3,612 matches
-
narează"). ¶Bal 1977, 1981a, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. Vezi și ASPECT, FOCALIZARE DUBLĂ, FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ, FOCALIZAT, FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ, NONFOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE, FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ, VIZIUNE. focalizare dublă [double focalization]. Concurența a două FOCALIZĂRI diferite în redarea unei anume situații, sau a unui anume eveniment. Focalizarea dublă nu-i folosită de puține ori în film: în Suspiciunea, de exemplu, cînd Lina citește telegrama pe care i-a trimis-o Johnnie ca să-i spună că va veni la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Rashomon). ¶Bal 1985; Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ, PUNCT DE VEDERE INTERN, FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ, SITUAȚIE-NARATIVĂ FIGURALĂ, FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ, VIZIUNE. focalizare-internă fixă [fixed internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE INTERNĂ în condițiile în care numai un personaj este FOCALIZATOR; o redare a situațiilor și evenimentelor în funcție de unul și același PUNCT DE VEDERE. ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare-internă multiplă [multiple internal focalization]. Tip de FOCALIZARE INTERNĂ sau PUNCT DE VEDERE prin care aceleași situații și evenimente sînt prezentate de cel puțin
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
monologue]. O citare cuvînt cu cuvînt a limbajului mental al unui personaj, în contextul NARAȚIUNII LA PERSOANA A TREIA; un MONOLOG INTERIOR; un DISCURS REPRODUS care reprezintă gîndurile (și nu enunțurile) unui personaj. ¶Cohn delimitează trei tehnici de bază pentru redarea conștiinței: monologul citat (cel mai direct), MONOLOGUL NARAT și PSIHONARAȚIA (cel mai indirect). ¶Cohn 1966, 1978. Vezi și MONOLOG AUTONOM, DISCURS DIRECT, MONOLOG AUTO-CITAT. monolog dramatic [dramatic monologue]. MONOLOG INTERIOR. În monologul dramatic, viața interioară a personajului e prezentată direct
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care este comunicată (NARATOR, NARATAR, NARAȚIE etc.). Tristram Shandy e o narațiune autoreflexivă; Germinal nu este astfel. ¶Chambers 1984; Dällenbach 1977; Hutcheon 1984. narațiune comportamentistă [behaviorist narrative]. O NARAȚIUNE OBIECTIVĂ; o narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ și limitată astfel la redarea comportamentului (cuvinte și acțiuni, dar nu gînduri sau sentimente), înfățișarea personajelor și fundalul pe care se conturează ele (Ucigașii). În acest tip de narațiune, naratorul spune mai puțin decît știe un personaj sau altul și se abține de la un comentariu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
precis, dacă ei se pot constitui în victime și beneficiari), agenții inițiază aceste procese și influențează pacienții, le modifică situația (îmbunătățind-o, sau înrăutățind-o) sau o mențin (în bine sau în rău). ¶ Bremond 1973 [1981]; Scholes 1974. panoramă [panorama]. Redarea de situații și evenimente de la distanță, în termeni non-scenici (în opoziție cu DRAMA); REZUMAT. ¶Lubbock 1965; Souvage 1965. Vezi și STRATEGIE PICTURALĂ, TABLOU, SCALĂ, SCENĂ. paradigmă [paradigm]. O clasă de elemente, ele toate putînd ocupa aceeași poziție într-un context
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Frye 1957 [1972]; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și ANTIEROU, SUBIECT. psihonarație [psychonarration]. Un DISCURS NARATIVIZAT care reprezintă gîndurile unui personaj (în opoziție cu enunțurile), în contextul NARAȚIUNII LA PERSOANA A TREIA; ANALIZĂ INTERNĂ. ¶Cohn delimitează trei tehnici de bază pentru redarea conștiinței: psihonarația (cea mai indirectă), MONOLOGUL NARAT și MONOLOGUL CITAT (cea mai directă). ¶Cohn 1966, 1978. Vezi și AUTONARAȚIE. punct culminant [climax]. Punctul celei mai înalte tensiuni; momentul maxim într-o intensificare progresivă. În structura tradițională a INTRIGII, punctul culminant
