7,598 matches
-
tradiții, care-i indica precis unde să-și bage tema de cercetare, plus câteva amănunte jenante despre mama sa.Dorel reuși să evite o carte care zbura spre el, dar nu și călimara ornamentală, din bronz, apoi părăsi demn biroul rectorului. Abia afară izbucni în plâns. Cum simțise însă că banca aceea din spatele blocului este o sursă de inspirații (el ca un descreierat ce era, credea că este vorba de un vortex energetic), se duse direct acolo și se așeză. Zarva
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Decizia_mihai_batog_bujenita_1377446992.html [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
simpozioane în străinătate, fiind membru a numeroase delegații ale Bisericii și făcând parte din diferite comisii și organisme internaționale bisericești, căci a fost un pionier al dialogului și a mișcării ecumenice autentice!... Totodată, între anii 1971 - 1974 a fost și Rector al Institutului Teologic Universitar din București... După doi ani de episcopat la Buzău, între anii 1980 - 1982, iar la 7 Februarie anul 1982 este întronizat la Sibiu - Mitropolit al Transilvaniei și Arhiepiscop al Sibiului unde a păstorit duhovnicește timp de peste
ZECE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL A ÎPS DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ŞI MITROPOLITUL ARDEALULUI, CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1673 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1438319930.html [Corola-blog/BlogPost/370343_a_371672]
-
din cuvintele Părintelui Profesor Dumitru Abrudan au reieșit vremurile de început al Facultății de Teologie Ortodoxă din Oradea când cu binecuvântarea și cu oblăduirea P.S. Dr. Vasile Coman - Episcopul de pie memorie, de atunci, al Oradiei și sub patronajul Domnului Rector Theodor Maghiar au pus bazele reînființatei instituții de învățământ teologic și la organizarea și funcționarea căreia Părintele Gheorghe a adus o importantă contribuție!... Mesajul de condoleanțe din partea P.C. Pr. Prof. Univ. Dr. Nucu Dumitrașcu - decanul facultății a fost transmis de către
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A P. C. PR. PROF. UNIV. DR. GHEORGHE LIŢIU (1920 – 2006) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_sase_ani_de_la_savarsir_stelian_gombos_1345635363.html [Corola-blog/BlogPost/365844_a_367173]
-
de școală ale fiicei mele, când vin și ele pe la ea, în vizită”. - Dar frate-tu ce face? întrebă Vali. - E bine! Tot lector a rămas. L-a susținut mult fostul nostru profesor, domnul Fundulea, care a ajuns acum și rectorul Universității. Și el este singurul din an care mai e căsătorit, ca și noi, răspunse Nicky. - Și soția lui?. Este medic de familie, ca a mea, nu-i așa? întrebă bărbatul. - A fost. Dar este mai mare și decât nevastă
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1433679857.html [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
cu foști profesori și alte personalități culturale. Moartea sa a adus doliu atât în țară, cât și peste hotare unde valoarea sa era deja recunoscută. Printre personalitățile prezente la înmormântarea sa s-au aflat și Mihail Jora și Victor Giuleanu, rectorul Conservatorului din București. Datorită talentului, puterii de creație, profesionalismului, încă din timpul vieții s-a bucurat de apreciere atât în țară, cât și peste hotare. A fost ales membru corespondent al Academiei Române, a primit numeroase premii, medalii, a fost singurul
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1482407985.html [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
Gojdu” - Oradea, sub îndrumarea doamnei prof. Dana Pușcașiu au pus în scenă piesă de teatru „NE VEDEM LA PARIS”, cu sprijinul neprecupețit al prof. Violetta Blaga, fiind sufletul acestei manifestări,în prezența d-lui Ion Călinoiu, Președintelui Consiliului Județean Gorj, rectorul Universității CONSTANTIN BRÂNCUȘI - prof. univ. dr. Moise Bojincă, primarului orașului Târgu Jiu ing. Florin Cârciumaru, personalități din lumea culturală și artistică din țară și străinătae: dr. Napoleon Săvescu din New- York, prof. Mariana Terra, editor-in-chief „ROMANIAN JURNAL” din New-York, d-
