2,226 matches
-
fulger perforează, pe neașteptate, văzduhul de vată, ora recapătă contur, își restrânge marginile ascuțite, se ridică, vie. Arcul se aude, scrâșnind undeva, departe. Ziua își dezvăluie, din nou, pentru o fracțiune, înfățișările, forțele obscure, care așteaptă miraculoasa atingere, gândul care recheamă și ordonează. ...Aproape ora cinci după-amiază, vineri. Amețit de greutatea zilei toride, se apropie de ușa de sticlă a bibliotecii publice. Palid, blond, cu părul netuns, prelins în lungi bucle albicioase peste urechi și peste frunte. Nasul puternic, cu nările
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
interesantul, ți-a venit iubita. Glasul implacabil al doamnei Mitulescu ! Un experimentat strateg, stăpân pe manevra potrivită. — Habar n-ai ce suferea junele nostru ! A slăbit, a tăcut tot timpul, nici cu Vornicu nu vorbea. Murea de dorul tău. Somnambulul rechemat pe scenă își îndreaptă spinarea, reînnoiește grimasa și glasul și gesturile, trece mâna prin perucă, părul dispăruse, așa cere impresarul, pentru noul număr : bila rasă : recrut : tuns zero ! Îndreaptă bila pe traiectoria astrului zilei. Așteaptă tangenta, semnalul, simte scăfârlia atinsă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
liberi să meargă unde vor. Unii nu mai rețin din sacralitatea sărbătorilor decât specialitățile culinare. Petru s-a dezis de Iisus de trei ori dar nu l-a vândut niciodată. Dacă Dumnezeu este atât de iertător, de ce nu ne-a rechemat în Paradis? Numai credința poate transforma smerenia în mărire. Cei smeriți măsoară pământul cu genunchii. Monotonia ne acomodează cu Paradisul. Moartea tuturor religiilor va coincide cu reîntoarcerea omului în copaci. Sărbătorile religioase sunt sublime coloane ale transcendenței. În credință, incertitudinea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
artă caută cu disperare cioburile de rai și de iad ascunse în gesturile cotidiene. Taina rămâne principala invitație spre marea poezie. Avangarda literară ar putea fi o sublimă gesticulație de operetă. Muzica - printre puținele materializări ale sublimului. Arta autentică te recheamă. Unii transformă spaima de neant în artă, alții - în vanitate. Arta este un joc câștigător pentru toți partenerii. Cultura ne cosmicizează trăirile. Numai marii artiști au acces la fiorii absolutului. Și în artă sunt mulți producători de scame. Revoluțiile din
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu sunt înnăscute sufletului omenesc. Un aparat crud, vechi, a-l introduce în estetică. Nu este de trebuință de a cunoaște multe din istoria unui popor, în vremi în care a trăit animalic, timpi orbi. Sunt încercări deșerte, de a rechema cunoștința oarbă a popoarălor din vremi în care aceasta nu avea nici o valoare. A reproduce scheme, coaje vechi este sărăcie, poezia adevărată e nemijlocită. Pons esinorum. Găsim cu toate astea un cuprins adânc. Metal curat iară de lamură. Heine. Lirică
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
noua locuință, unde era bucătăria, unde baia, nu mai știu. Am fost în ultimii ani de multe ori acolo, am urcat la ultimul etaj, m-am lăsat pe vine ca să privesc totul de la-nălțimea copilului care fusesem, am încercat să rechem din memorie ceva. Nu mai știu decât că ușa closetului dădea direct în dormitor, încît uneori mirosea greu în toată casa. Mai știu cada, care avea un fel de scaun din fabricație, încît nu puteai sta lungit în ea, și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o manta, o foaie de cort, o raniță. Caii de la furgon erau odihniți, după popasul din fața primăriei. Când să plece, constată surprins că rămăsese cu un singur soldat, un basarabean căsătorit la Bârlad. Ceilalți, profitând de absența lui, când fusese rechemat în ultima clipă în primărie, plecaseră. - Domnule sublocotenent, v-am spus că nevasta îmi este în Bârlad, avem acolo o brutărie mică. Dacă vom putea, poate trecem și pe-acasă la mine. - Dar ceilalți unde s-au topit? Doar le-
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
sau onirismului și pe care l-ar ilustra artiști ca Hieronymus Bosch, Gustave Moreau, Monsù Desiderio sau Chirico. Dimpotrivă, radicala subordonare a plasticii față de practic definește momentul magic al imaginii. Oalele vrăjitoarelor și monștrii cu cap de pasăre îl vor rechema zadarnic la viață. La fel de zadarnic precum invocările unor Swedenborg, Lavater sau chiar Novalis. Baudelaire spunea că "imaginația [...] e înrudită în mod real cu infinitul"*. Fără îndoială cu condiția să ținem minte că imaginația nu-și trage puterile din ea însăși
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
