694 matches
-
Părerea mea este că aceasta este de fapt adevărul din spatele imunității împotriva virusului mumps(H.I.V.=oreion). Aceste persoane sunt supuse unui risc de apariție în urma reinfectării cu o noua tulpină a H.I.V.(mumps) a unei tulpine mai virulente obținită prin recombinarea celor doi viruși în organism. Un alt aspect este instalarea în organism a unor agenți patogeni asociați care contribuie la distrugerea sistemului imunitar. Al doilea tip de imunitate este dat de un sistem imunitar diferit(H.I.V. 1 este specific dezvoltării
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
cu focul se armonizează prin elementul lemn. Focul cu metalul se armonizează cu elementul pămînt. Metalul cu lemnul se armonizează cu elementul apă. Lemnul cu pămîntul se armonizează cu elementul foc. Pămîntul cu apa se armonizează cu elementul metal. Teoria recombinării virușilor În această teorie se spune că în cazul reinfectării unui organism cu o nouă tulpină a unui virus, între cele două tulpini se recombină creind un nou virus mult mai periculos decît virușii inițiali luați separat. Această experiență a
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
pentru a identifica exact secvența polimorfică de ADN care se transmite cu împreună cu gena mutantă în familia respectivă; folosirea unor markeri multipli, situați la ambele capete ale genei PKD 1; acest lucru este necesar pentru a evita erorile determinate prin recombinări meiotice; ADPKD să fie produs de o mutație a genei PKD1; în 5-15% din cazuri boala este produsă de mutații în gena PKD2, situată pe cromosomul 4. Testarea genetică este indicată în următoarele situații (10): -la persoane cu risc (deci
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
basmului în educarea imaginației debilului mintal și posibilitățile lui de a-l înțelege și reflecta: își lărgește posibilitatea de cunoaștere și transformare a realității; apar și plăsmuiri eronate, în nonconcordanță cu realitatea; rolul analizei și sintezei imaginilor memoriei și posibilitatea recombinării lor, care la debilul mintal are un aspect specific având în vedere, în principal, specificul gândirii lui și interdependența între gândire și imaginație; însăși combinările se fac după o schemă logică, dar la debilul mintal se exprimă în formă intuitiv-concretă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
grupate în poziția 51C-52A, în tandem cu două gene pentru Attacin. Nu se exclude posibilitatea ca un asemenea fenomen de grupare genică să permită evoluția rapidă a peptidelor antimicrobiene variante, pe calea evenimentelor de crossing-over inegal prin care se asigură recombinarea diferitelor domenii funcționale, ceea ce ar reprezenta echivalentul recombinării somatice din cadrul codificării genelor imunoglobulinice, de la mamifere. Sunt redate grafic diferitele clase de gene ale imunității la Drosophila. Genele și proteinele sunt listate împreună cu omologii de la mamifere, trecuți în paranteze. Genele peptidelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gene pentru Attacin. Nu se exclude posibilitatea ca un asemenea fenomen de grupare genică să permită evoluția rapidă a peptidelor antimicrobiene variante, pe calea evenimentelor de crossing-over inegal prin care se asigură recombinarea diferitelor domenii funcționale, ceea ce ar reprezenta echivalentul recombinării somatice din cadrul codificării genelor imunoglobulinice, de la mamifere. Sunt redate grafic diferitele clase de gene ale imunității la Drosophila. Genele și proteinele sunt listate împreună cu omologii de la mamifere, trecuți în paranteze. Genele peptidelor antimicrobiene sunt: and, attacin; cec, cecropin; def, defensin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o asemenea interpretare se bazează pe mecanismul complementarității structurale dintre antigene și anticorpi, de la nivelul CDR, considerându-se principiul potrivirii „broască-cheie”, dintre anticorp și antigen. Ulterior, s-a constatat că diversificarea moleculară a imunoglobulinelor are la bază mecanisme genetice de recombinare, funcționale în însuși procesul de asamblare a genelor active pentru imunoglobuline. Și prelucrările post-transcripționale (splicing alternativ, editing) sau post-translaționale pot aduce un plus de diversificare în arhitectura moleculară a imunoglobulinelor. Regiunile hipervariabile ale catenelor imunoglobulinice contribuie în cea mai mare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în mod primar codificată de genom, ci o parte din ea este rezultatul modificărilor de secvență (mutație somatică) ce pot apărea în însuși procesul de construcție a unei gene unice, funcționale în sinteza unei catene imunoglobulinice integrale, realizată prin asocierea (recombinare somatică) de segmente genice pentru regiunea variabilă și de segmente genice pentru regiunea constantă. Un organism de mamifer produce 106-108 molecule diferite de imunoglobuline. Cum fiecare moleculă Ig are un anumit tip de catenă L și un anumit tip de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
