1,648 matches
-
LIMBA ROMÂNĂ, revistă apărută la Chișinău, trimestrial, din ianuarie 1991, editată de Ministerul Științelor și Învățământului din Republica Moldova, cu concursul Societății „Limba noastră cea română”; din ianuarie 1993 revista devine bilunară și este editată de un colectiv redacțional. Primul redactor-șef a fost Ion Dumeniuk (1991-1992). În 1993 din colegiul de redacție fac parte Alexandru Bantoș - redactor-șef adjunct, Leo Bordeianu - secretar de redacție, Vasile Bahnaru, Ion Ciocanu, Emil Mândâcanu - redactori. Din ianuarie 1994 redactor-șef este Alexandru
LIMBA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287812_a_289141]
-
început revista a atras atenția prin incisivitatea articolelor, amintind spiritul „Kalendelor” gândite la sfârșitul deceniului al treilea, tot la Găești, de Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu. Dezideratul, întrucâtva polemic, este, așa cum afirmă alt editorial, „scrisul scurt”, așadar concentrarea. Primul colectiv redacțional e format din Tudor Cristea (redactor-șef), Dumitru Ungureanu, Daniela Iordache (redactori), secretar de redacție fiind Mihai Stan, director al Editurii Bibliotheca din Târgoviște, unde se tipărește revista. În primele numere semnează alături de redactori și alți autori din zonă: Ioana
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
De la numărul 6/2001 revista apare cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Dâmbovița, prin Centrul Creației Populare. Odată cu numărul 1/2002 are redacție dublă, la Găești și la Târgoviște, Tudor Cristea devine director, Mihai Stan redactor-șef, iar în caseta redacțională sunt înscrise numele principalilor colaboratori: Alexandru George, Mircea Horia Simionescu - titularul rubricii „Literatură dus-întors” -, Ștefan Ion Ghilimescu, Daniela Olguța Iordache, Dumitru Ungureanu, Victor Petrescu, Mihai Gabriel Popescu, George Coandă, Ioana Dana Nicolae, George Geacăr și Iulian Filip (subredacția Chișinău). Vor
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
REVISTA LITERARĂ A LICEULUI „SF. SAVA”, publicație apărută la București, ca bilunar, apoi ca lunar, cu întreruperi, între 10 martie 1927 și decembrie 1943, sub conducerea unui comitet redacțional. Continuă revista „Ramuri fragede”. Fondator este Mircea Grigorescu, iar ca redactori figurează Al. Popescu, G. Melidoneanu, Horia Roman, Barbu Catargi, Emil Caliga, N. Melinescu, Constantin G. Ionescu, George Ciorănescu, Vintilă V. Mihăilescu ș.a. De la numărul 1/1931 are titlul „Revista
REVISTA LITERARA A LICEULUI „SF. SAVA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]
-
sau chiar a unor texte teoretice promovând o orientare literară diferită. Eclectismul revistei devine astfel un argument în favoarea ei, prin faptul de a nu fi constrâns, printr-un dogmatism estetic rigid, talentele critice și literare ce au gravitat în jurul nucleului redacțional. Începând din 1936 publicația înregistrează o sensibilă scădere, pierzând din substanță și din colaboratori. Eugen Ionescu debutează în numărul 1/1927 cu poezia Copilul și clopotele, o sinestezie simbolistă de tip macedonskian, urmată de Crinii și de Copacii, un poem
REVISTA LITERARA A LICEULUI „SF. SAVA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]
-
, publicație apărută la Botoșani, lunar, între 1 mai 1921 și decembrie 1927, sub conducerea unui comitet redacțional din care fac parte și Tiberiu Crudu, N.N. Tăutu, preotul Thoma Chiricuță. Tradiționalismul își pune amprenta în chip precumpănitor asupra orientării R.M., care vine dinspre sămănătorism și poporanism, dar se dovedește permeabilă unor orientări literare aparținând unui modernism de început
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
Comarnescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, D. Caracostea ș.a. În cei paisprezece ani de existență, revista traversează o perioadă marcată de evenimente și răsturnări majore în viața politică și socială a României, ceea ce se reflectă în modificările frecvente din structura redacțională. În perioada postbelică va fi acuzată că a fost tributară ideologiei reacționare, cultivând naționalismul, șovinismul și făcând apologia politicii totalitare și a războiului. În pofida unor concesii făcute dreptei ideologice, R.F.R. nu a abdicat de la primatul valorii. Rubricile obișnuite sunt „Comentarii
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
București, lunar, din noiembrie 1920 până în februarie 1923, sub conducerea unui comitet. Directori sunt I. Petrescu și I. Marinescu, care de la numărul 4 nu mai sunt amintiți pe frontispiciu. Numai la numărul 2/1922 Romulus Seișanu este trecut că „director redacțional”. Fără să se lanseze cu un articol-program, materialele publicate indică o orientare modernista, formulată de I. Peltz în articolul Noile curente literare. Către ascendentă morală, semnat cu inițiale: „producțiunea simbolista se afirma azi că notă predominantă a literaturii românești contemporane
REVISTA PRESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289252_a_290581]