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_maria_tanase_1913_20_marin_voican_ghioroiu_1384079391.html [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
a facultății nepoatei mele. Ajungem în dreptul Universității, ne îndreptăm pașii spre aleile din jurul clădirilor. Mulți au ajuns înainte, alții vin în urma noastră. Pe o pajiște întinsă sunt amenajate scenele cu aparatura necesară difuzării discursurilor care urmează să fie ținute de către Rectorul Universități și alți profesori ai acestui institut de învățământ. Ne ocupăm locurile pe scaunele frumos rânduite. Îmi arunc o privire peste mulțimea acestei întinderi, undeva în dreapta acestei mulțimi este un spațiu liber, după care apar scaunele rezervate tinerilor absolvenți, încă
BUCURII SI EMOTII LA ACORDAREA DIPLOMELOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 22 din 22 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Prestigioasa_universitate_din_hartford_bucurii_si_emotii_la_acordarea_diplomelor.html [Corola-blog/BlogPost/344966_a_346295]
-
puțin tineri, albi și negri, dar toți frumoși și plini de speranță, își ocupă locurile rezervate. Îmi arunc privirea deasupra oamenilor adunați aici. Deși nu ne cunoaștem, în aceste momente formăm cu toții o familie mare, familia Universității din Hartford. Discursul Rectorului Walter Harrison începe cu mulțumiri pentru cei veniți la această festivitate: membri familiilor și prieteni ai absolvenților, subliniind că fără ajutorul lor (se înțelege cel material și spiritual), nu ar fi putut să ajungă să se bucure de acest moment
BUCURII SI EMOTII LA ACORDAREA DIPLOMELOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 22 din 22 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Prestigioasa_universitate_din_hartford_bucurii_si_emotii_la_acordarea_diplomelor.html [Corola-blog/BlogPost/344966_a_346295]
-
Forum studențesc” la Timișoara. Cu vreo doi ani în urmă, încercasem să obținem de la conducerea Universității clujene sprijin pentru editarea unei reviste a studenților - eram într-un fel de mică delegație cu Ana Blandiana, Romulus Rusan, Nicolae Prelipceanu, primită de rectorul Constantin Daicoviciu, însă nu s-a obținut nimic concret. „Nu era momentul” ... Exista, la Facultatea de Filologie, doar un fel de modestă gazetă literară de perete, a cenaclului studențesc, pe care am intitulat-o sadovenian „Anii de ucenicie”, la care
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
dacă ținem seama de dificultățile cu care se „ieșea” în acei ani din țară. Pe deasupra, nu eram încă nici căsătorit, și nu puteam lăsa pe nimeni „zălog” acasă, ca garanție a întoarcerii. Șansa mea se numește profesorul istoric Ștefan Pascu, rectorul de atunci al Universității din Cluj, care a avut față de revista și redactorii de la „Echinox” o atitudine mai mult decât binevoitoare. Or, s-a întâmplat ca, aflându-mă într-o zi de pe la sfârșitul anului 1971 sau începutul lui '72, la
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Cluj, care a avut față de revista și redactorii de la „Echinox” o atitudine mai mult decât binevoitoare. Or, s-a întâmplat ca, aflându-mă într-o zi de pe la sfârșitul anului 1971 sau începutul lui '72, la Rectorat, să aud din gura rectorului o frază care suna cam așa: „Dragă Pop, fiindcă ai făcut din revista „Echinox” o publicație care face mare cinste Universității noastre, eu vreau să ajungi într-o zi lector la Roma, unde am fost și eu bursier în tinerețe
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
s-au putut rosti ori scrie despre istoricul sau omul politic Ștefan Pascu, el se va bucura în amintirea mea de un sentiment de mare recunoștință, iar „echinoxiștii”, în ansamblu, nu cred că uită nici ei ușa mereu deschisă a Rectorului de atunci și sprijinul important de care s-a bucurat revista sub rectoratul său. Nu la mult timp după momentul dificil al schimbării redactorului-șef, Eugen Uricaru, când soarta revistei era încă destul de nesigură, am putut interveni, grație medierii sale