plusul de variabilitate pentru catenele imunoglobulinice. Rearanjarea de segmente genice imunoglobulinice este realizată deopotrivă în limfocitele B și în limfocitele T, conducând la diversificarea imunoglobulinelor și, respectiv, a receptorilor de antigene din celulele T. Ea reprezintă un tip special de recombinare, cu totul diferit de recombinarea somatică din crossing-over-ul mitotic, în care sinapsa cromozomilor omologi este o condiție „sine-qua-non” a procesului, având loc schimb reciproc de segmente omoloage de cromozomi. În cadrul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice care are loc în geneza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunoglobulinice. Rearanjarea de segmente genice imunoglobulinice este realizată deopotrivă în limfocitele B și în limfocitele T, conducând la diversificarea imunoglobulinelor și, respectiv, a receptorilor de antigene din celulele T. Ea reprezintă un tip special de recombinare, cu totul diferit de recombinarea somatică din crossing-over-ul mitotic, în care sinapsa cromozomilor omologi este o condiție „sine-qua-non” a procesului, având loc schimb reciproc de segmente omoloage de cromozomi. În cadrul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice care are loc în geneza unei gene integrale,funcționale în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
asociere de segmente neomoloage ale unuia și aceluiași cromozom, cu asigurarea continuității covalente a unui anumit segment V cu un segment J-C și eliminarea, prin deleție a segmentelor genice interpuse. Din această cauză, considerăm că este nepotrivită utilizarea termenului de recombinare somatică pentru ansamblul de evenimente care conduc la geneza unei gene funcționale pentru sinteza imunoglobulinelor. Mai corect ar fi să se utilizeze termenul de combinare sau de rearanjare de segmente genice imuno-globulinice. Este un caz de rearanjament de segmente genice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
funcționale pentru sinteza imunoglobulinelor. Mai corect ar fi să se utilizeze termenul de combinare sau de rearanjare de segmente genice imuno-globulinice. Este un caz de rearanjament de segmente genice ale unuia și aceluiași cromozom pentru care este justificat termenul de recombinare genetică intracromozomală sau, mai corect, rearanjament genic intracromozomal, fiziologic, adică normal. În cadrul acestui proces are loc eliminarea unor nucleotide din duplexul ADN sau adiția unor nucleotide, ceea ce reprezintă în sine deleții, respectiv adiții, adică procese mutaționale. Acesta este un argument
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genic intracromozomal, fiziologic, adică normal. În cadrul acestui proces are loc eliminarea unor nucleotide din duplexul ADN sau adiția unor nucleotide, ceea ce reprezintă în sine deleții, respectiv adiții, adică procese mutaționale. Acesta este un argument suplimentar pentru evitarea utilizării termenului de recombinare care are, în general, o cu totul altă semnificație. Descifrarea organizării informației genetice pentru sinteza imunoglobulinelor a devenit posibilă numai după punerea la punct a tehnicilor și metodelor ingineriei genetice (tehnologia ADN recombinant). De altfel, genele imunoglobulinice au fost printre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o suprastructură de segmente genice nemijlocit lincate prin legături covalente fosfodiesterice, V-J-C. Această suprastructură reprezintă gena imunoglobulinică funcțională în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice. O asemenea combinație succesivă de segmente genice distincte, cu realizarea unui cistron imunoglobulinic, a fost numită recombinare somatică. Această suită de evenimente se desfășoară în cursul determinării și diferențierii limfocitului matur, în prezența unui anumit antigen. Acest mecanism recombinațional este unul nelegitim, deoarece implică participarea unor structuri genetice neomoloage, localizate într-unul și același cromozom, dar la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
desfășoară în cursul determinării și diferențierii limfocitului matur, în prezența unui anumit antigen. Acest mecanism recombinațional este unul nelegitim, deoarece implică participarea unor structuri genetice neomoloage, localizate într-unul și același cromozom, dar la distanțe mari, violând regulile „clasice” ale recombinării genetice propriu-zise, care implică schimb reciproc de segmente omoloage între cromozomii pereche, aflați în sinapsă cromozomală. Procesul de constituire a unui cistron imunoglobulinic s-ar putea numi recombinare, dacă la realizarea lui ar participa cei doi cromozomi omologi ai perechii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unul și același cromozom, dar la distanțe mari, violând regulile „clasice” ale recombinării genetice propriu-zise, care implică schimb reciproc de segmente omoloage între cromozomii pereche, aflați în sinapsă cromozomală. Procesul de constituire a unui cistron imunoglobulinic s-ar putea numi recombinare, dacă la realizarea lui ar participa cei doi cromozomi omologi ai perechii, și care ar realiza o sinapsă nu „în registru”, adică centromer-la-centromer și genă-la-genă, ci o sinapsă de tip „out of register” adică în afara registrului de omologie. O asemenea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fi necesară nici intervenția excluderii alelice. Întreaga această demonstrație, speculativă în esența ei, se dorește a reprezenta însă, dacă nu o ipoteză de lucru, cel puțin o argumentație pentru utilizarea termenului de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice, în locul aceluia de recombinare somatică , utilizat în mod curent în lucrări de specialitate cu profil imunologic. Considerăm că acest din urmă termen este inexact, deoarece el nu reflectă realitatea proceselor ce au loc în geneza genelor funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice. Mai mult
