1,723 matches
-
o ofere celui care acum nu mai este. Ea se usucă ca o ofrandă pe care nu mai are cine să o primească. Dar totodată simbolizează la perfecție jumătatea veștejită a cuplului. Imaginea și gîndurile din jurul ei emană inevitabil tristețe. recesiune - zăpada abundentă sfidează criza Genovel Florenti Frățilă Un contrast inteligent, cu o dublă acțiune. Zăpada pare să contracareze criza pe care de fapt o accentuează. Pe alt plan însă poate fi o compensație și o bucurie de moment pentru sufletele
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARIILE POEMELOR PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360565_a_361894]
-
alții pe de altă parte, condamnă, după cum am mai spus, lipsa implicării autorităților abilitate în asigurarea siguranței cetățenilor. Cine e de vină? Alții cred că vinovată de ceea ce s-a întâmplat la Londra, Birmingham, Leeds, Liverpool, Manchaster și Bristol este recesiunea și implicit clasa politică, cea care nu a reușit să restaureze echilibrul în această societate de consum. Astfel că tinerii nu au nimic de pierdut dacă se revoltă, pentru că au parte de un viitor incert și fără speranță. Este clar
JURNAL LONDONEZ (3) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360111_a_361440]
-
și nici cel mai important investitor în economia românească. Nu sunt foarte multe companii românești listate pe bursa londoneză. Dar apartenența noastră la o grupare economică ce poate fi scuturată puternic de șocul Brexit-ului ne poate împinge într-o nouă recesiune. Tocmai de aceea autoritățile din România trebuie să fie foarte atente în perioada următoare mai ales pe partea de cheltuieli publice, deficite bugetare sau promisiuni electorale costisitoare. Să fie atente cu politicile publice - fiscale, monetare mai ales - pe care le
„Ruptura dintre funcționarii de la Bruxelles și cetățenii europeni e tot mai evidentă. Britanicii n-au mai avut răbdare și oarecum bine fac” () [Corola-blog/BlogPost/338670_a_339999]
-
mari de salarii în 2006, 2007 și 2008 au urmat scăderi dureroase, sub nivelul zero. Acum, sporurile salariale sunt inevitabile. Există și unele acoperiri pentru acestea. Statistica a dat vineri comunicatul privind PIB-ul în 2015 și, iată că, după recesiune, avem creștere economică neîntreruptă. Deficitul bugetar a fost regularizat și să sperăm că nu va deraia în 2016. Contul extern s-a echilibrat. Datoria publică se menține sub cota de avarie. Inflația s-a transformat în dezinflație, iar stabilitatea financiară
Banii noștri în 2016 () [Corola-blog/BlogPost/338372_a_339701]
-
nu este niciodată suma unor interese individuale. Dar haideți să nu fim pesimiști. Îmi amintesc că, în urmă cu câteva săptămâni, la un prânz cu prietenii și colegii, evocam anul 2015, cu toate problemele sale: atacurile din Franța, criza refugiaților, recesiunea datorată scăderii prețului produselor în multe țări, șomajul în multe altele. Întrebarea era: care este locul potrivit în care să te afli în 2016? O țară plăcută și sigură, cu creștere economică, o rată scăzută a șomajului, o monedă stabilă
„Lupta anticorupție este fundamentală. Corupția este cea mai mare barieră în fața prosperității” () [Corola-blog/BlogPost/338439_a_339768]
-
față de dobânda de politică monetară. Desele mișcări intervenite, mai cu seamă din 2005 încoace - dobânda de politică monetară urcând sau coborând - au scos în relief o disponibilitate maximă pentru neîncetate schimbări ale direcției de mers. Din 2009 însă, sub amenințarea recesiunii, cursul dobânzii a intrat pe o linie descendentă. Pe piețele interne, mișcarea BNR a fost de regulă bine primită. Deși, în numeroase cercuri interne, critici ai Băncii Naționale cereau cu insistență unele ca dobânda de politică monetară să fie mișcată
De ce evit polemicile () [Corola-blog/BlogPost/338437_a_339766]
-
țara noastră. „Nu că ne forțează cineva să facem deficite mici, ci mai degrabă prudența bugetară ne obligă la așa ceva. Ar trebui să facem deficite de 3 la sută în vremurile cele mai proaste ale ciclului economic, adică în plină recesiune. Noi facem 3 la sută și ne gândim că ar trebui să avem mai mult când avem cel mai bun moment al ciclului economic, ceea ce este total contraindicat. Repet, rețeta aceasta am implementat-o și în trecut și costurile pe
Dumitru, Consiliul Fiscal, despre eventuala majorare a deficitului bugetar: Ar fi un risc foarte mare pe care ni l-am asuma, pretinzând că facem investiții () [Corola-blog/BlogPost/338812_a_340141]
-
credite „Prima casă” care înțeleg că Banca Centrală Europeană va fi nevoită să crească și ea dobânda de referință, altfel majoritatea fondurilor din Europa vor căuta dobânzi mai bune în SUA. Acest lucru are mari șanse să genereze o nouă recesiune în Europa. Câți dintre cei care au luat credit prin „Prima casă” înțeleg faptul că o inflație anuală de 3,5%, cât este țintă propusă de BNR, va genera un ROBOR de minimum 4,5% pe an. Asta înseamnă că
Psihologia turmei: S-ar putea să ajungem în situația în care cei care au luat credite în franci să se considere norocoși că nu au „beneficiat” de oferta programului „Prima casă” () [Corola-blog/BlogPost/338552_a_339881]
