664 matches
-
reflecției liberalcon servatoare europene, pledoaria lui Maiorescu se înscrie, organic, în acest bloc ideologic. Proiectul evocat în cir cumstanțele revizuirii este cel pe care îl evocă vizionar Burke în pragul Revoluției Franceze. O poli tică a moderației, o politică ce reconciliază inovația cu conservatorismul, sub semnul prudenței. Era o vreme când se cuprindeau constituțiile unei țări în plicul de scrisori; era o vreme când un cap genial ca Condorcet trămitea Împărătesei Ecaterina a Rusiei constituția întreagă a Rusiei întro scrisoare și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
identități culturale și practici sociale"34. Astfel, în măsura în care "valorile [...] anglofone și cele mexicane se amestecă"35, marginea, granița sau muchia devine locul privilegiat al medierii și inovării culturale. "Medierea are loc atunci când preferințele a două sau mai multe culturi sunt reconciliate; inovarea rezultă în urma efortului de a transcende preferințele culturilor respective"36, scriu González și Willis-Rivera, propunând, astfel, o diadă de termeni operaționali cu care ne putem descurca în acest hățiș al poveștilor amestecate. Pentru că, datorită efortului de definire al celor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
conducătoare și ale altor interese dominante (pentru critica acestei interpretări, vezi Wheeler și Dunne 1996). Membrii Școlii Engleze sunt atrași de elemente de realism și idealism, însă ei gravitează către o cale de mijloc între aceste extreme, niciodată în întregime reconciliați cu oricare din cele două puncte de vedere. Acesta este exact felul în care Wight (1991) descrie "raționalismul" sau "tradiția groțiană", din care descinde Școala Engleză, într-o faimoasă serie de conferințe ținute la London School of Economics în anii
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reprimate sau negate pentru a da sens problematicii anarhiei. În special, opoziția dintre anarhie și suveranitate se sprijină pe posibilitatea de a determina "o entitate suverană bine delimitată ce are propriul centru hegemonic "intern" de luare a deciziilor, capabil să reconcilieze conflictele "interne", și, deci, capabil să proiecteze o prezență singulară" (Ashley 1988: 245). Efectul general al problematicii anarhiei este confirmarea opoziției dintre anarhie și suveranitate drept concepte reciproc exclusive și exhaustive. Acest fapt are în special două efecte: (1) să
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și măreția și căderea. Abia acum el începe, însă, să vadă, cu adevărat, asemenea păstorului Tiresias, și abia acum cunoaște cu adevărat măreția, în forma ei cea mai înaltă, redobândind prin chin și suferință bucuria simplă de a trăi și reconciliindu-se, astfel, cu zeii cărora li s-a împotrivit și, totodată, cu propria lege, încălcată fără să vrea. Abia acum, când a pierdut tot și a supraviețuit pierderii sale totale, impunându-se zeilor prin suferința sa și făcându-i să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
reprezentarea de ipostazierea privirii. O literatură extrem-obiectivă și una extrem-subiectivă sunt Însă, astăzi, ambele, rezultatele unei voințe de literatură care nu face decît să prelungească nevroza literaturii franceze. Într-un fel, realismul crud al lui Michel Houellebecq Încearcă să le reconcilieze, dar se lasă dominat de aceeași voință exhaustivistă a imediatului. Sigur, romanele lui au poveste, autorul Însuși Încearcă reîntoarcerea la practica literaturii de dinainte de Flaubert, cea romantică, conștient că vremea „literaturii contradictorii” a trecut. A trecut, e drept, dar literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lévinasiană este tematica morții. Moartea ca antiteză la Hegel este la un moment dat echivalentă cu moartea ca ștergere și supunere a Ființei În fața Celuilalt. Aici cred că se joacă miza gîndirii lui Maurice Blanchot - aici, În Încercarea de a reconcilia poziții incomensurabile prin alăturarea unei fascinații vinovate și a unei speranțe mîntuitoare. În punctul acesta a cărui poziție eseistul francez n-a făcut decît să o aproximeze toată viața stă opera lui Maurice Blanchot, acea operă care, la fel ca
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
rezolvate conflicte (prin compromis sau represiune). Partidele sunt instituțiile prin care poporul este atât reprezentat cât și mobilizat, deoarece ele reprezintă un mijloc bidirecțional de comunicare a influenței între conducători și populație. Unele partide "agregă" sau, în termenii lui Apter, "reconciliază" mai mult decât altele; ele pot fi folosite într-o anumită măsură ca instrumente care îi ajută pe conducători să își exercite influența și controlul (Apter, 1965: 182-7; 206-12). În al doilea rând, la nivelul sistemului politic, partidele sunt instituțiile
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
