ale indicatorului obiectivelor educative în funcție de apartenența de sex a copilului și de receptivitatea lui la cerințele exprimate de mame MAMA: Valorile medii ale indicatorilor De obicei, cînd îi cereți ceva, copilul dă dovadă de înțelegere, receptivitate? Uneori da, alteori nu + De obicei, nu De obicei, da Întotdeauna Total Masculin N Media N Media
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
TABELUL 8.7. Valorile medii ale indicatorului obiectivelor educative în funcție de apartenența de sex a copilului și de receptivitatea lui la cerințele exprimate de mame MAMA: Valorile medii ale indicatorilor De obicei, cînd îi cereți ceva, copilul dă dovadă de înțelegere, receptivitate? Uneori da, alteori nu + De obicei, nu De obicei, da Întotdeauna Total Masculin N Media N Media N Media N Med. AUTONOMIE 24 1,29 89 1,29 53 1,38 166 1,32 ACOMODARE 24 2,29 89 2
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ar putea să decurgă și din accentul pus pe realitatea prezentă: pe termen lung, părinții doresc un copil responsabil, demn de încredere și autonom dar, pe termen scurt, cît timp adolescentul este în plină formare, au nevoie de cooperarea, de receptivitatea și mai ales de încrederea acestuia. Pentru ambii părinți expresivitatea se află pe ultimul loc, pozițiile a doua și a treia fiind ocupate de acomodare și autoreglare pentru mame, iar pentru tați, de aceleași principii educative, dar în ordine inversă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
43 35,5% 28 68,3% 127 38,0% Total 38 100% 134 100% 121 100% 41 100% 334 100% O ultimă variabilă testată privitor la susținerea maternă a fost cea desemnînd percepția asupra nivelului de cooperare a copilului, de receptivitate a acestuia la cerințele exprimate de către adult tabelul 3.14, Anexa 3. Cu cît copilul este mai cooperant, cu atît implicarea mamelor în activități comune este mai intensă. Interacțiunile frecvente ale părinților, mai ales ale mamelor, cu copiii sînt, în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
nivelul cel mai scăzut de încredere în copil apreciază în cea mai mare măsură că întîlnirile cu profesorii au fost prea puține. Aceeași observație este valabilă și pentru tați a se vedea tabelul 3.19, Anexa 3. Percepția mamelor asupra receptivității copilului pentru cerințele exprimate de ele este asociată asemănător variabilei precedente cu aprecierea privitoare la necesitatea comunicării cu școala. Mamele care își apreciază copiii ca fiind cel mai puțin receptivi consideră în proporție de două ori mai mare că întîlnirile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de două ori mai mare că întîlnirile cu cadrele didactice au fost prea rare comparativ cu cele care afirmă că tinerii sînt întotdeauna înțelegători. TABELUL 9.27. Asocierea dintre deschiderea spre comunicare cu școala a mamei și percepția ei asupra receptivității copilului MAMA Ar fi trebuit să fie mai multe sau mai puține întîlnirile dumneavoastră cu cadrele didactice la ședințele cu părinții sau prin discuții personale? MAMA De obicei, atunci cînd îi cereți ceva, copilul dă dovadă de înțelegere, receptivitate? au
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
asupra receptivității copilului MAMA Ar fi trebuit să fie mai multe sau mai puține întîlnirile dumneavoastră cu cadrele didactice la ședințele cu părinții sau prin discuții personale? MAMA De obicei, atunci cînd îi cereți ceva, copilul dă dovadă de înțelegere, receptivitate? au fost prea multe au fost suficiente ar fi trebuit să fie mai multe Total N % pe linii N % pe linii N % pe linii N % pe linii Uneori da, alteori nu + De obicei, nu 25 52,1% 23 47,9
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
activă în rezolvarea dificultăților pe care le întîmpină, dar sub forma unei relații de parteneriat. Implicarea părinților în viața cotidiană a copilului, petrecerea timpului liber împreună cu aceștia, stabilirea unor punți de legătură consistente conduce la un climat de încredere, la receptivitatea tînărului în raport cu cerințele adultului și la o performanță școlară mai ridicată. Nu trebuie uitată rețeaua de sociabilitate a familiei, și în special rudele apropiate, ca resursă educativă importantă. Bunicii sînt, în primul rînd, adulți dispuși să se ocupe de tineri
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]