-
, publicație care apare la Focșani, bilunar de la 15 ianuarie 1990 până în februarie 1992 și lunar din martie 1992 până în decembrie 2001. Din colectivul redacțional inițial fac parte Liviu Ioan Stoiciu (redactor-șef în ianuarie-aprilie 1990), Traian Olteanu (redactor-șef din aprilie 1990), Florin Muscalu, Ion Panait, Dumitru Pricop (secretari generali de redacție), Ioan Dumitru Denciu, Constantin Ciopraga, Al. Hanță, Irina Mavrodin, Al. Protopopescu, Cornel
REVISTA V. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289272_a_290601]
-
ca director pe Areta Moșu, iar colegiul de redacție este alcătuit din Ioan Caproșu, Cătălin Ciolca (redactor-șef), Ion Nuță, Liviu Papuc, Claudiu Paradais,Valeriu Rusu, Nicolae Turtureanu. De la numărul 1/1997 redactor-șef devine Victor Durnea. Ulterior din colegiul redacțional mai fac parte Ioan Ciupercă, Florin Faifer, Mihai Harea, Dumitru Bunea. Editată de despărțământul „Mihail Kogălniceanu”, filiala ieșeană a organizației culturale Astra, R.r. își propune, între altele, să restituie în paginile sale valoroasa tradiție a acestei organizații, dar și
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
Congresul al III-lea al Societății Academice Române, într-o ședință restrânsă, prezidată de N. I. Herescu, care i-a dat și titlul. Vintilă Horia, Virgil Ierunca și Mircea Popescu (secretarul general al Societății Academice Române) au fost desemnați pentru comitetul redacțional. După cum se precizează în numărul 2/1963, redactarea este asigurată la început de Mircea Popescu; la numerele 11 și 12 i se alătură Constantin Sporea, iar după moartea lui Mircea Popescu îngrijirea revistei revine lui C. Sporea pentru numerele 13-15
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
în numărul 2/1963, redactarea este asigurată la început de Mircea Popescu; la numerele 11 și 12 i se alătură Constantin Sporea, iar după moartea lui Mircea Popescu îngrijirea revistei revine lui C. Sporea pentru numerele 13-15, apoi unor grupuri redacționale din care mai fac parte Mihai Cismărescu, Gh. Drăghicescu, Constantin Nagacevschi, Ion Cicală, Mihnea Romalo, Ioana Angelescu; ultimul număr, 27, a fost realizat de Titu Popescu și Constantin Sporea, iar Horst Fassel a redactat textele în limba germană. Articolul-program, Cuvânt
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
de inconsistență și nu capătă o justificare suficientă genului. Polul publicistic al preocupărilor lui R. este bine reprezentat, vârful carierei lui de gazetar fiind atins în imediata apropiere a lui Pamfil Șeicaru, alături de care va participa și la organizarea activității redacționale de la ,,Curentul”, unde va semna aproape zilnic reportaje politice. Contribuie astfel, secondând alți ziariști și scriitori importanți - Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Romulus Dianu, Ion Vinea - la impunerea cotidianului în atenția opiniei publice. Ca un cunoscător din interior al fenomenului
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
ROMÂNIA LITERARĂ, săptămânal care apare la București începând din 10 octombrie 1968, editat sub egida Uniunii Scriitorilor și continuând „Gazeta literară”. Colectivul redacțional inițial este alcătuit din Geo Dumitrescu (redactor-șef), Gabriel Dimisianu și Ion Horea (redactori-șefi adjuncți), Teodor Balș (secretar general de redacție), Al. Cerna-Rădulescu (secretar de redacție), Ion Caraion, Valeriu Cristea, S. Damian, Nicolae Jianu, Marcel Mihalaș, Adrian Păunescu, Gheorghe Pituț
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
director este George Ivașcu. Între numărele 31/1974 și 29/1977 revista are și un colegiu alcătuit din Ana Blandiana, Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ion Horea, Nicolae Manolescu, Darie Novăceanu. De la numărul 32/1988 R.l. este condusă de un consiliu redacțional coordonat de Dumitru Radu Popescu, președinte al Uniunii Scriitorilor. De la numărul 51/1989 până la numărul 13/1990 coordonarea este asigurată de un consiliu provizoriu format din Octavian Paler, Alexandru Paleologu, Nicolae Manolescu, Andrei Pleșu, Gabriel Dimisianu, Valeriu Cristea, Roger Câmpeanu
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
articolul aniversar 25 de ani (39-40/1993): „Numele redactorilor și colaboratorilor revistei coincide cu numele tuturor marilor personalități culturale ale anilor ’70-’80.” Cu rubrici variate și echilibrate, cu o bună distribuire a diferitelor genuri în cuprinsul ei, cu inițiative redacționale uneori interesante și având colaboratori de primă mărime, R.l. și-a dovedit viabilitatea și, așa cum își propusese, și-a creat un public foarte larg. Faptul că, în ciuda concesiilor la care a fost obligată, a izbutit să nu ignore criteriul valorii
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