la rîndul lor, unor niveluri de complexitate crescîn-dă). Holismul și emergentismul își au propriile dificultăți: ele trebuie să explice, fără a oferi argumente ad hoc, de unde vine noutatea. Vom vedea că noțiunea de niveluri de realitate este crucială pentru a reconcilia reducționismul, atît de necesar în demersul științific, și anti-reducționismul, atît de necesar în studiul sistemelor complexe. COINCIDENTIA OPPOSITORUM ȘI IRAȚIONALISMUL HERMETIC Vorbind despre renașterea gîndirii hermetice, Umberto Eco scrie: "Geneza acestei renașteri este complexă: istoriografia ne-a învățat că este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
un neam tare? Unirea. Numai Unirea"? Sau când Bălcescu își exprima, angajând viitorul, credința neclintită că "România noastră va exista... e orb cine n-o vede"? Această Românie, eliberată de orice servitute, deschisă spre toate zările lumii și căutând a reconcilia înlăuntrul ei toate interesele, s-a realizat în mai multe etape, trei fiind esențiale din perspectiva dreptului internațional: 1859 semnifică unirea principatelor extracarpatice, ca un nucleu vital al viitorului organism național; 1878 marchează cucerirea independenței și prin aceasta a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și anormal (nu este o ființă umană), metamorfozându-se constant între "sine" și "celălalt": este în același timp viu și mort, matern și patern, uman și animal 96. Echilibrând două extreme pe care le conține, egalizând ierarhia dintre ele și reconciliind tensiunile dintre diferitele semne, Dracula poate fi considerat un arhisemn în termeni derrideani. Un exemplu interesant în acest sens, printre nenumăratele figuri de vampiri care au apărut pe marele ecran de la inventarea cinematografului, este Nosferatu, nume sinonimic cu Dracula, personajul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
medievale. Cu alte cuvinte, Barbie reprezintă răspunsul cultural, într-o epocă secularizată, la probleme ridicate de ce înseamnă feminitatea, cum ne comportăm și cum ne îmbrăcăm, ce stil de viață abordăm. Din punct de vedere cultural, iconul Barbie este menit să reconcilieze tensiunea dintre libertinism și castitate, simplitate și complexitate, obișnuință, repetabilitate și perfecțiune, unicitate. Barbie ocupă un loc de frunte în rândul iconurilor culturale contemporane, poziție pe care o deține de mai bine de trei decenii. Păpușa arată ca un înger
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
arta este primară și pozitivă, kitsch-ul, secundar și negativ, cultura de elită este primară, deci pozitivă, cultura de masă, secundară, deci negativă). Al doilea termen al opoziției apare în general ca o suplimentare a primului. Tensiunea între termeni este reconciliată prin intermediul conceptului de "cultură populară", care mediază între extremele opoziției. Cultura populară, care presează "cultura înaltă", dar și pe cea "folclorică", reconciliind cele două extreme prin includerea lor, poate fi considerată o "invenție" a societății postmoderne, mai ales da-torită faptului
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
negativă). Al doilea termen al opoziției apare în general ca o suplimentare a primului. Tensiunea între termeni este reconciliată prin intermediul conceptului de "cultură populară", care mediază între extremele opoziției. Cultura populară, care presează "cultura înaltă", dar și pe cea "folclorică", reconciliind cele două extreme prin includerea lor, poate fi considerată o "invenție" a societății postmoderne, mai ales da-torită faptului că se preocupă în special de reciclarea la infinit a originalelor, de crearea de copii, de revi-zitarea culturii de elită și de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care alungă aceste tenebre. Fiind un om real, el este eroul mitic devenit exemplu real, "trimisul" și "fiul" simbolic al lui Dumnezeu, cel care, prin sacrificarea tuturor dorințelor pămîntești, învinge orice angoasă pămîntească, care, prin sacrificarea întregii sale vieți concrete, reconciliază aparența rătăcită cu sensul final al vieții, cu esența vieții, cu principiul simbolic "divin". El îl împacă pe om cu Dumnezeu și demonstrează că orice sursă de spaimă rămîne neputincioasă dacă individul se supune apelului supraconștient, dacă știe să satisfacă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
minte-trup sau rațiune-simțire în scopul obiectivării și măsurării naturii sau dacă postmoderniștii încearcă să recupereze corporalul și sentimentul, haosul și instinctul naturii din ordinea modernistă, ciberneticienii vor să reunească naturalul sau biologicul și artificialul, fără a favoriza unul dintre termeni. Reconciliind contrariile și resuscitând intensitățile practice ale fiecărei singularități conceptuale, acesta pare a fi țelul creării modelelor tehnoculturale în spațiul virtual, un țel ambițios, nelipsit însă de probleme, greutăți și contradicții, compromisuri și conflicte, după cum se poate observa pe tot parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