plăților către triburile afghane în schimbul securității caravanelor britanice pe teritoriul acestora (Macnaghten este asasinat în decembrie, iar emirul marionetă Shah Shuja va fi și el asasinat în aprilie 1842). George Eden, primul conte de Auckland, guvernatorul general al Indiei, este rechemat de Peel. // Arhitectul Charles Cockerell începe construcția muzeului Ashmolean din Oxford. Apar romanele Barnaby Rudge și The Old Curiosity Shop ale lui Dickens. 1842. În urma evenimentelor sîngeroase din Kabul de la finele anului 1841, Misiunea britanică din Afghanistan (c. 12.000
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Aetius din Amida, Paul din Egina și Jac Psycristul. Oribas (sec. IV) era din Pergam, ca și Galen. A făcut studii în Alexandria. Prieten cu împăratul Iulian și medic la curtea acestuia, cade în dizgrație, este exilat la Goți, revine rechemat cu onoruri și apoi întreprinde o enciclopedie medicală monumentală, rămasă în parte, și din care face un compendiu care ajunge curs în școlile superioare de medicină. Filosof și medic, se remarcă mai ales prin remedii, farmacopee și în confruntarea concepțiilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
gândi la ce trebuie să spună sau să hotărască, se potrivește de minune cu cadențele lor inegale, și cu pauzele pe care trebuie să le faci la finele fiecărui cuplet. Surpriza agreabilă făcută urechii de această schimbare de cadență neprevăzută recheamă puternic atențiile rătăcite." Desigur că el este foarte conștient de obstacolul care îl pândește pe scriitor. Nu este bine să cizelezi prea mult versurile, cu riscul de a transforma stanțele în pure exerciții de stil, și de a face ca
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și structurile prețioase coabitează comic atât cu derizoriul conținutului, cât și cu flagrantele dezacorduri, cacofonii, pleonasme, toate cufundate în pâcla anacolutului: Dar în clipa în care florile este trimise, și comisionerul a dispărut din raza ta uzuală, nemaiputând să-l rechemi îndărăt, individul este cuprins de o mare putere de regret, prin teama ce i se alcătuiește în suflet, asupra modului cum va fi primite și întrebuințate în posterior. Am vrut întâi să vă cumpăr un ou de ciocolată, dar însă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și urma lăsată pe zăpadă... Avu o tresărire, recunoscu lupoaica din noaptea aceea, dinspre Bobotează, când s-a născut Anuca, și el a împușcat-o în picior. Și, iarași, cu o ultimă sforțare, animalul căscă larg gura, vrând parcă, să recheme viața în adâncul mădularelor lui, de unde plecase zvâcnind fără întoarcere. Luna se ascunse după o zdreanță de nor... Codrul tăcut, înghițea zvâcnelili fiarei și a omului, străpuns de un fior înghețat. Anton, deși vânător încercat, rămase deznădăjduit... parcă și prin
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-i. Trupul i se arcui și se mai zbătu o clipă în spasme, animalul mai tresări înca o dată, apoi trupul Gheorghe TESCU 158 mare și vânjos se destinse. Și, iarăși,cu o sforțare enormă, căscă larg gura, vrând parcă să recheme viața în adâncul mădularelor lui, de unde plecase zvâcnit, fără întoarcere. Când moșierul deschise ochii, Anton trăgea cuțitul, de vânat mistreți, din țeasta lupului, chiar dintre ochi, și-l șterse de sânge în zăpadă. Apoi, fără să scoată o vorbă, slobozi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
citit: „Russ, este Elizabeth Ann Short, născută în 29.07.1924, Medford, Massachusetts. Băieții de la FBI au identificat amprentele - a fost arestată la Santa Barbara în sept.’43. Urmează să primim și alte informații. După autopsie întoarceți-vă la Primărie. Rechemați de pe teren toți polițiștii disponibili - J.T“. Doctorul concluzionă: — Cam asta-i tot ce putem afla la examenul preliminar post-mortem. Ceva mai târziu voi face niște analize toxicologice și voi avea mai multe date. Acoperi ambele jumătăți ale lui Elizabeth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu Calpurnius Piso Germanicus nu spuse nimic. Singurul martor fusese credinciosul Creticus - iar când ieșiseră, acesta era palid. Abia mai târziu aflară că Piso adusese de la Roma, printre altele, un ordin al lui Tiberius: Creticus era eliberat din funcție și rechemat imediat la Roma. Germanicus era singur. Călătoria în Aegyptus În seara aceea, în palatul din Epidafne, în fața scaunului gol al lui Creticus, Germanicus îi anunță pe puținii lui prieteni: — Am hotărât să merg în Aegyptus. Îl ascultară fără să înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și cu Vergilius. Dar, descoperind în Aegyptus o mulțime de bogății disponibile, dăduse la iveală trăsături neașteptate: violență, jafuri, iar în cele