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1969]; Prince 1973, 1982. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, TRANSFORMARE. relatare [telling]. Împreună cu REPREZENTAREA, unul din cele două feluri fundamentale de DISTANȚĂ care regularizează informația narativă; DIEGEZA (diégésis). ¶Relatarea este un MOD caracterizat de mai multă mediere naratorială și de o redare mai puțin detaliată a situațiilor și evenimentelor decît reprezentarea (sau MIMESIS): DISCURSUL NARATIVIZAT constituie un bun exemplu de relatare. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; H. James 1972; Lubbock 1965. remă. Vezi COMENTARIU. rememorare [recall]. O ANALEPSĂ repetitivă; o analepsă care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ANTIREMITENT. reprezentare [showing]. 1. Împreună cu RELATAREA, unul din cele două feluri fundamentale de DISTANȚĂ, care regularizează informația narativă; MIMESIS. În opoziție cu relatarea sau DIEGEZA (diégésis), reprezentarea este un MOD caracterizat de o redare detaliată, scenică a situațiilor și evenimentelor, precum și de o mediere naratorială minimă: DIALOGUL constituie un bun exemplu de reprezentare. 2. În terminologia lui Todorov, reprezentarea este opusă NARAȚIEI. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; H. James 1972; Lubbock 1965; Todorov 1966
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de unul cronologic. În "Își amintea foarte bine de vremurile acelea. Băuse cantități uriașe de cola; flirtase cu o mulțime de fete și mai și citise ceva", reprezentarea evenimentelor amintite constituie o silepsă. ¶Genette 1980. Vezi și ORDINE. simultaneitate [simultaneism]. Redarea concomitentă, prin ORCHESTRARE, a cel puțin două seturi de situații și evenimente care au loc simultan (Manhattan Transfer din trilogia SUA). ¶Beach 1932; Magny 1972. sinele secund al autorului [author's second self]. ¶Tillotson 1959. Vezi AUTOR IMPLICAT. sinopsă [abstract
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
direct [direct style]. Vezi DISCURS DIRECT. stil-direct liber [free direct style]. Vezi DISCURS-DIRECT LIBER. stil indirect [indirect style]. Vezi DISCURS INDIRECT. stil-indirect liber [free indirect style/style indirect libre]. Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. strategie dramatică [dramatic treatment]. În terminologia lui James, redarea scenică de situații și evenimente și, mai exact, de vorbire și comportament. H. James 1972. Vezi și DRAMĂ, PANORAMĂ, STRATEGIE PICTURALĂ. strategie narativă [narrative strategy]. În povestirea unei narațiuni, setul de procedee narative adoptate sau de mijloace narative folosite pentru
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ajunge la el. Suspansul depinde adesea de PREFIGURĂRI și, mai general, de tematizări, suspiciuni și răspunsuri suspendate, structurate în funcție de CODUL HERMENEUTIC. ¶Bal 1985; Barthes 1974 [1987]; Chatman 1978; Rabkin 1973; Sternberg 1978. Vezi și HERMENEUTEM, SURPRIZĂ. T tablou [picture]. O redare non-scenică a conștientizării unei situații realizate de un personaj oarecare. În Ambasadorii, avem un tablou în care Strether îl vede prima oară pe Chad. ¶În terminologia lui James, tabloul se contrapune DRAMEI (care redă scenic vorbirea și comportamentul personajelor). H.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în Europa; conducătorii partidului maghiar sunt convinși că poporul lor are o misiune de îndeplinit în estul ortodox; ei se lansează în aventură; se vorbește de încorporarea definitivă a Transilvaniei, de însușirea „vechilor drepturi” asupra Principatelor și a Serbiei, de redarea gurilor Dunării vestului, iar rușilor să li se spună în față „până aici, și nu mai departe”. Cu prăbușirea revoluției maghiare și restabilirea Imperiului Habsburgic, diplomația țaristă a trecut „hopul cel mare, cât un munte”. În fața ei stătea acum problema
