1,097 matches
-
procesului de globalizare; crizele monedei din hârtie nu sunt crize ale consumerismului, așa cum în mod eronat și din neștiință se exprimă mulți dintre noi, ele existând odată cu criza lalelelor din cursul secolului al XVII-lea; inflația trebuie redefinită și am redefinit-o pornind de la viziunea keynesistă și, de asemenea, inflația trebuie analizată ca un fenomen economic universal, specific tuturor epocilor și tuturor formelor de monedă; socialismul nu este o lume aparte, ocolită de legile universale ale economiei și prăbușirea sa s-
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Este un caz tipic de economie profund instabilă, asemănătoare, prin moneda aleasă, cu economia italiană după al Doilea Război Mondial 296. În lipsă de altceva, exact ca oamenii din epoca primei diviziuni a muncii sociale, ne apropiem o marfă, o redefinim în raport cu celelalte, după care o folosim în schimb ca monedă universală. Din totdeauna, oamenii au încercat să-și păstreze intact modul în care se raportează la munca lor, la utilitate, la realitate și mai ales la stabilitatea în timp. Moneda
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
335 și 342)"/>. Receptând ca pe un defect „excepționala omenie, caracteristică poporului nostru”, autorul raportului propunea - prin adoptarea de măsuri rasiste - „un mai Înalt ideal românesc de umanitate”. În epoca interbelică, ideea de „omenie”, de „toleranță româ- nească” a fost redefinită conform noului context socio-politic. Prin noua Constituție, cea din 1923, li s-au recunoscut evreilor (ca și celorlalți minoritari necreștini) drepturi civile și politice depline. Dar fantoma xenofobiei și a intoleranței etnice Începuse să bântuie prin Europa (inclusiv prin România
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Guvernele nu aveau decât datoria să evite pericolele și să profite de oportunitățile rezultate din rivalitățile acestor mari puteri. Acum pentru prima dată ele trebuie să-și asume responsabilitatea asupra acțiunilor lor. În această nouă situație, ele trebuie să-și redefinească interesele și posibilitățile de a le urmări. După destrămarea U.R.S.S., a rămas practic o singură superputere în joc, și anume S.U.A. Poate că în viitor Rusia va reveni ca un actor important. Asistăm de asemenea și la tendința Uniunii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cu națiunile industrializate, fostele țări comuniste, din Europa de Est, republicile exsovietice sau din alte țări. S-au stabilit relații între U.E. și unii dintre partenerii industrializați (S.U.A. sau Japonia). Relațiile U.E. cu țările din Europa Centrală și de Est au fost redefinite, mai ales după 1989; s-au semnat acorduri de cooperare economică, s-a acordat un regim special produselor importate din țările Europei Centrale și Orientale. Strategia de aderare la U.E. urmărește, în principiu, eliminarea discrepanțelor dintre țările asociate și Comunitate
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
În interiorul acestui triunghi Franța și Europa vor trebui să joace un rol principal. Dacă în anii ’60 era necesară favorizarea detentei între blocuri, azi sunt necesare parteneriate de tip nou, cu S.U.A. și Rusia, care trebuie ele însele să-și redefinească rolul lor internațional. Sfârșitul războiului rece și afirmarea politică a Europei obligă să gândim în termenii unui parteneriat înnoit, dacă se dorește preîntâmpinarea unei erodări insidioase a relațiilor transatlantice, au estimat oficialitățile franceze. Franța, care a încercat întotdeauna să concilieze
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
capătă un rol din ce în ce mai important. Totuși, datorită transformărilor din 1989, aceste două organisme întâmpină greutăți. În 1989 N.A.T.O. s-a trezit fără inamicul său numărul 1U.R.S.S. -, cel care îi justificase existența. Se pare că această alianță și-a redefinit rolul, în fine. Pentru Uniunea Europeană, lipsa certitudinii este rezultatul îndoielilor tot mai mari care îi chinuie pe cetățenii Europei și pe reprezentanții lor. Pentru acordarea unui nou impuls procesului de integrare, se impun noi cedări de competențe la nivel comunitar
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
necesitatea ca riscurile să fie determinate și gestionate în cadrul contextului mai vast al obiectivelor organizaționale, ceea ce va modifica răspunsul ales pentru fiecare risc; COSO 2004 vede managementul riscului ca fiind o funcție strategică a organizației. În concluzie, Cadrul COSO-ERM 2004 redefinește controlul intern în termenii managementul riscului și retrasează liniile de responsabilitate pentru controlul intern. În acest context, apare ofițerul de risc al cărui rol și responsabilități sunt legate de identificarea, monitorizarea și gestionarea riscurilor din cadrul organizației. Această perspectivă schimbată asupra