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în mod curent în lucrări de specialitate cu profil imunologic. Considerăm că acest din urmă termen este inexact, deoarece el nu reflectă realitatea proceselor ce au loc în geneza genelor funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice. Mai mult încă, termenul recombinare somatică este în esența sa sinonimul termenului „crossing-over somatic” sau „crossing-over mitotic”. Cum deocamdată, nu sunt date experimentale în susținerea intervenției „crossing-overului inegal” în geneza genelor funcționale imunoglobulinice, sugerăm evitarea termenului de recombinare somatică și utilizarea celui de rearanjament de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sintezei catenelor imunoglobulinice. Mai mult încă, termenul recombinare somatică este în esența sa sinonimul termenului „crossing-over somatic” sau „crossing-over mitotic”. Cum deocamdată, nu sunt date experimentale în susținerea intervenției „crossing-overului inegal” în geneza genelor funcționale imunoglobulinice, sugerăm evitarea termenului de recombinare somatică și utilizarea celui de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice. Construcția unei gene funcționale pentru imunoglobulină sau a unei gene funcționale pentru receptorul de antigen din celula T apare a fi un proces lamarckian, în care o modificare a genomului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
CH. Edelman și Gall (1969) au identificat în țesuturile limfoide enzime implicate în evenimente de rupere - reunire și schimb de material genetic, de tipul endonucleazelor și polinucleotid-ligazelor, aceasta reprezentând prima raportare asupra existenței unor enzime implicate în prezumtive procese de recombinare somatică. În procesul de asamblare a unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenei imunoglobulinice de tip LK de la om sunt utilizate adesea trei tipuri de segmente genice V K, J K și CK, care sunt folosite și la șoarece. Potențialul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
JK conduce la variația secvenței de aminoacizi a acestui sector al regiunii variabile (fig. 3.8). Combinațiile cu specificitate de situs prin care segmentul genic V este unit cu segmentul genic J se realizează prin intervenția unui sistem specific de recombinare de semnale RAG1 și RAG2. Combinarea depinde de semnalele bipartite de recunoaștere de oligonucleotide prezente la capătul 3’ al segmentelor genice V și la capătul 5’ al segmentelor J. Aceste semnale constau din secvențe de șapte perechi de nucleotide (heptamer
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segment genic C. În amonte de segmentul funcțional Vλ sunt dispuse 25 pseudogene Vλ, cu orientare randomică. Unele dintre aceste segmente prezintă deleția sectorului codificator la unul sau la ambele capete ale lor, sau sunt lipsite de semnale corespunzătoare pentru recombinare, astfel că, de regulă, doar segmentul genic Vλ se recombină cu suprasegmentul JH - Cλ. Cu toate acestea, potențialul de diversificare a genelor imunoglobulinice rămâne foarte mare și la păsări, datorită mecanismului de conversie a unor secvențe de 10-120 perechi de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunoglobulinice este posibilă datorită mitozei, care conservă „memoria” celulei-mamă în celulele fiice, transmițând acestora exact aceeași informație ereditară pe care a avut-o ea, la debutul diviziunii. Acest lucru nu ar fi posibil în cadrul meiozei, în cursul căreia au loc recombinări genetice intracromozomale (crossing-over și conversie genică) sau intercromozomale (disjuncție independentă a perechilor de cromozomi) . Prin asemenea recombinări genetice specifice meiozei, se determină redistribuirea setului de gene din celula-mamă în noi constelații de gene la celulele-fiice, făcând ca la acestea, să
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ereditară pe care a avut-o ea, la debutul diviziunii. Acest lucru nu ar fi posibil în cadrul meiozei, în cursul căreia au loc recombinări genetice intracromozomale (crossing-over și conversie genică) sau intercromozomale (disjuncție independentă a perechilor de cromozomi) . Prin asemenea recombinări genetice specifice meiozei, se determină redistribuirea setului de gene din celula-mamă în noi constelații de gene la celulele-fiice, făcând ca la acestea, să apară noi combinații de gene față de combinațiile de gene pe care le-a avut celula- mamă. Așadar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
natura lor concretă, suntem întrutotul ignoranți. Ca și în cazul asamblării segmentelor genice pentru geneza genei funcționale în dirijarea sintezei catenei L, în asamblarea segmentelor genice pentru geneza genei funcționale în sinteza catenei H funcționează în calitate de ghid sau semnale de recombinare aceleași secvențe consens heptamer și nonamer (vezi fig. 3.10), întâlnite la joncțiunile tuturor segmentelor genice din linia germinală și care participă în reacțiile de reunire. Aceste secvențe sunt localizate la capătul 3’ al segmentelor VH, la capetele 5’ și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]