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în fundal rula o piesă muzicală. Însă, ceea ce sportivii nu au știut, a fost că specialiștii au pus piesa o dată la viteză normală de rulare, apoi au crescut cu 10% viteza și în final au scăzut cu 10% viteza de redare a piesei muzicale. Rezultatele au arătat că odată cu mărirea vitezei de redare au crescut și performanțele și, reciproc, odată cu scăderea vitezei de redare, au scăzut și performanțele motrice la pedalare; muzica poate avea un efect de stimulare sau un efect
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a fost că specialiștii au pus piesa o dată la viteză normală de rulare, apoi au crescut cu 10% viteza și în final au scăzut cu 10% viteza de redare a piesei muzicale. Rezultatele au arătat că odată cu mărirea vitezei de redare au crescut și performanțele și, reciproc, odată cu scăderea vitezei de redare, au scăzut și performanțele motrice la pedalare; muzica poate avea un efect de stimulare sau un efect sedativ asupra stării de spirit (Karageorghis și Terry, 1997, apud. Stevens, M.
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de rulare, apoi au crescut cu 10% viteza și în final au scăzut cu 10% viteza de redare a piesei muzicale. Rezultatele au arătat că odată cu mărirea vitezei de redare au crescut și performanțele și, reciproc, odată cu scăderea vitezei de redare, au scăzut și performanțele motrice la pedalare; muzica poate avea un efect de stimulare sau un efect sedativ asupra stării de spirit (Karageorghis și Terry, 1997, apud. Stevens, M., J., Lane, M., A., 2001) etc. În anumite situații, practicarea joggingului
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de sunete, recitarea model a unei poezii etc.; demonstrația figurativă implicând valorificarea unor reprezentări grafice, a unor desene etc.: reprezentarea grafică a unei propoziții, a silabelor unui cuvânt, prezentarea unei stări de spirit printr-o figură cu o anumită mimică, redarea prin săgeți a anumitor corespondențe între elemente etc.; demonstrația audio-vizuală realizată prin utilizarea unor mijloace tehnice audio-vizuale: valorificarea recitării-model prin audierea înregistrării unui actor, ,,demonstrarea" unei dramatizări prin vizionarea unui fragment dintr-o piesă de teatru pentru copii, audierea unor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a mesajului la particularitățile interlocutorului; exerciții de formulare de răspunsuri; exerciții de utilizare a salutului, de formulare a solicitării, a mulțumirii, a prezentării etc.; exerciții de transmitere a unui mesaj prin canale diferite (în ,,scris", prin telefon etc.); exerciții de redare/reproducere sau de rezumare a unui mesaj primit; exerciții de asociere a nivelului verbal cu cel nonverbal și paraverbal al comunicării; exerciții de comunicare exclusiv prin mimică și gesturi; exerciții de recunoaștere a diferitelor forme ale comunicării scrise (propriul nume
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
bila neagră prin convenție asociată pozitivului, respectiv negativului) etc. ( În activitățile de educare a limbajului desfășurate în etapa preșcolarității, metoda modelării ia forme specifice prin: reprezentarea grafică a propoziției, cuvântului, silabei, sunetului (în cadrul metodei fonetice, analitico-sintetice, modelarea devine, astfel, procedeu); redarea prin săgeți a corespondenței imagine număr de silabe al cuvântului care denumește imaginea, imagine reprezentare grafică a propoziției ciorespunzătoare/a cuvântului corespunzătoare, jeton-nume jeton-acțiune, jeton-obiect jeton-culoare, jeton-obiect jeton-po-sesor al obiectului; reprezentarea rolului de emițător al unui mesaj (persoană care vorbește
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
selectivă, alternarea recitării individuale cu cea colectivă etc.; etapa finală recitarea model de către educatoare; cântec ilustrând aceeași temă; desen; înregistrare audio/video etc. (b) Memorizarea-fixare presupune: etapa introductivă anunțarea temei (reamintirea poeziei ce va fi repetată); etapa de fixare propriu-zisă redarea poeziei de către copii: recitare integrală individuală, recitare selectivă, recitare pe roluri, recitare alternativă etc.; etapa finală actualizarea altor texte în versuri pe aceeași temă/de același autor/cu un personaj similar etc., modificarea uneia dintre perspectivele textului, jocuri de rime