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Marino, atât de dezbătut la noi. Înainte de plecarea în Franța, n-a trebuit să „semnez” nimic și nici nu mi s-a cerut ceva de genul „notelor informative”, la modă pe atunci. Faptul că am avut recomandarea inițială și sprijinul rectorului Ștefan Pascu, membru în Comitetul Central al PCR, mă va fi scutit, providențial, de astfel de agresiuni. Însă înainte s-a încercat obținerea unor păreri despre atmosfera de la „Echinox”, o dată chiar la Facultate, într-un cabinet de la Catedra de Limba
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
asupra fenomenului echinoxist va lăsa cuiva impresia idilizării ori a mitizării, mă voi simți de-a dreptul flatat”. Încă din primul număr al revistei apărut din martie 1969 Echinox s-a bucurat de un cuvânt înainte de încurajare semnat de noul rector al UBB, istoricul Ștefan Pascu: „Pascu încuraja „primăvara” de la Cluj: „Mai întâi a fost ideea, o idee frumoasă, o idee generoasă. I-a urmat inițiativa concretizării gândului și apoi înfăptuirea proiectului frământat multe zile și poate nopți de mintea tânără
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
gata. Încercăm să facem o revistă și am luat-o foarte oficial. Gata. Nu am mai avut treabă cu facultatea de Filologie. Ne-am dus la Centrul Asociației Studenților Comuniști. Am mers pe filiera de administrație studențească. Am ajuns la rector. Era Daicoviciu. Rector Pascu a venit mai târziu. Ne-a sprijinit ulterior. Chiar dacă apare salutul lui Pascu pe primul număr, a durat un an până a apărut primul număr. Daicoviciu a fost de acord și atunci rectoratul lui Daicoviciu a
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
facem o revistă și am luat-o foarte oficial. Gata. Nu am mai avut treabă cu facultatea de Filologie. Ne-am dus la Centrul Asociației Studenților Comuniști. Am mers pe filiera de administrație studențească. Am ajuns la rector. Era Daicoviciu. Rector Pascu a venit mai târziu. Ne-a sprijinit ulterior. Chiar dacă apare salutul lui Pascu pe primul număr, a durat un an până a apărut primul număr. Daicoviciu a fost de acord și atunci rectoratul lui Daicoviciu a instituit revista, premii
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
mai era aici când au făcut numărul. Erau celebrii înainte de a apărea revista. Ne-au trimis într-o tabără o lună de zile la Izvoru Mureșului (...). Am făcut redacția care s-a aprobat de rectorat Când a apărut numărul era rector Pascu. Lucrurile mergeau firesc. Lui Uricaru îi plăcea să meargă la administrativ. Ne-am dus la tipografie. Erau multe apariții. Tipografia era mică și în spatele clădirii Sora din centru. Se lucra greu. Ne-am dus să ajutăm. Primul număr a
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Ir Sen. Îndoiau nord-coreeni ziarul pe marginea portretului să nu îndoaie imaginea cu Tovarășul. Clujul era un oraș cosmopolit. Burse în străinătate atunci încă nu aveam. Am primit o excursie gratuită în Iugoslavia la sfârșitul anului. Le-a dat-o rectorul Pascu la Adriatică. Eu nu am fost că terminasem.” Cenaclu s-a bucurat de un real succes încă de la începuturile din anul 1967. Se vorbea de un Echinox liric: „Așadar au trecut aproape trei ani de la prima noastră întâlnire. Mai
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
cursuri de istorie și critică a artei moderne românești) (1980-1982). Profesor universitar de filozofie a religiilor, Facultatea de Filozofie, Universitatea din București (1991-1997). Fondator și director al săptămânalului de cultură Dilema (1993). Fondator și președinte al Fundației „Noua Europă" și rectorul Colegiului „Noua Europă" (1994). Membru al World Academy of Art and Science (1997). Membru al Academie Internationale de Philosophie de l'Art, Geneva, Elveția (1999). Dr. phil. honoris causa al Universității „Albert Ludwig" din Freiburg im Breisgau, Germania (2000) și