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și mai frumoasă. Oare nu de asta avem nevoie? Oare nu prin spirit ne Înălțăm? Oare nu și prin religie ne educăm? 9.9. Biserica și școala - instanțe ale spiritualizării ființei umane Trăim Într-o lume În care valorile se redefinesc, se restructurează, se resituează. Individul și societatea nu pot exista În afara orizontului axiologic. Existăm și ne orientăm permanent În funcție de repere valorice. Alegem la tot pasul, acordăm sens și semnificații unor lucruri, ne aranjăm viața după scopuri și idealuri, ratificăm acțiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
să țină seama de aspirațiile părților sale constituente. În Franța, Germania, Anglia și Statele Unite, ideile eugeniste s-au referit la crize observate În dezvoltarea unor populații care aveau deja un sentiment al identității naționale bine definit. Dacă au Încercat să redefinească această identitate, eugeniștii au trebuit să aducă În dezbatere teme cunoscute de publicul larg. Acesta a fost În special cazul Germaniei, unde după primul război mondial discursul public despre identitatea germană era dominat de un sentiment de malaise 21. Acolo
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
urmat În perioada interbelică. După prezentarea principalilor actori ai mișcării eugeniste, cartea de față continuă cu analiza ideilor acestora. Capitolul 2 se ocupă de cele mai influente curente intelectuale și de modul În care ele au influențat eforturile de a redefini rolul științei În societate. Consider că eugeniștii au avut un rol important În popularizarea printre intelectualii români a unei paradigme științifice bazate pe determinism biologic. Ca rezultat al trecerii de la o viziune despre lume bazată pe valori religioase la una
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
pe care o considerau un factor al schimbării vital, dar Îndelung neglijat - o forță ce putea acționa pozitiv, dar și distructiv. Prin faptul că au transferat problema progresului din sfera culturală și economică În cea a biologiei, acești intelectuali au redefinit atât problema În sine, cât și soluția sa, care gravitau acum În jurul științei, devenită o componentă nouă, dar esențială pentru Înțelegerea provocărilor societății moderne. Astfel de intelectuali propuneau „Întoarcerea la rădăcini”. Pentru a fi pregătiți pentru aspectele din ce În ce mai complicate ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
timp să politizeze ambele domenii și să transfere aceste procese sub controlul statului. Abordarea lui Moldovan față de extinderea sufragiului către femei, În paralel cu Încercarea de a controla mijloacele lor de acțiune publică, ilustrează foarte bine efortul său de a redefini drepturile cetățenești și puterile statului În conformitate cu o viziune corporatistă. Deja la sfârșitul anilor ’30, Moldovan și alți eugeniști care considerau că femeile trebuie să se mobilizeze pentru binele general al națiunii Își modificaseră argumentele și retorica. Discuțiile despre emancipare se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de exemplu, avortul - urma să fie judecată În acord cu potențialul eugenic al femeii care alesese Întreruperea sarcinii; cu cât era mai sănătos capitalul său genetic, cu atât pedeapsa urma să fie mai mare. O astfel de concepție Încerca să redefinească Însăși fundamentul sistemului de justiție, care până atunci judecase infracțiuni, și nu infractori și tratase toți oamenii ca egali În fața legii. Eugeniștii considerau că o astfel de filosofie a sistemului juridic este fundamental eronată, pentru că ignora diferențe biologice definitorii și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
necesare În procesul de creare a unui astfel de stat. Prin asocierea dintre descrierea unor fenomene biologice obiective și evaluarea politicii românești, Făcăoaru oblitera intenționat distincția dintre gândirea critică și ideologia normativă. Demersul său politiza biologia și, În același timp, redefinea problemele modernizării și dezvoltării la nivelul eredității biologice și al evoluției. Printre alte măsuri, cursul lui Făcăoaru menționa și necesitatea de a controla alegerile maritale și reproducerea, sugerând că statul ar fi trebuit să creeze instituții care să controleze și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
publică Înființate de regimul comunist reflectă mai mult o astfel de viziune despre protejarea capitalului biologic decât pe cea biopolitică a lui Moldovan. Abia În 1966, când avortul a devenit ilegal, indiferent de orice considerații practice, statul comunist și-a redefinit politicile În sensul aplicării unor măsuri mai restrictive de control al sănătății cetățenilor. * * * Eugeniștii susțineau că sunt interesați de sănătatea națiunii, nu de politică. Cu toate acestea, unele dintre lucrările adepților eugeniei au Încercat să propună reorganizarea comunității politice și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
