7,241 matches
-
și dacă se face apel la o ideologie sau un cod formal sau la o concepție abstractă despre comunitate, așa cum este cazul multor comunități utopice, unde relațiile dintre indivizi trebuie să fie strâns reglementate. Cea de-a treia caracteristică este reciprocitatea. Termenul semnifică aici o serie de aranjamente, relații și schimburi, incluzând ajutorul mutual, anumite forme de cooperare și diverse forme de a împărți cu ceilalți. Într-un sistem de reciprocitate, fiecare act implică o combinație de altruism pe termen scurt
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să fie strâns reglementate. Cea de-a treia caracteristică este reciprocitatea. Termenul semnifică aici o serie de aranjamente, relații și schimburi, incluzând ajutorul mutual, anumite forme de cooperare și diverse forme de a împărți cu ceilalți. Într-un sistem de reciprocitate, fiecare act implică o combinație de altruism pe termen scurt și interes propriu pe termen lung. Relațiilor comunitare li se atașează deseori diverse adjective, cum ar fi apropiat, emoțional sau intens. Or, dacă ar trebui ca toate persoanele dintr-o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
locuiesc acolo, ci și pe cei ce lucrează acolo în școli, afaceri, proiecte de voluntariat. La nivel local oamenii trebuie să aibă posibilitatea să își asume răspunderea și să acționeze. Acest accent pus pe împărțirea beneficiilor și greutăților, pe imperativele reciprocității și pe importanța creșterii densității și multiplexității relațiilor într-un loc anume, toate acestea se adaugă proiectului politic de construire a comunității într-un anume loc, transformând un spațiu într-o comunitate." (Frazer, 1999: 146-147) Chiar dacă dimensiunea locală este deosebit de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Vulcănescu, 1991: 97) 4.3. Analiza multivariată Elementele comunității ar fi valori cruciale pentru construirea și menținerea acesteia. Selznick propune un set complex de variabile ce interacționează reușind să dea naștere comunității și să o perpetueze. Acestea sunt: istoricitate, identitate, reciprocitate, pluralitate, autonomie, participare și integrare. O comunitate completă va fi caracterizată prin existența consistentă și printr-un echilibru al tuturor acestor elemente. Aspectele legate de trecut trebuie să permită și noului să se impună, mutualitatea și participarea trebuie echilibrate de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
identitate distinctivă ce se formează prin socializare. Totuși, formarea identităților poate conduce și la distrugerea comunității în cazul în care apar fenomene de insularizare, afirmarea unui parohialism exagerat. Trebuie urmărit echilibrul prin cultivarea unor atitudini comprehensive, mai incluzive, mai integratoare. Reciprocitatea și interdependența reprezintă fundamentul inițial și ingredientele ce susțin comunitățile. Aceste elemente fac trimitere la componente voluntare, raționale ale comunității. În absența nevoii de celălalt, dacă nu se câștigă nimic din cooperare, comunitățile nu pot rezista, în măsura în care măcar reușesc să
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
formarea comunității, mutualitatea trebuie să treacă dincolo de simplele coordonări necesare atingerii anumitor scopuri. Grupurile și indivizii trebuie să se implice ca entități complete pentru a reuși să formeze comunități; relaționarea trebuie să fie continuă. Contractul modern se sprijină doar pe reciprocitatea limitată la chestiuni absolut necesare, esențiale dar totodată minimale. Astfel, ar fi dificil de susținut comunitatea doar pe principiile contractului. Trebuie părăsită poziția obligațiilor limitate și asumarea unor responsabilități crescute, dar nu neapărat sub forma unor obligații clar specificate, ci
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sub forma unor obligații clar specificate, ci ca atitudine, ca deschidere. Nu trebuie uitat că stabilirea unor obligații clare tinde să îndepărteze mai degrabă decât să apropie, printre altele deoarece "realitățile asocierii pot reclama mai degrabă contribuții inegale decât o reciprocitate echilibrată cu grijă" (Selznick, 1992: 362). În măsura în care comunitățile persistă, modelul contractului pierde din relevanță. Trecerea de la asociație spre comunitate face ca reciprocitatea să prevaleze asupra schimbului implicat de contract, deschizând calea unor relații caracterizate prin implicare, grijă etc. Fiecare dintre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai degrabă decât să apropie, printre altele deoarece "realitățile asocierii pot reclama mai degrabă contribuții inegale decât o reciprocitate echilibrată cu grijă" (Selznick, 1992: 362). În măsura în care comunitățile persistă, modelul contractului pierde din relevanță. Trecerea de la asociație spre comunitate face ca reciprocitatea să prevaleze asupra schimbului implicat de contract, deschizând calea unor relații caracterizate prin implicare, grijă etc. Fiecare dintre noi facem parte dintr-o pluralitate de grupuri. Chiar vitalitatea unei comunități este dată de așa-numitele asociații intermediare sau grupuri corporative
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