-
nu a fost prezentă nici măcar în criza subprime din SUA. Peste 80% din creditele acordate în perioada premergătoare declanșării crizei fiind acordate cu un avans minim de 20%. Dobânzi foarte scăzute la împrumuturi Pentru a susține companiile să treacă peste recesiunea puternică, băncile centrale din SUA și Europa au coborât dobânzile de referință monetară către zero, Europa trecând chiar în zona negativă. Mirajul banilor ieftini generează întotdeauna anomalii. Banii sunt o resursă pentru economie. Ca și forța de muncă sau resursele
Psihologia turmei: S-ar putea să ajungem în situația în care cei care au luat credite în franci să se considere norocoși că nu au „beneficiat” de oferta programului „Prima casă” () [Corola-blog/BlogPost/338552_a_339881]
-
din UE, rezultatul nu e chiar surprinzător. Lancaster, orașul în care locuiesc, a reprezentat, cică, barometrul pentru referendum, la nivel național. Ce votează orașul ăsta cu mai puțin de 50.000 de locuitori din nord-vest, cosmopolit, chiar dacă bine lovit de recesiune, reprezintă, s-a zis, media națională. Ei bine, eu n-am cunoscut nici un Brexiter în Lancaster, iar asta mă face să mă simt oarecum rușinat. Trăim într-o lume dezbinată, de care nu prea avem cunoștință, iar asta e foarte
Am stat de vorbă cu șapte tineri români care trăiesc și lucrează în Marea Britanie. Cum cred ei că îi va influența votul pentru Brexit () [Corola-blog/BlogPost/338503_a_339832]
-
conștiința publică despre creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Prima idee este aceea că există o regularitate ce poate fi folosită de public atunci când votează: anumite partide sunt asociate cu creșterea economică înaltă, iar altele sunt asociate cu recesiuni sau creșteri economice târâtoare. A doua idee este aceea că BNR nu a crescut suficient dobânda pentru a reduce inflația înainte de criza din 2008, iar după aceea, în 2009, nu a redus suficient dobânda, astfel împingând economia în recesiune. În
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
cu recesiuni sau creșteri economice târâtoare. A doua idee este aceea că BNR nu a crescut suficient dobânda pentru a reduce inflația înainte de criza din 2008, iar după aceea, în 2009, nu a redus suficient dobânda, astfel împingând economia în recesiune. În cele ce urmează aduc argumente și prezint o serie de grafice simple și clare pentru a arăta că cele două idei sunt funciarmente greșite. Alocarea pe guvernări a creșterii economice În Fig. 1 sunt prezentate ratele de creștere economică
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
anuale de creștere economică au fost de respectiv 4,1 la sută, 6,1 la sută, 6,9 la sută și 3,1 la sută. Lucian Croitoru Asocierea partidelor de stânga cu creșterea economică și a partidelor de dreapta cu recesiunile nu are o cauză în politicile promovate de cele două tipuri de partide, ci în alți doi factori: (i) mentalitatea etatistă a populației, căpătată în anii de comunism, care făcut ca alegerile fondatoare din România din 1990 să aducă la
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
ca, în general, partidele de dreapta să fie la putere în faza recesionistă a ciclului mondial, iar partidele de stânga în faza expansionistă. Astfel, partidele declarat de dreapta au fost mereu nevoite să ia măsuri relativ dure pentru ieșirea din recesiune, măsuri de care au beneficiat pardidele de stânga în următorul ciclu electoral, care, în general s-a suprapus cu faza expansionistă a economiei. Guvernele Roman și Stolojan au fost singurele guverne de stânga a căror perioadă s-a suprapus pe
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
beneficiat pardidele de stânga în următorul ciclu electoral, care, în general s-a suprapus cu faza expansionistă a economiei. Guvernele Roman și Stolojan au fost singurele guverne de stânga a căror perioadă s-a suprapus pe perioada recesionistă asociată cu recesiunea globală din 1991 și cu căderea comunismului și a pieței CAER. Resursele financiare transferate de la populație și sistemul bancar către întreprinderile de stat nerestructurate prin ratele negative ale dobânzii și prin cursul de schimb supraapreciat (adică prin represarea financiară a
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
către întreprinderile de stat nerestructurate prin ratele negative ale dobânzii și prin cursul de schimb supraapreciat (adică prin represarea financiară a economiei, care a durat până la finele anului 1996) nu au fost suficiente pentru a compensa pierderile întreprinderilor, generate de recesiunea globală. Guvernul Văcăroiu a beneficiat de perioada de expansiune globală care a început după 1991. Represiunea financiară practicată prin ratele negative ale dobânzii, prin cursul supraapreciat al leului și prin lipsa pieței valutare în distribuirea resurselor valutare, a transferat masive
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