lungul perioadei interbelice, eugeniștii au evitat, În cea mai mare parte, discuțiile deschise despre problema evreilor, dintr-o perspectivă rasială sau eugenistă. În același timp, nici măcar unul dintre adepții eugeniei nu a criticat legile antisemite din 1940. Discursul eugenist a redefinit granițele statului, extinzând prerogativele și puterile statale În interiorul comunității, cu prețul reducerii drepturilor individuale. În același timp, eugeniștii erau În aceeași măsură dornici să extindă și responsabilitățile statului față de membrii săi și, mai ales, față de comunitatea organică a națiunii. Viziunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ordine socială urma să fie țărănimea, În dauna, În special, a vechii elite formate din oameni de afaceri neromâni, politicieni de profesie și funcționari din administrația publică, chiar dacă cei din urmă erau și ei bărbați români. Eugeniștii au Încercat să redefinească și relațiile de gen, susținând atitudinile tradiționale, care le atribuiau femeilor cu precădere un rol domestic. Adepții ideilor eugeniste adăugau Însă acestui rol o nouă dimensiune legală, clar exprimată, care se suprapunea responsabilităților vagi atribuite femeilor și limitărilor impuse comportamentului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
normative conținute În limbajul și argumentele eugeniștilor români. La acest nivel de analiză, Îmi propun să arăt că participanții la dezbatere Își disputau ceva mai mult decât accesul la resurse sau interesele regionale; fiecare parte Încerca În același timp să redefinească identitatea individuală și pe cea colectivă. În cadrul dezbaterii, se Înfruntau perspective conflictuale despre rolul educației În procesul de construcție identitară și despre rolul instituțiilor publice, de stat, În educația cetățenilor. Însuși faptul că textele elaborate de reformatori care nu se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
eugeniștilor să susțină că, deși ereditatea rămânea factorul cel mai important În evoluție, acțiunea sa trebuia Însă stimulată prin cultivarea acelor trăsături ereditare cu potențialul de a aduce cele mai multe beneficii bunăstării comunității. În opinia eugeniștilor, Însăși noțiunea de educație trebuia redefinită pentru a desemna procesul de selecție a indivizilor cu cea mai bună „dotare eugenică” și Încurajarea dezvoltării lor optime. Noua viziune despre educație era mult mai largă decât spațiul strâmt al sălii de clasă, sugerând că procesul de selecție și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În opinia sa, În urma căreia aproape două mii de Învățători și profesori din sistemul public de educație, de la toate nivelurile, și-au pierdut slujbele 49. Cu un buget care acoperea doar 60% din suma solicitată, Ministerul Instrucțiunii era nevoit să Își redefinească prioritățile. Gusti considera că unul dintre scopurile sistemului public de educație era să asigure un nivel minim de educație, la nivelul școlii primare. În același timp, Gusti considera necesară o distribuție mai selectivă a fondurilor la nivel liceal și universitar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
considera că aceste scopuri fuseseră atinse, prin Încorporarea Transilvaniei În Regatul României. Dezvoltarea conștiinței naționale a devenit o parte integrantă a educației și culturii publice. Când Moldovan a devenit președinte al asociației, În 1932, prima sa preocupare a fost să redefinească scopurile organizației: Astra trebuia să rămână cea mai importantă sursă de educație populară În spirit naționalist, dar conținutul acestei educații trebuia să fie redirecționat de la aspectele culturale la cele biologice. În timp, Astra a devenit cel mai important forum de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
pe ambele fronturi. Impactul măsurilor eugenice a depășit domeniul demografiei și chiar pe cel al medicinei, ajungând În sfera politică, unde aceste reforme au determinat Însăși redefinirea conceptului de cetățenie. Legislația care Își propunea să amplifice calitatea și cantitatea reproducerii redefinea drepturile și obligațiile indivizilor În privința alegerilor conjugale și măsurilor contraceptive, extinzând prerogativele statului În sensul exercitării unui control mai strict asupra comportamentelor individuale. Unele dintre aceste măsuri de creștere a controlului social de către stat Își vor găsi mai târziu o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
afirmând că, în opinia mea, lumea va deveni mai periculoasă. Ne obișnuiserăm cu riscurile rivalității superputerii și dezvoltaserăm mijloacele pentru a le controla. Noua eră, deși mai liberă, se dovedea totuși și mai puțin previzibilă. Națiunile și oamenii și-au redefinit interesele; vechile insatisfacții au ieșit din nou la suprafață. A trebuit să muncim din greu pentru a nu aluneca înapoi. În anii 1990, Bill Clinton a adus un parfum marca Kennedy misiunii de guvernare într-o vreme a schimbării extinderea
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
trădător, ca Iuda Iscarioteanul, și să sfârșească asasinat ca Anwar Sadat. În ultimele zile ale administrației Clinton, negociatorii israelieni și palestinieni au ajuns aparent la o înțelegere asupra tuturor problemelor inclusiv în ceea ce privește împărțirea Ierusalimului, acordurile la graniță și un drept redefinit de întoarcere. Aparența unei apropieri nu înseamnă că succesul este realizabil; doar că o apropiere este posibilă. Se poate concepe că amestecul dintre haosul palestinian, nemulțumirile israeliene și frustrările arabe va produce o asemenea disperare, încât fiecare parte va arăta
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]