criteriile esențiale cu ajutorul cărora căutăm să identificăm acele atribute esențiale ale oricărei comunități, Taylor (1989: 3) arată că, într-o comunitate, trebuie ca "relațiile dintre membrii unei comunități să fie directe și multilaterale iar ei să practice anumite forme de reciprocitate". Comunitățile se ridică deasupra sau transcend relațiile de tipul celor prezente într-o colectivitate care încearcă să persiste pentru a promova interesele diverse ale membrilor. Acesta este aspectul pe care comunitariștii caută să îl atingă prin acțiune, prin teorie sau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
considerate reconciliabile. Repertoriul simbolic al comunității agregă individualitățile și alte diferențe din comunitate, oferind totodată mijloacele necesare exprimării și interpretării lor, transformând constant realitatea diferenței în aparența similarității și constituind astfel granițele comunității. Tot în ideea apărării legăturii dintre autonomie, reciprocitate și comunitate Richard Dagger (1997) arată că, pe de o parte, nu trebuie să dorim să ocrotim prea mult sentimentul comunității, iar pe de altă parte că sensul comunității implicat în reciprocitate și corectitudine nu trebuie să fie numai instrumental
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunității. Tot în ideea apărării legăturii dintre autonomie, reciprocitate și comunitate Richard Dagger (1997) arată că, pe de o parte, nu trebuie să dorim să ocrotim prea mult sentimentul comunității, iar pe de altă parte că sensul comunității implicat în reciprocitate și corectitudine nu trebuie să fie numai instrumental. Amintindu-l pe William Galston, arată că orice comunitate reprezintă "un efort cooperativ în vederea urmăririi unui scop împărtășit", fiecare termen al acestei formulări oferind un ingredient-cheie al comunității. Astfel, cooperarea presupune mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vedere faptul că, pentru a se menține, comunitățile au nevoie de ceva mai mult decât de sentimentul comunității, chiar dacă acesta este indispensabil. Este un element rațional eludat de mulți teoreticieni. Comunitățile se mențin (și) prin realitățile vieții zilnice, incluzând interdependența, reciprocitatea și propriul interes. Dacă oamenii nu au nevoie unii de alții, dacă nu prea au ce câștiga din participare și angajament, comunitățile nu au de ce să apară și să se mențină. "Propriul interes nu este neapărat un inamic al comunității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se diminua, dacă sunt utilizate" (Frazer, 1999: 80). În al doilea rând, toți cei ce folosesc termenul comunitate consideră cel puțin implicit că relațiile din comunitate sunt relații personale. Dar există o orientare individuală și către relațiile din comunitate, o reciprocitate a relațiilor dintre indivizi, grija, respectul fiecăruia pentru fiecare. Indivizii își construiesc o adevărată hartă mentală cu privire la întregul comunității, imagine la care se raportează pentru a face distincția între cei din comunitate și cei din afara ei. Comunitățile există datorită efortului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
această structură stabilă există viața domestică organizată. Aceasta constă în rudenie într-un sens mai strict. Relațiile din grupul domestic servesc la satisfacerea unor nevoi mai intime, mai bazale decât o fac celelalte, ele fiind interconectate. 10.2. Nepotism și reciprocitate Un flagel de o gravitate rareori evidențiată la noi în țară este nepotismul. Identificat de mulți cu o plagă, puțini sunt cei care se declară total dispuși să lupte împotriva sa fără rezerve și fără tentația unei analize atenuate. În
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
măsură și altfel decât ar fi principial rezonabil, asta dacă nu a făcut-o deja. Dar când se ajunge la niveluri ale nepotismului care afectează orice idee de valoare, de muncă ce trebuie recompensată, atunci ne aflăm în plin patologic. Reciprocitatea socială este un fenomen real, funcțional pe mai multe paliere, și se originează în aspecte chiar mai primitive, la alte niveluri de dezvoltare biologică. Darwin indica acel "motiv modest" al lui, motiv de a ajuta pe cineva în speranța primirii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai multe paliere, și se originează în aspecte chiar mai primitive, la alte niveluri de dezvoltare biologică. Darwin indica acel "motiv modest" al lui, motiv de a ajuta pe cineva în speranța primirii unui sprijiin și mai mare în schimb. Reciprocitatea poate fi divizată în două tipuri. Reciprocitatea directă apare atunci când recompensa vine chiar de la cel care este beneficiar. Reciprocitatea indirectă este reprezentată de recompensele de la societate, în general, sau de la altcineva decât de la beneficiarul direct. Cu toții suntem angajați în ambele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aspecte chiar mai primitive, la alte niveluri de dezvoltare biologică. Darwin indica acel "motiv modest" al lui, motiv de a ajuta pe cineva în speranța primirii unui sprijiin și mai mare în schimb. Reciprocitatea poate fi divizată în două tipuri. Reciprocitatea directă apare atunci când recompensa vine chiar de la cel care este beneficiar. Reciprocitatea indirectă este reprezentată de recompensele de la societate, în general, sau de la altcineva decât de la beneficiarul direct. Cu toții suntem angajați în ambele tipuri, mai mult sau mai puțin continuu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
