5,563 matches
-
faptă penală, iar ulterior acelui moment, în pofida existenței unei "avertizări oficiale", a reiterat comportamentul infracțional. Această definiție a recidivei a fost preluată din studiul ce stă la baza prezentei strategii. Strategia se fundamentează pe o cercetare aprofundată a cauzelor recidivei, realizată în cadrul proiectului SECURE - O comunitate sigură, educată și implicată în mod responsabil, finanțat prin MFN 2014-2021 și implementat de către ANP în calitate de promotor al proiectului, precum și de către MJ și Penitenciarul Mărgineni, în calitate de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
MFN 2014-2021 și implementat de către ANP în calitate de promotor al proiectului, precum și de către MJ și Penitenciarul Mărgineni, în calitate de parteneri. Cercetările psiho-sociologice desfășurate în cadrul proiectului au implicat o metodologie plurivalentă de abordare a cauzelor recidivei, axată pe trei componente principale: o componentă cantitativă constând în anchetă socială pe un eșantion național de persoane recidiviste, atât cele aflate încă în custodie, cât și cele aflate în stare de libertate sub supravegherea serviciilor de probațiune; o componentă
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
profilul persoanelor care reiterează comportamentul infracțional este conturat de următorii factori: proveniența din familii disfuncționale, săvârșirea de fapte penale din copilărie, abandonarea școlii și consumul de substanțe*1) interzise sau alcool. Prin urmare, orice programe de prevenție a infracționalității și/sau a recidivei în România trebuie să țintească acești predictori. *1) Se va utiliza generic expresia abuz/consum "de substanțe", referindu-ne la definiția stabilită de American Psychiatric Association. (2016). DSM-5 TR, Manual de Diagnostic și Clasificare Statistica a Tulburărilor Mintale, Text revizuit. Editura
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
normative în vigoare, cu modificările și completările ulterioare) și droguri de risc/de mare risc (Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare). Având în vedere numeroasele condiționalități ale fenomenului, problema recidivei nu poate fi gândită "pe subsecțiuni". Este nevoie de o abordare integrată, abordare ce excedează mult limitele sistemului de justiție. Viziune Indiferent de măsurile penale aplicate, rata recidivei nu a putut fi coborâtă sub un anumit prag nicăieri în lume
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
modificările și completările ulterioare). Având în vedere numeroasele condiționalități ale fenomenului, problema recidivei nu poate fi gândită "pe subsecțiuni". Este nevoie de o abordare integrată, abordare ce excedează mult limitele sistemului de justiție. Viziune Indiferent de măsurile penale aplicate, rata recidivei nu a putut fi coborâtă sub un anumit prag nicăieri în lume, acest lucru arătându-ne că modificarea comportamentului infracțional este un proces extrem de complex*2). Potrivit studiilor psihologice, sancțiunea penală nu este un mecanism suficient pentru a opri comportamentul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
un mecanism suficient pentru a opri comportamentul infracțional. Oricât de tentați am fi să ascultăm vocile opiniei publice care solicită pedepse mai mari în speranța că acestea ar reduce infracționalitatea, datele arată contrariul. *2) În Marea Britanie, rata generală a recidivei a fost de 25.5%, pentru perioada ianuarie-martie 2020, aproximativ 22.000 din 85.000 de infractori comițând o nouă infracțiune (sursa https://www.gov.uk/government/statistics/proven-reoffending- statistics-january-to-march-2022/proven-reoffending-statistics-january-to-march-2022). În Norvegia, rata recidivei a scăzut cu 50% din anii 1990, de la 70% la 20% în prezent, fiind
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
că acestea ar reduce infracționalitatea, datele arată contrariul. *2) În Marea Britanie, rata generală a recidivei a fost de 25.5%, pentru perioada ianuarie-martie 2020, aproximativ 22.000 din 85.000 de infractori comițând o nouă infracțiune (sursa https://www.gov.uk/government/statistics/proven-reoffending- statistics-january-to-march-2022/proven-reoffending-statistics-january-to-march-2022). În Norvegia, rata recidivei a scăzut cu 50% din anii 1990, de la 70% la 20% în prezent, fiind una dintre cele mai scăzute din lume (sursa https://borgenproject.org/norways-prison-system/). În Japonia, rata recidivei a fost de 47,9% în 2022. Numărul arestărilor pentru infracțiuni comise de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de infractori comițând o nouă infracțiune (sursa https://www.gov.uk/government/statistics/proven-reoffending- statistics-january-to-march-2022/proven-reoffending-statistics-january-to-march-2022). În Norvegia, rata recidivei a scăzut cu 50% din anii 1990, de la 70% la 20% în prezent, fiind una dintre cele mai scăzute din lume (sursa https://borgenproject.org/norways-prison-system/). În Japonia, rata recidivei a fost de 47,9% în 2022. Numărul arestărilor pentru infracțiuni comise de minori (cu vârste între 14 și 20 de ani) a fost în scădere din 2004, însă a crescut cu 2,5% în 2022, ajungând la 20.912, marcând astfel prima
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