din urmă înăbușise revoltele din valea Nilus-ului într-un mod atât de sângeros și exagerat, încât Augustus îl rechemase în taină la Roma. Iar la Roma, pentru a evita un scandal care se anunța răsunător, fusese îndemnat cu cinism să se sinucidă. După el, abuzurile și spolierile s-au înfăptuit cu mai multă prudență, au întâmpinat o rezistență mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lui Julius Caesar, în deceniile ce aveau să vină. Rugul arse, fu stins. Cenușa a toate câte se aflaseră pe el fu adunată cu grijă, călduță încă, într-o urnă de bronz, amestecată pentru totdeauna. A doua zi, Tiberius îl rechemă pe Gajus la Capri. Era din nou lipsit de apărare; viitorul era complet imprevizibil. Camerele secrete În grandoarea teatrală și rece a Villei Jovis, Tiberius dispărea ciclic, ore sau zile în șir, în încăperi inaccesibile. Pe continent, mesageri, ambasadori, tribuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nediferențiat. Profesorul lansează o idee, ținând-o suspendată puțin deasupra capetelor noastre ca pe un bumerang, apoi cheamă În ajutor o alta, se oprește și caută similitudini În alte limbi și În alte culturi, se Întoarce la prima idee, o recheamă În discuție, o silește să le provoace pe celelalte, le pune Într-un impact nou, le chinuie, le posedă, le zvârle Într-o jerbă de scântei asupra asistenței care gâfâie fascinată, nereușind să mai urmărească demonstrația. Călinescu se Întrerupe atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ale supraviețuirii care trebuiau practicate fără a fi fost exersate înainte. Vai de acela care nu voia să le-nvețe. Uneori nu mai ajuta decât copilul născut din împerecherea șireteniei cu șansa, pe numele lui Noroc. Mai târziu, mi-am rechemat atât de des în amintire câteva situații din care nu a existat scăpare decât cu ajutorul unor coincidențe norocoase, până când acestea s-au rotunjit în povestiri care, în decursul anilor, au devenit tot mai lesne de apucat, prin insistența cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
surprinși. Nu mai făcusem niciodată așa ceva, să le prezint părinților una dintre, cum zicea mama, „cuceririle“ mele. Strâmtoarea din bucătăria-sufragerie era pentru Anna ceva nou. O parte din mobile le cumpărase sora mea din economiile din salariu. Încerc să îmi rechem în memorie vizita noastră de prezentare, dar sunt nesigur, fiindcă abia dacă mai pot să-mi închipui poziția bufetului, culoarea perdelelor, dușumeaua: era o dușumea din lemn de pin sau era acoperită cu o suprafață sintetică de culoare nedefinită? Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care ai plecat de nu te-aș fi iubit, iubire, Răcnetul, violet și sculptat s-ar fi stins, pe o noapte de ger în ciudățenii de clipe, printr-un alint în mister, unde se odihnește uitarea, când gurile cerului îți recheamă privirea ochilor tăi pe o imensitate albastră de gânduri. IUBIRE STELARĂ IUBIRE STELARĂ După ce m-am trezit din congelarea sufletului ucis în dezordinea unei iubiri, am fost sigură pe un început de an, cu lucrurile ce le-am găsit așezate
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
porțile fricii și ale disperării unde viața-mi rămâne ca o filă deschisă de sacrificii... De multe ori sunt fapte minore în încălcarea acelei vorbe planetare ce despică realitatea biciuită a nelegiuirilor, De când m-am născut simt atâtea necazuri încât rechem în inima mea luptătorul iubirii să mă salveze din propria-mi moarte... De aceea încă îmi mai salvez viața somnambulă de liniști unde mă străduiesc să mai răspund la toate întrebările puse într-o frumoasă Spărtură a privirilor mele, Scăldate
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de trist este să adormi Pe un țărm de durere fără iubirea de El. SUFLETUL DE LUNĂ În ploaia rece mă-nfioară dorul meu din altă lume ce coboară prin tăcere cu o lacrimă de vis Plâng și florile-n fereastră rechemând pe al tău nume Ce-n alinturi suferinde zac legendele în scris. Gândurile răvășite cad în somnul de-altădată Iertător și blând în suflet, Cerul parcă s-a închis, De azur în frunze albastre, melancolic e-a mea soartă Și
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
înnoptări de clipe sunt răcnetul firesc. Eu nu mai știu nimic din temnița de veac și nsingurată am fost pe un banal blestem, Mă-amestec în dureri cu amintiri ce zac Și-n zile sunt mireasma din trupul ce-l rechem Să se contemple viața în simfonii acerbe, Când sufletul s-a dizolvat prin nopți, Și au trecut atâtea clipe prin deșuete vorbe, Și au trecut prin ceruri, atâtea dimineți. IUBIREA DE AER IUBIREA DE AER în memoria Eugeniei Moldoveanu Chiar
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]