32,428 matches
-
de societatea angajatoare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia arată că prin textul de lege criticat se stabilește că au competența teritorială de a soluționa conflicte de muncă instanțele în a căror circumscripție își are domiciliul sau sediul reclamantul. Art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 nu distinge după cum reclamantul este angajatul sau angajatorul. În schimb, art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, care reglementează și el competența teritorială a instanțelor în cazul conflictelor de muncă
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
prin textul de lege criticat se stabilește că au competența teritorială de a soluționa conflicte de muncă instanțele în a căror circumscripție își are domiciliul sau sediul reclamantul. Art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 nu distinge după cum reclamantul este angajatul sau angajatorul. În schimb, art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, care reglementează și el competența teritorială a instanțelor în cazul conflictelor de muncă, stabilește că instanța căreia îi revine competența este aceea de la domiciliul sau
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
În schimb, art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, care reglementează și el competența teritorială a instanțelor în cazul conflictelor de muncă, stabilește că instanța căreia îi revine competența este aceea de la domiciliul sau locul de muncă al reclamantului. Prin precizarea „domiciliul“ și „locul de muncă“ al reclamantului, art. 210 din Legea nr. 62/2011 nu poate fi interpretat decât în sensul că reclamant este angajatul, iar nu angajatorul. Rațiunea unei asemenea stabiliri de competență teritorială este aceea a apropierii
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
62/2011, care reglementează și el competența teritorială a instanțelor în cazul conflictelor de muncă, stabilește că instanța căreia îi revine competența este aceea de la domiciliul sau locul de muncă al reclamantului. Prin precizarea „domiciliul“ și „locul de muncă“ al reclamantului, art. 210 din Legea nr. 62/2011 nu poate fi interpretat decât în sensul că reclamant este angajatul, iar nu angajatorul. Rațiunea unei asemenea stabiliri de competență teritorială este aceea a apropierii angajatului de instanța sesizată cu conflictul de muncă, precum
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, care au următoarea redactare: „Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.“ ... 14. Autoarele excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
de judecată, este justificată de specificul și necesitățile ce decurg din raporturile de muncă. În acest sens trebuie observat că reglementarea criticată urmărește facilitarea accesului la justiție și a apărării salariatului care are, în cele mai multe cazuri, calitatea de reclamant. ... 18. Curtea a mai arătat că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili normele de procedură, putând institui prevederi speciale în considerarea situațiilor specifice avute în vedere, întrucât principiul egalității nu înseamnă omogenitate, astfel că situații diferite justifică și uneori
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
la un proces echitabil și a dreptului la apărare, a observat că, departe de a consacra o soluție legislativă defavorabilă angajatului, textul criticat vizează ocrotirea sa, astfel încât acesta, care, de altfel, de cele mai multe ori are calitatea de reclamant, să nu fie obligat să introducă acțiunea la instanța de domiciliu/sediu al pârâtului, deci al angajatorului. Desigur că în ipoteza în care angajatul are domiciliul într-o altă localitate față de locul în care își desfășoară activitatea, el are obligația
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
a cărei circumscripție își are domiciliul sau reședința. ... 20. În prezenta cauză, autoarele excepției critică dispozițiile de lege prin raportare la aceleași prevederi constituționale, dar dintr-o perspectivă diferită. Astfel, acestea pun în discuție situația când angajatorul are calitate de reclamant, astfel că instanța competentă este, potrivit textului de lege criticat, cea de la sediul reclamantului. ... 21. În susținerea criticii formulate, autoarele excepției invocă și dispozițiile art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
dispozițiile de lege prin raportare la aceleași prevederi constituționale, dar dintr-o perspectivă diferită. Astfel, acestea pun în discuție situația când angajatorul are calitate de reclamant, astfel că instanța competentă este, potrivit textului de lege criticat, cea de la sediul reclamantului. ... 21. În susținerea criticii formulate, autoarele excepției invocă și dispozițiile art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc că
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc că „Cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.“ ... 22. Curtea constată că dispozițiile de lege, care reglementează competența teritorială a instanțelor de judecată în materia conflictelor individuale de muncă, sunt ulterioare Codului muncii și nu prevăd abrogarea dispozițiilor acestui din urmă act normativ în această materie. Deși Codul
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
și având caracter special în raport cu aceasta - reglementează competența instanțelor de judecată, respectiv a tribunalelor, în ceea ce privește conflictele individuale de muncă, stabilind că este competent „tribunalul în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul“. În mod evident, referindu-se la „domiciliul sau locul de muncă“, legiuitorul a avut în vedere situația când reclamantul este salariatul, în vederea protejării intereselor acestuia și facilitării accesului liber la justiție, astfel încât să nu fie descurajat să se
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
privește conflictele individuale de muncă, stabilind că este competent „tribunalul în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul“. În mod evident, referindu-se la „domiciliul sau locul de muncă“, legiuitorul a avut în vedere situația când reclamantul este salariatul, în vederea protejării intereselor acestuia și facilitării accesului liber la justiție, astfel încât să nu fie descurajat să se adreseze instanțelor de judecată în vederea apărării drepturilor și intereselor sale ce izvorăsc din raportul de muncă. ... 24. Dispozițiile
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
competentă în situația în care angajatorul este reclamant. Așa fiind, se apreciază că, în ceea ce privește situația când angajatorul este reclamant, sunt aplicabile dispozițiile generale ale art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, care se referă la „sediul“ reclamantului. ... 25. Prin urmare, Curtea reține că dispozițiile referitoare la instanța competentă să judece conflictele de muncă de la domiciliul sau locul de muncă al salariatului sunt aplicabile doar în situația când acesta are calitatea de reclamant, iar când angajatorul este