între ele; * factorii normativi (juridici) și cei economici (financiari-monetari) joacă un rol mai important în acest domeniu decât relațiile de reciprocitate. Studiul rețelelor sociale se află în centrul cunoașterii relațiilor dintre indivizi și societate, dintre aspectul clinic și cel comunitar, reconciliind sau apropiind analizele macro cu cele microsociale. Din teoria rețelelor au fost derivate două tipuri de cercetări și intervenții, și anume: * analiza rețelelor (network analysis); * suportul social (social support). Primul tip descrie rețelele mai ales din punct de vedere structural
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
presimțit, dar neidentificabil. Subiectul se simte probabil amenințat, dar nu poate spune clar de unde vine pericolul. Câinele ținut în lesă exprimă stăpânirea instinctelor. Dacă scena este blândă și nu conține violență, dominarea pulsiunilor se face inteligent. Cel ce visează se reconciliază cu dimensiunea sa animalică. O lasă să se exprime, dar cu măsură. În schimb, în cazul în care câinele trage de lesă, dacă are o zgardă care îl strânge sau, semn și mai puternic, o botniță, cel ce visează este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Conform unei linii de gândire imediat adoptate, românii au fost cei care au inventat, descoperit, inițiat sau imaginat aproape tot ce e omenesc. Era o experiență catarctică într-o cultură istoric saturată de autostigmatizare: părea un excelent mod de a reconcilia trecutul cu prezentul, de a amalgama naționalismul și comunismul, cu ajutorul celui mai mic numitor comun al lor, resentimentul antioccidental 14. În manifestările sale cele mai vulgare și vehemente, protocronismul acuza deschis Occidentul de a-i fi furat României cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
timp cu ea, ar trebui să contribuie la edificarea societății ideale sau cel puțin la pregătirea societății bune. E suficient să vedem apelurile lui George W. Bush la cruciadă contra „Axei Răului”, pentru a înțelege că nu e simplu să reconciliezi această viziune cu gândirea și practica politică modernă. „Puterea pastorală”, ne-a reamintit Foucault, e o permanentă ispită a oricărei elite. Dar putem oare s-o mai acceptăm astăzi? Nu am risca astfel să dăm înapoi ceasul istoriei cu câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al unei poetice rase"88. (italice în original) În Eureka (1848), Poe identifica o singură cale autentică a "Consistentei", i.e., Adevărului - da "cheia secretului pe care il căutăm [...] secretul naturii"89, cea a intuiției estetice. Recunoaște, astfel, artei capacitatea de reconcilia, de o manieră originală și într-o opera unică, aspecte contradictorii, ceea ce el numește "marea idiosincrazie a sistemului divin de adaptare [...] completă reciprocitate a adaptării 90. Argumentul sau reia, în fapt, o idee fundamentală, enunțata de F. W. J. Schelling
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și consistente. Dar trebuie să spunem că puține societăți sunt strâns integrate numai în jurul unui sistem de credințe ce se află în strânsă corelație cu un set de valori sociale. Chiar culturile mai puțin complexe trebuie în mod obișnuit să reconcilieze conflictul valorilor. Iar în cele mai multe culturi complexe sunt multe conflicte de valori din care unele pot fi distructive pentru armonia socială. O societate poate da importanță mare unor valori ca prosperitate, muncă asiduă, posesiuni materiale; dar pot exista grupuri largi
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
înlăuntrul căruia rezidă imperativul moral al "politicii regretului" (Nienass, 2013). Politica românească a regretului. Restructurări ale memoriei naționale. Statul român s-a racordat cu întârziere la noua cultură europeană a căinței, exprimându-și regretele formale prin două documente menite să reconcilieze societatea românească cu trecutul său problematic. România s-a alăturat galeriei de "state ale părerii de rău" (Lind, 2008: sorry states), împărtășindu-se astfel din cultura căinței, odată cu asumarea Raportului Final elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca fiind ediție princeps. Un alt om de cultură care s-a aplecat asupra scrierilor apocrife este Martin Luther. Dedicat trup și spirit vocației sale religioase, acesta s-a confruntat cu o dramă interioară profundă, în demersul său de a reconcilia cerințele legii lui Dumnezeu cu incapacitatea umană de a le urma ad literam. Răspunsul l-a aflat în scrierile apocrife și i-a fost confirmat și de Noul Testament, scriere canonică, recunoscută de biserică. Conform tezei sale, „Dumnezeu, devenind om în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Din păcate, regele a murit din cauza epuizării la numai șase ani de la înscăunare. Imediat a fost numit pe tronul Suediei fiul său, Carol al XI lea, un copil de numai patru ani. Pe umerii săi apăsa sarcina grea de a reconcilia imperiul baltic cu mult prea mulții dușmani pe care îi dobândise Suedia în ultimul timp, printre care se numărau Rusia, Polonia, Brandemburg și Danemarca. Carol al XI-lea a fost lăsat în grija regenților, care și-au îndeplinit îndatoririle atât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]