între 14 și 20 de ani) a fost în scădere din 2004, însă a crescut cu 2,5% în 2022, ajungând la 20.912, marcând astfel prima creștere din ultimii 19 ani (sursa https://www.nippon.com/en/japan- data/h01860/); S.U.A are cea mai ridicată rată de recidivă: datele statistice arată faptul că, în 2020, 76,6% din deținuți sunt arestați din nou în termen de 5 ani (sursa https://harvardpolitics.com/recidivism-american-progress/). În Suedia, 41% dintre persoanele care au avut un prim act infracțional în 2017 au recidivat în termen de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
că, în 2020, 76,6% din deținuți sunt arestați din nou în termen de 5 ani (sursa https://harvardpolitics.com/recidivism-american-progress/). În Suedia, 41% dintre persoanele care au avut un prim act infracțional în 2017 au recidivat în termen de trei ani. Procentul de recidivă în rândul femeilor a fost de 30%, iar în rândul bărbaților de 44%. Statisticile arată doar modificări minore de-a lungul timpului (sursa: https://bra.se/english/bra-in-english/statistics/statistics-from-the-judicial-system). SNPR își propune să influențeze elementele cu impact real asupra ratei de recidivă, vizându- se acțiuni
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
ani. Procentul de recidivă în rândul femeilor a fost de 30%, iar în rândul bărbaților de 44%. Statisticile arată doar modificări minore de-a lungul timpului (sursa: https://bra.se/english/bra-in-english/statistics/statistics-from-the-judicial-system). SNPR își propune să influențeze elementele cu impact real asupra ratei de recidivă, vizându- se acțiuni privind diminuarea factorilor de risc și dezvoltarea factorilor de protecție identificați. Atât studiile din literatura de specialitate, cât și abordările internaționale asupra recidivei pledează pentru evitarea măsurilor/pedepselor privative de libertate și găsirea mai multor alternative la pedeapsa
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
sursa: https://bra.se/english/bra-in-english/statistics/statistics-from-the-judicial-system). SNPR își propune să influențeze elementele cu impact real asupra ratei de recidivă, vizându- se acțiuni privind diminuarea factorilor de risc și dezvoltarea factorilor de protecție identificați. Atât studiile din literatura de specialitate, cât și abordările internaționale asupra recidivei pledează pentru evitarea măsurilor/pedepselor privative de libertate și găsirea mai multor alternative la pedeapsa privativă de libertate, acolo unde acest lucru este posibil în considerarea realizării scopului pedepsei. În acest context, implementarea prezentei strategii nu poate avea decât o abordare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
o abordare interdisciplinară și multinivelară, cu abordări specifice pentru diferite categorii de persoane vizate, dar și cu măsuri pentru întărirea rolului comunității în ansamblu. Ținta pe termen lung este de măsurare cât mai precisă și de reducere a ratei de recidivă la nivel național. Prioritățile, politicile și cadrul legal existente Unul dintre obiectivele incluse în Programul de guvernare 2024-2028 în domeniul justiției vizează continuarea îmbunătățirii infrastructurii sistemului penitenciar, prin finalizarea construcției a două penitenciare noi și continuarea modernizării celor existente, astfel
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
2024-2027 și Proiectul "România Educată" 2018-2030. Mai mult, SNPR reprezintă o continuare a Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate (SNRSPPL) 2020-2024, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2020, care a reprezentat un cadru esențial în domeniul prevenirii recidivei. Aceasta s-a concentrat pe facilitarea reintegrării sociale a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, prin implementarea unor programe de educație, formare profesională și asistență psihosocială, atât în timpul detenției, cât și după eliberare. Prin alinierea prezentei strategii
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
libertate, prin implementarea unor programe de educație, formare profesională și asistență psihosocială, atât în timpul detenției, cât și după eliberare. Prin alinierea prezentei strategii și la obiectivele și măsurile prevăzute în SNRSPPL 2020-2024, se urmărește consolidarea eforturilor de reducere a recidivei și promovarea unei reintegrări sociale eficiente și sustenabile. Reducerea recidivei este unul dintre obiectivele principale ale sistemelor de justiție penală, având în vedere contribuția majoră pe care o aduce la maximizarea reintegrării sociale, la minimizarea victimizării, la creșterea siguranței comunității
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
asistență psihosocială, atât în timpul detenției, cât și după eliberare. Prin alinierea prezentei strategii și la obiectivele și măsurile prevăzute în SNRSPPL 2020-2024, se urmărește consolidarea eforturilor de reducere a recidivei și promovarea unei reintegrări sociale eficiente și sustenabile. Reducerea recidivei este unul dintre obiectivele principale ale sistemelor de justiție penală, având în vedere contribuția majoră pe care o aduce la maximizarea reintegrării sociale, la minimizarea victimizării, la creșterea siguranței comunității și la reducerea costurilor justiției penale. În special, reiese clar
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
dintre obiectivele principale ale sistemelor de justiție penală, având în vedere contribuția majoră pe care o aduce la maximizarea reintegrării sociale, la minimizarea victimizării, la creșterea siguranței comunității și la reducerea costurilor justiției penale. În special, reiese clar din impactul recidivei cronice - comportament penal repetat și insolubil, cu consecințe grave pentru victime, precum și pentru siguranța și încrederea publică - că această problemă trebuie abordată prin eforturi substanțiale, inclusiv resurse bugetare. Un număr tot mai mare de dovezi arată că recidiva poate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