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
trăirilor copiilor, care devin ei înșiși, prin povestire, creatori) vezi mai jos distincția dintre povestirea educatoarei (având ca premisă date reale, elemente create de educatoare sau elemente din literatura pentru copii) și povestirea copiilor (reflectând, de asemenea, fie capacitatea de redare, de actualizare a unor întâmplări reale sau receptate din opere literare/filme/desene animate pentru copii etc., fie pe cea de imaginare a unor întâmplări, de creare de situații, personaje etc.); * activizarea potențialului interdisciplinar al acestui tip de activitate vezi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etapa de fixare vizează, în general, anumite episoade, personaje, aspecte etice/expresive etc. ale povestirii; etapa finală poate consta în: * relaționarea cu alte povestiri; * modificarea unei/unor perspective a/ale povestirii inițiale realizate de către educator/educatoare (titlu, final, personaje etc.); * redarea prin desen a unei secvențe; * mimarea unei acțiuni la alegere etc. (b) Repovestirea (cadrului didactic/copiilor) Repovestirea se poate constitui în activitate de sine stătătoare sau în secvență în cadrul altei activități, fiind realizabilă: * după material intuitiv (planșe, machete, siluete, jucării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
unor clădiri etc.; semne auditive fluier de locomotivă, semnal sonor caracteristic mașinii Salvării, Pompierilor, Poliției, polițistului etc., sunet de clopoțel, de sonerie acasă, la grădiniță etc.), cu asocierea sunet literă, cuvânt cifră etc. și, pe de altă parte, cu tehnica redării acestora și a comunicării prin desene, litere, semne de diferite tipuri, în general. Din această perspectivă, trei sunt direcțiile principale care trebuie avute în vedere cu precădere în ciclul preprimar: (a) formarea și exersarea capacităților de receptare-,,citire" a unui
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și exersarea priceperilor și deprinderilor de utilizare a instrumentelor de scris/desenat (ținuta corectă la masă/pe scaun/în bancă, așezarea corectă a foii/caietului, poziția corectă a mâinii, ținerea și utilizarea instrumentului de scris etc.) inițial în etapa de redare 287, apoi în cea de construire de mesaje pe baza codului scris/desenat. Subliniem, în același context, necesitatea diferențierii de către copilul preșcolar a pasajelor scrise de secvențele desenate, deși ambele purtătoare de sens (însă în maniere diferite, în măsură diferită
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
celor din textul literar (o turtiță, un măr, coșul cu merinde pentru bunica, scufia roșie etc.); alegerea este urmată de discuții, de plasarea elementului ales în textul din care face parte, de reconstituirea unor secvențe ale acțiunii din text, de redarea unor replici, de imaginarea unor dialoguri între personaje etc. Alte modalități de abordare care se pot constitui în concretizări ale unei didactici a textului epic sunt, pentru etapa preșcolarității, realizarea drama-tizării318 textului epic sau a unei secvențe a acestuia, Cubul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
este sau cum și-ar dori copiii să fie) etc., de unde trimiterea către planul sentimentelor și gândurilor reflectate în tabloul de natură descris; * etapa de creare se poate referi nu doar la realizarea de texte de către copii, ci și la redarea tabloului de natură sau doar a unui element al acestuia, prin desen, ca formă de comunicare despre text și despre sine. În cazul unor exemple din lirica portretistică, respectiv din cea contextuală (reflectând sfera Sărbătorilor religioase, a zilelor de 1
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]