fiind ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, este înlocuit la direcție de C.D. Aricescu, de fapt doar administrator, ca și până atunci. Altă perioadă de interimat este aceea dintre 1890 și 1892, când R. va fi condus de un comitet redacțional din care fac parte, printre alții, alături de Vintilă C.A. Rosetti și Take Ionescu, G.I. Ionnescu-Gion, Gr. G. Tocilescu. De la întemeiere și până prin 1870 greutățile muncii de redacție cad pe umerii lui Eugeniu Carada, anunțat în câteva rânduri ca redactor
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
R.l. apare din 23 decembrie 1989, cu subtitlul „Cotidian al tuturor forțelor patriotice și democratice din România”, iar în 1990 ca „Ziar independent, de opinie, informație și reportaj”, subtitlu ce va dispărea după câteva luni. În februarie 1990, în caseta redacțională a acestei serii, al cărei director onorific va fi Octavian Paler, figurează în comitetul director Petre Mihai Băcanu - șeful secției „Eveniment”, Mihai Creangă - redactor-șef, Florica Ichim - secretar general de redacție, Tia Șerbănescu - șef al secției „Cultură”; conducerea acestei secții
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
la intervenția armată împotriva regimului comunist instalat în Ungaria. Studiind, după demobilizare, la Berlin, este nevoit să își câștige existența prin anunțuri publicitare, difuzare de presă etc. În 1923, întors în țară și stabilit la Sibiu, se dedică unor activități redacționale și administrative la cotidianul „Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt”; îmbolnăvindu-se, părăsește redacția în 1927. În anii ’30 lucrează, în cadrul resortului de reclamă al Editurii Krafft & Drotleff, ca funcționar al cinematografelor orășenești și agent al unor instituții de asigurări. Când Institutul Cultural German
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
apoi profesor, fiind ales șef al Catedrei de filologie română și filosofie (1998). Debutează în presa literară constănțeană în 1958, cea mai importantă activitate publicistică a lui R. fiind însă legată de revista „Tomis”, la care devine membru al colegiului redacțional în 2002 și unde se afirmă ca o prezență constantă, mai cu seamă printr-o serie de interviuri cu istorici și critici literari, reunite în volumele Dialoguri indirecte. Istorie și critică literară (1996) și Starea literaturii. Convorbiri (1998). Tot în
ROTUND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289391_a_290720]
-
Este fiul Mariei (n. Pârvulescu) și al lui Constantin Runcanu, ofițer. Urmează Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea (1961-1965), iar între 1966 și 1971 Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În 1968 face parte din prima echipă redacțională a revistei studențești de cultură „Echinox”, din 1969 fiind secretar general de redacție, când și debutează cu publicistică, susținând totodată rubrica „Muncile lui Dedal”. După licență este redactor la „Tribuna”, lucrând aici până la sfârșitul prematur. Debutează editorial în 1973 cu
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
LUCEAFĂRUL, publicație apărută la Paris în noiembrie 1948 și în mai 1949. Caseta redacțională lipsește, dar animatorii revistei sunt, conform mai multor mărturii, N. I. Herescu, Mircea Eliade și Virgil Ierunca (secretar de redacție). Editată pe fondul unei grave crize care vizează „răstălmăcirea tradiției noastre istorice, ponegrirea graiului, credințelor și culturii, nimicirea spiritualității noastre autentice
LUCEAFARUL-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
LUMINA NOUĂ, revista apărută la București, lunar, din noiembrie 1915 până în iulie 1916, sub conducerea unui comitet redacțional. Redactor este Al. Busuioceanu. Fără un program propriu-zis, L. n. se deschide cu rubrică „Dintre tomuri brăcuite...”, în care sunt publicate fragmente din manuscrise eminesciene, conținând referiri la noțiuni că reacțiune, egoism, adevăr și durere, învățătură și talent, istorie, morală
LUMINA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287900_a_289229]
-
2 noiembrie 1894 și 17 noiembrie 1898 (prima serie), apoi săptămânal, între 22 noiembrie 1898 și 1 iulie 1899 (seria a doua) și de la 11 iulie 1899 la 1 octombrie 1900 (seria a treia). Prima serie a avut un comitet redacțional condus de Ioan Nădejde, din care făceau parte, printre alții, C. Mille (care se retrage la sfârșitul anului 1894), G. Diamandy, Al. Ionescu, I. Păun-Pincio, C.Z. Buzdugan. Din cauza evenimentelor politice („trădarea generoșilor”), Ioan Nădejde renunță la conducerea ziarului odată cu
LUMEA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287887_a_289216]
-
care făceau parte, printre alții, C. Mille (care se retrage la sfârșitul anului 1894), G. Diamandy, Al. Ionescu, I. Păun-Pincio, C.Z. Buzdugan. Din cauza evenimentelor politice („trădarea generoșilor”), Ioan Nădejde renunță la conducerea ziarului odată cu apariția seriei a doua, responsabilitatea redacțională revenind unui comitet compus din I.C. Frimu, Al. Ionescu, C.Z. Buzdugan, T. Scutaru, I. Radu, Iosif Nădejde. Între 11 iulie 1899 și 28 mai 1900 C.Z. Buzdugan a fost secretar de redacție. L. n. înlocuiește săptămânalul socialist „Munca
LUMEA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287887_a_289216]