de la aproape 5 la sută din PIB în 2000 la aproape 1 la sută în 2004. Creșterea economică medie anuală în perioada 1997-2000 a fost de doar minus 1,3 la suată. Toate aceste reforme au ajutat ieșirea economiei din recesiune, astfel că guvernul Năstase a beneficiat fără întârziere de prima parte a fazei ascendente a ciclului economic mondial început în 2001. Pentru a asigura intrarea României în NATO, guvernul Năstase a finalizat cu succes, pentru prima dată după 1990, un
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
deteriorat din nou. Primul guvern Boc și-a început mandatul în perioada în care criza globală își făcea simțită masiv prezența și în România. Dezechilibrele majore moștenite de la guvernarea Tăriceanu s-au ajustat în mod brutal, împingând economia într-o recesiune puternică. Ritmul mediu anual de creștere a economiei în perioada 2009-2012 a fost de minus 1,6 la sută. În această perioadă s-au făcut sacrificii mari pentru repunerea finațelor publice pe o direcție sustenabilă, inclusiv prin tăierea salariilor din
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
curente, și printr-o reducere a impozitelor. Evoluțiile prezentate duc la concluzia că partidele de stânga au beneficiat de expansiunile economice globale și de măsurile de ieșire din criză și de restructurare, luate de guvernele de dreapta în perioadele de recesiune. Politicile guvernărilor de stânga au fost un factor care fie au pregătit intrarea economiei românești în criză, fie a amplificat de fiecare dată criza. Nu se poate trage concluzia că partidele autodeclarate de dreapta din România ar fi procedat altfel
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
face estimarea. În perioadele de boom economic, în timp real, experții tind să supraestimeze PIB potențial în mod sistematic, sau cu alte cuvinte, să subestimeze sistematic excedentul de cerere. Invers, o supraestimare a deficitului de cerere apare în perioadele de recesiune sau de revenire dintr-o recesiune. Aceaste subestimări sistematice ale excedentului sau defictului de cerere au fost substanțiale în România, și conform argumentelor din Croitoru (2016), au fost prezente și în celelalte țări. Dată fiind subestimările în timp real ale
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
economic, în timp real, experții tind să supraestimeze PIB potențial în mod sistematic, sau cu alte cuvinte, să subestimeze sistematic excedentul de cerere. Invers, o supraestimare a deficitului de cerere apare în perioadele de recesiune sau de revenire dintr-o recesiune. Aceaste subestimări sistematice ale excedentului sau defictului de cerere au fost substanțiale în România, și conform argumentelor din Croitoru (2016), au fost prezente și în celelalte țări. Dată fiind subestimările în timp real ale excedentului de cerere (gap-ul PIB
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
strategie pentru România Politica ratei dobânzii și creșterea economică A doua linie de critică a politicii monetare a fost aceea că BNR a redus prea lent și prea puțin rata dobânzii odată cu apariția crizei, astfel contribuind la afundarea economiei în recesiunea din 2009-2010. Față de această critică am următoarele comentarii: * Dezechilibrele nesustenabile acumulate în perioada dinainte de criză în România, inclusiv din cauza unor politici descrise în secțiunea precedentă, a dus, odată cu apariția crizei, la deteriorarea accelerată a percepției investitorilor privind riscul. Aceasta a
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
BNR a crezut că producția a scăzut sub potențial încă din 2009, ea a ținut cont și de alți factori, ca de exemplu cel menționat la punctul anterior, pentru a decide timpul și magnitudinea reducerii ratei dobânzii. Cu alte cuvinte, recesiunea din 2009 nu a făcut altceva decât să aducă producția spre nivelul ei normal, neinflaționist, dar nu imediat, ci cu o întârziere de aproape 2 ani față de momentul intrării în recesiune în 2008 T4; * Așa cum se vede din Fig. 7
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
timpul și magnitudinea reducerii ratei dobânzii. Cu alte cuvinte, recesiunea din 2009 nu a făcut altceva decât să aducă producția spre nivelul ei normal, neinflaționist, dar nu imediat, ci cu o întârziere de aproape 2 ani față de momentul intrării în recesiune în 2008 T4; * Așa cum se vede din Fig. 7, cel mai scăzut nivel al producției în România în perioada post-criză a fost înregistrat în 2010 T3, nivel care era egal cu cel din 2007 T3, când economia era în plin
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
din 2006 T3 (9 trimestre în urmă față de 2008 T4; în zona euro, producția a scăzut în 2009 T1 la nivelul din 2006 T1 (11 trimestre în urmă față de 2008 T4); * România a depășit nivelul producției înregistrat înainte de intrarea în recesiune în 2008 T4, după 23 de trimestre, ca și Cehia; Bulgaria după 24 de trimestre; zona euro după 29 de trimestre; Slovacia nu a reatins, până în prezent, nivelul producției de dinainte de intrarea în recesiune. Îți recomandăm Cum a ajuns BNR
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]