VOLUMUL PARABOLELE LUI IISUS. ADEVĂRUL CA POVESTE , DE ANDREI PLEŞU, APĂRUT LA EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_volum_stelian_gombos_1355480179.html [Corola-blog/BlogPost/351703_a_353032]
-
conceptul „misionarismului laic” pentru extinderea și diseminarea acestui model, inițiind o mișcare social-educativă largă, în afara problemelor religioase pe care rămâneau să le cultive preoții. Și, întrucât în anii când îndeplinise funcția de vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Părintele Teoctist fusese și rector al Institutului Teologic de pe atunci, faptul că avem preoți care se rezumă la liturgică neglijând misionarismul, mă făcea pe mine obraznicul să-i spun: „Păi, Prea Fericite, aceștia sunt foștii teologi cărora le-ați fost rector. I-ați învățat bine
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_1_corneliu_leu_1327654795.html [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
Părintele Teoctist fusese și rector al Institutului Teologic de pe atunci, faptul că avem preoți care se rezumă la liturgică neglijând misionarismul, mă făcea pe mine obraznicul să-i spun: „Păi, Prea Fericite, aceștia sunt foștii teologi cărora le-ați fost rector. I-ați învățat bine să dea cu cădelnița, dar să bată străzile înglodate aducând cu ei frățeasca grijă în casele oamenilor, să aducă la casa parohială copii îngrijindu-i și catehizându-i, să ajungă la patul bolnavilor, la atelierul patronului care
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_1_corneliu_leu_1327654795.html [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
căsătoria fostului rege Carol cu Elena Lupescu și oficiată la Paris de către parohul Martinian Ivanovici, ci despre relațiile cu românii de acolo - ca marele savant Mircea Eliade, renumitul sculptor Brâncuși, Prințul Nicolae, politicienii Negruți și Penescu, profesorul Petre Sergescu (fostul rector al meu de la Politehnica din București, care ne-a invitat de mai multe ori la el acasă), comandantul legionar Vasile Iasinschi și mulți, mulți alții de care nu-mi mai amintesc...”. Tot la Paris se întâlnește cu nume de seamă
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
privi viața. În 1860 se înființează la Weimar o universitate cu facultăți în domeniul artelor frumoase (studii creative) în care au fost pregătiți artiști care au depășit repede landul Thuringen (republică autonomă între 1920 .. 1952 cu capitala Weimar). In 1919 rectorul de atunci Walter Gropius constată că „Arta nu se poate învăța, dar meseria DA!”. După 2 ani de experimentare în care noua republică a investit serios pentru crearea unor ateliere și laboratoare instituția devine (din 1921) Hochschule für Handwerk und
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1406133058.html [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
ele doar frumusețea excesivă i-ar asigura un loc de muncă pentru o viitoare carieră politică. Toate universitățile din afara României au catedre create pentru omul cu ceva în cap. Catedrele marilor universități nu sunt controlate de educatorii politici oricât de rectori ar fi. Dacă profesorul a ajuns la catedră pentru ce știe poate, uneori, să și învăța pe altul. Dar va folosi cunoștințele sale pragmatic. Activitatea de laborator sau atelier stârnește, emulează. Profesorul și studenții săi conlucrează spre a rezolva o
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1406133058.html [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ARTICOL OMAGIAL - CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA TRECEREA LA CELE VEȘNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR - RECTORUL UNIVERSITĂȚII ORADEA ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 994 din 20 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Rămas bun, încă odată, și vă mulțumim în mod deosebit pentru tot, Mult Stimate Domnule Rector! ... Articol omagial - cu prilejul împlinirii unui an
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 by http://confluente.ro/Articol_omagial_cu_prileju_stelian_gombos_1379673871.html [Corola-blog/BlogPost/365075_a_366404]