acel "motiv modest" al lui, motiv de a ajuta pe cineva în speranța primirii unui sprijiin și mai mare în schimb. Reciprocitatea poate fi divizată în două tipuri. Reciprocitatea directă apare atunci când recompensa vine chiar de la cel care este beneficiar. Reciprocitatea indirectă este reprezentată de recompensele de la societate, în general, sau de la altcineva decât de la beneficiarul direct. Cu toții suntem angajați în ambele tipuri, mai mult sau mai puțin continuu. La prima dă exemplu vinderea și cumpărarea de lucruri etc. Dar reciprocitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Reciprocitatea indirectă este reprezentată de recompensele de la societate, în general, sau de la altcineva decât de la beneficiarul direct. Cu toții suntem angajați în ambele tipuri, mai mult sau mai puțin continuu. La prima dă exemplu vinderea și cumpărarea de lucruri etc. Dar reciprocitatea derivă dintr-o altă practică, și anume nepotismul. "Reciprocitatea socială pură poate fi definită ca interacțiuni care au loc în mod normal între cei ce nu sunt rude, structuri și circumstanțe care indică clar că fiecare parte se poate aștepta
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
general, sau de la altcineva decât de la beneficiarul direct. Cu toții suntem angajați în ambele tipuri, mai mult sau mai puțin continuu. La prima dă exemplu vinderea și cumpărarea de lucruri etc. Dar reciprocitatea derivă dintr-o altă practică, și anume nepotismul. "Reciprocitatea socială pură poate fi definită ca interacțiuni care au loc în mod normal între cei ce nu sunt rude, structuri și circumstanțe care indică clar că fiecare parte se poate aștepta (...) sau așteaptă (în cazul oamenilor) să primească mai mult
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la alte specii, el este specific oamenilor. Oricine își ajută un văr sau o rudă mai îndepărtată poate fi satisfăcut chiar dacă nu primește nimic în schimb, deși este foarte posibil să se aștepte că ruda îi va întoarce serviciul. Chiar dacă reciprocitatea nu se manifestă, va fi cel puțin o șansă a returnării genetice. Richard Alexander distinge între două clase majore ale nepotismului: nepotismul discriminativ, respectiv nepotismul non-discriminativ. Cel din urmă implică fie ajutorarea tuturor celor implicați, fie neglijarea tuturor celor implicați
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
împărtășirea unei vieți comune. "O viață comună nu este o viață fuzionată: într-o viață fuzionată nu ar fi nevoie de reglementări sau guvernare, nu ar fi nevoie să se acorde atenție diferențelor individuale, nu ar fi nevoie de ajustări, reciprocitate sau cooperare" (Selznick, 1992: 369). În comunitate, indivizii și grupurile componente sunt atât independente, cât și interdependente, funcția distinctă a comunității fiind reconcilierea perspectivelor parțiale cu cele generale. O perspectivă diafană asupra naturii umane ne îndepărtează de o abordare realistă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
generală a unui individ cu cea a altui individ, nu se poate da un răspuns final întrebării: este comunitatea inamica libertății negative pure? Plecând de la abordarea sa triadică, este considerată posibilă o legătură doar între libertatea negativă pură și practica reciprocității. "Autonomia este o posibilitate într-o societate plurală, dar este totodată și o problemă. Pentru membrii comunităților primitive sau țărănești, aceasta nu reprezenta o problemă; ei se simt acasă într-o lume coerentă și nu trebuie să facă eforturi pentru
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
astfel ordinea socială. La rândul ei, comunitatea reclamă o anumită egalitate economică pentru că dacă crește distanța dintre bogați și săraci, valorile acestora vor fi diferite, relațiile vor fi mai puțin directe și multi-fațetate, iar sensul interdependenței care sprijină sistemul de reciprocitate va fi slăbit. O atenuare a ideii egalității economice apare totuși atunci când arată că ea este departe de perfecțiune. În fapt, adevărata amenințare la adresa comunității ar veni în condițiile unei inegalități sporite. Deci statul a afectat profund comunitățile. Pe de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
anarhice toți pot utiliza forța sau amenința cu utilizarea forței, aspect monopolizat ulterior de stat. În sine, fenomenul nu crește securitatea indivizilor, dar teama de vendetta poate descuraja violența sau furtul. O altă modalitate este reprezentată de existența sistemului de reciprocitate. În societățile aflate pe trepte incipiente de dezvoltare, practici cum ar fi schimbul de bunuri, sprijinul la muncă ș.a. sunt aspecte ce pot face uneori chiar diferența între supraviețuire și dispariție. Acest ajutor este însă condiționat de plierea pe reglementările
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]