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
se referă la „sediul“ reclamantului. ... 25. Prin urmare, Curtea reține că dispozițiile referitoare la instanța competentă să judece conflictele de muncă de la domiciliul sau locul de muncă al salariatului sunt aplicabile doar în situația când acesta are calitatea de reclamant, iar când angajatorul este cel care are calitatea de reclamant în cadrul conflictului individual de muncă, competentă este instanța în a cărei circumscripție se află sediul acestuia. ... 26. Analizând aceste dispoziții de lege prin prisma criticilor referitoare la încălcarea principiului
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
că dispozițiile referitoare la instanța competentă să judece conflictele de muncă de la domiciliul sau locul de muncă al salariatului sunt aplicabile doar în situația când acesta are calitatea de reclamant, iar când angajatorul este cel care are calitatea de reclamant în cadrul conflictului individual de muncă, competentă este instanța în a cărei circumscripție se află sediul acestuia. ... 26. Analizând aceste dispoziții de lege prin prisma criticilor referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor și a prevederilor constituționale privind
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
cetățenilor și a prevederilor constituționale privind dreptul de acces liber la justiție, Curtea constată că autoarele excepției formulează aceste critici plecând de la premisa că un salariat trebuie să se bucure de același tratament juridic indiferent dacă are calitatea de reclamant sau pârât în cadrul unui conflict individual de muncă. ... 27. Cu privire la principiul egalității în drepturi, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
prin prisma celor mai sus reținute, Curtea constată că scopul pe care legiuitorul l-a avut în vedere atunci când a instituit o reglementare favorabilă salariaților sub aspectul instanței competente să judece conflictele de muncă în care au calitatea de reclamanți l-a constituit, așa cum s-a reținut mai sus, facilitarea accesului la justiție, astfel încât să nu fie descurajați să se adrese instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor ce derivă din raportul de muncă. Acest obiectiv este realizat atunci
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
angajatori, astfel că nu se poate susține că salariații sunt împiedicați să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor lor. Prin urmare, situația în care aceștia se află este în mod obiectiv diferită de cea în care salariații au calitatea de reclamant, tratamentul juridic diferit fiind justificat. ... 33. De altfel, Curtea apreciază că necesitatea protejării drepturilor salariaților, aflați într-o poziție de subordonare în raportul de muncă față de angajator, inclusiv sub aspectul facilitării accesului la justiție, nu se poate converti în
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
poată prezenta candidatura. În conformitate cu dispozițiile legale (infra, pct. 18), cererea sa a fost înregistrată la 8 mai 2012 de către Secretariatul General al Guvernului („SGG“). Potrivit informațiilor de care dispune Curtea, reiese că SGG a considerat că cererea reclamantei este de competența Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României („DRI“) și a Ministerului Culturii și Patrimoniului Național („ministerul“; infra, pct. 7 și 13) și că le-a transmis acestora cererea, în vederea examinării sale și emiterii unui punct de
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
și a Ministerului Culturii și Patrimoniului Național („ministerul“; infra, pct. 7 și 13) și că le-a transmis acestora cererea, în vederea examinării sale și emiterii unui punct de vedere. ... 6. La 10 mai 2012, SGG a informat-o pe reclamantă că cererea sa a fost înaintată ministerului și DRI pentru „a lua măsurile necesare, potrivit competențelor acestora și conform legii“. ... 7. La 27 iunie 2012, după ce a examinat natura activităților desfășurate de fundație, DRI i-a comunicat reclamantei răspunsul
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
excepția ridicată de Guvern se referă la calitatea procesuală a reclamantei în fața Curții și reamintește că a respins o excepție similară în Cauza Cernea împotriva României (nr. 43.609/10, pct. 31, 27 februarie 2018). Aceasta subliniază că, la fel ca reclamantul din cauza Cernea, citată anterior, reclamanta a acționat, în speță, în numele fundației și a participat activ la procedura internă (supra, pct. 9-11). Așadar, consideră că reclamanta poate pretinde că este victima unei încălcări a drepturilor sale. Prin urmare, Curtea
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
asemenea, rambursarea cheltuielilor pentru onorariile avocatului, fără să menționeze însă valoarea acestor onorarii și fără să trimită documente justificative în acest sens. ... 72. Guvernul solicită Curții să respingă cererea reclamantei ca fiind neîntemeiată. ... 73. În conformitate cu jurisprudența Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al acestora. Având în vedere faptul că reclamanta nu a indicat valoarea onorariilor avocatului său și nu a furnizat niciun document
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
prin Buletinul procedurilor de insolvență, se depun la Buletinul procedurilor de insolvență, iar înregistrarea în registrul comerțului se va opera din oficiu, cu titlu gratuit. ... – Art. 209 din Codul de procedură civilă: (1) Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenții derivând din același raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvențională. (2) În cazul în care pretențiile formulate prin cerere reconvențională privesc și alte persoane decât reclamantul, acestea vor putea fi chemate în judecată ca
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
1) Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenții derivând din același raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvențională. (2) În cazul în care pretențiile formulate prin cerere reconvențională privesc și alte persoane decât reclamantul, acestea vor putea fi chemate în judecată ca pârâți. (3) Cererea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată. (4) Cererea reconvențională se depune, sub sancțiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată. (4) Cererea reconvențională se depune, sub sancțiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată. (5) Cererea reconvențională se comunică reclamantului și, după caz, persoanelor prevăzute la alin. (2) pentru a formula întâmpinare. Dispozițiile art. 201 se aplică în mod corespunzător. (6) Când reclamantul și-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconvențională se va depune cel mai târziu până
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]