impactul recidivei cronice - comportament penal repetat și insolubil, cu consecințe grave pentru victime, precum și pentru siguranța și încrederea publică - că această problemă trebuie abordată prin eforturi substanțiale, inclusiv resurse bugetare. Un număr tot mai mare de dovezi arată că recidiva poate fi prevenită prin promovarea reabilitării, reintegrării sociale, renunțării individuale la criminalitate și justiției restaurative. Cu toate acestea, problema nu poate fi rezolvată doar de sistemul de justiție penală. Este necesar să se abordeze cauzele fundamentale ale comportamentului criminal, precum
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
problema nu poate fi rezolvată doar de sistemul de justiție penală. Este necesar să se abordeze cauzele fundamentale ale comportamentului criminal, precum și dificultățile practice și stigmatizarea care împiedică reintegrarea cu succes a infractorilor în societate. La nivelul ONU, reducerea recidivei a fost una dintre temele principale la cel de-al Paisprezecelea Congres al Națiunilor Unite pentru prevenirea criminalității și justiție penală, inclusiv prin deliberări între statele membre și un atelier dedicat pe această temă. Angajamentul de a reduce recidiva este
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
reducerea recidivei a fost una dintre temele principale la cel de-al Paisprezecelea Congres al Națiunilor Unite pentru prevenirea criminalității și justiție penală, inclusiv prin deliberări între statele membre și un atelier dedicat pe această temă. Angajamentul de a reduce recidiva este reflectat ferm în documentul final al Congresului, Declarația de la Kyoto. În decembrie 2021, statele membre ONU au adoptat Rezoluția 76/182 a Adunării Generale, intitulată "Reducerea recidivei prin reabilitare și reintegrare", care a încurajat statele membre să elaboreze strategii
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Declarația de la Kyoto. În decembrie 2021, statele membre ONU au adoptat Rezoluția 76/182 a Adunării Generale, intitulată "Reducerea recidivei prin reabilitare și reintegrare", care a încurajat statele membre să elaboreze strategii sau planuri de acțiune cuprinzătoare pentru a reduce recidiva. În decembrie 2022, statele membre au adoptat Rezoluția 77/232 a Adunării Generale, intitulată "Reducerea recidivei prin reabilitare și reintegrare", care solicită UNODC, "sub rezerva disponibilității resurselor extrabugetare, să convoace o reuniune a unui grup de experți interguvernamentali cu componență deschisă
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
reintegrare", care solicită UNODC, "sub rezerva disponibilității resurselor extrabugetare, să convoace o reuniune a unui grup de experți interguvernamentali cu componență deschisă, cu interpretare în toate limbile oficiale ale Națiunilor Unite, în vederea dezvoltării unor strategii model de reducere a recidivei, care pot servi drept instrumente utile pentru statele membre, ținând cont de dispozițiile relevante din standardele și normele existente ale Națiunilor Unite în prevenirea criminalității și justiție penală [..] " . Strategiile model de reducere a recidivei, în curs de dezvoltare, au scopul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
unor strategii model de reducere a recidivei, care pot servi drept instrumente utile pentru statele membre, ținând cont de dispozițiile relevante din standardele și normele existente ale Națiunilor Unite în prevenirea criminalității și justiție penală [..] " . Strategiile model de reducere a recidivei, în curs de dezvoltare, au scopul de a oferi statelor membre orientări practice și flexibile, fiind sunt menite să ofere bune practici care să fie luate în considerare și utilizate de statele membre în cadrul sistemelor lor juridice naționale. Acestea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
practici care să fie luate în considerare și utilizate de statele membre în cadrul sistemelor lor juridice naționale. Acestea sunt menite să contribuie la prevenirea criminalității. Potrivit strategiilor model, individualizarea în procesul de justiție penală este considerată centrală pentru reducerea recidivei. Evaluările individualizate sunt, acolo unde este cazul, considerate esențiale pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză în legătură cu un infractor. Pentru a atinge obiectivul comun de reducere a recidivei, strategiile model vizează promovarea, după caz, a utilizării efective a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
în procesul de justiție penală este considerată centrală pentru reducerea recidivei. Evaluările individualizate sunt, acolo unde este cazul, considerate esențiale pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză în legătură cu un infractor. Pentru a atinge obiectivul comun de reducere a recidivei, strategiile model vizează promovarea, după caz, a utilizării efective a măsurilor neprivative de libertate, inclusiv programe de scoatere din circuitul penal și alternative la arestarea preventivă, dezvoltarea și îmbunătățirea managementului reabilitativ al penitenciarului și promovarea reintegrării sociale a infractorilor ca
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]