1,713 matches
-
în aplicații de tip Busi ness Analytics; se comportă ca un motor de reguli și acoperă (datorită „inteligenței” lui) aproape toate aspectele informale. De exemplu, în cazul Senior ERP, integrarea compon entei de workflow în ERP (figura 2.12) permite redefinirea în orice moment a proceselor de afaceri, în condițiile respectării stricte a fluxurilor nou create. Beneficiul clientului se traduce prin eficiența crescută a proceselor de afaceri pe ansamblul întregii companii și implicit în economii de timp și bani. Sursa: Site
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
desăvârșită a organizației și activită ții sale; cunoașterea plenară a soluției software, ce poate să facă, ce nu poate să facă, până la ultimul detaliu; maparea proceselor economice, pornind de la cum su nt acum la cum vor fi de acum încolo (redefinirea lor de la zero dacă e cazul); configurarea proceselor în software pe aplicații pilot și iterarea până când se obține rezultatul dorit; instruirea utilizatorilor și documentarea sistemul ui; startul productiv; corecții și revizuiri. Un proiect ERP este caracterizat prin mediu de lucru
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
și servicii generează valoare adăugată. De vreme ce cultura organizațională reprezintă credințele, valorile și semnificațiile împărtășite, atunci ea are o componentă informațională importantă și beneficiază de suportul tehnologiilor informaționale, iar contextul globalizării sporește în fiecare zi importanța acestui suport tehnologic. 4.2. Redefinirea culturii organizaționale în noua economie 4.2.1. Cultura organizațională La nivel elementar, cultura organizațională poate fi definită prin personalitatea organizației. Cultura este cuprinsă între valorile, normele, etica, arhiva emoțională, tradiția, limbajul și comportamentul membrilor unei organizații. Cultura organizațională a
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
manifestă rezistență la schimbare, fenomenul provocând cele mai complexe probleme întâlnite în implementările de acest gen. Rezistența organizațională la schimbare este determinată de una sau mai multe dintre următoarele cauze: amenințările asupra puterii și influenței unor persoane - se știe că redefinirea responsabilităților este o chestiune delicată, la fel și predarea ștafetei - mulți manageri suferă în urma restabilirii centrelor decizionale; o structură organizatorică înalt formalizată, ce reprezintă o frână în calea schimbărilor; resursele limitate de capital, timp, personal calificat sau mijloace financiare; imobilizarea
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
virtualității vor fi privite însă în mod critic moderat, mai degrabă decât cu entuziasm (cel mai adesea nejustificabilă și din perspectiva unilaterală a revoluției informatice. Reconfigurarea și refigurarea tehnologică a corpului în ipostaza ontologiei și a ideologiei virtuale duc la redefinirea subiectului uman ca ansamblu complex corp-minte în spațiul virtualității, deși unii informaticieni, biologi sau ingineri în robotică, precum cei afiliați transumanismului, privilegiază puterea minții în dauna prezervării trupului în definirea identității postumane. Vom analiza această tendință sub umbrela conceptului de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mașinal. Compenetrarea dintre materie și spirit (vezi Weibel, 1990Ă se dovedește a fi dezideratul „ultim” al vieții sintetice: fie că dorește simularea vieții așa cum este aceasta, fie că aspiră la sintetizarea vieții așa cum aceasta ar putea fi, viața artificială urmărește redefinirea viului în termenii codului ordinatorului. Organismele, deopotrivă cele naturale și cele sintetice, sunt privite drept o procesare de informație, genetică și algoritmică, în cadrul unor sisteme evolutive, cvasiautonome și autoorganizaționale, atât la nivel tehnoștiințific, cât și la nivel filosofic (pentru acesta
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
viața umană și ca o modalitate de a spori percepția asupra propriului corp, de a reflecta asupra simțurilor acestuia, de a negocia relația trupului și a conștiinței cu spațiul. Procesul de interfațare tehnologică a identității nu este străin de problematicile redefinirii și repracticării naturii umane în contexte mediate de tehnologiile virtualului: de la percepția dislocării corpului prin emergența unor „organe” senzoriale mașinice la regăsirea și redimensionarea acestuia pentru asigurarea unei percepții de sine. Chestionarea modurilor perceptive și senzoriale familiare ajunge până la obținerea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unul „prietenos”, grijuliu și gentilă este respinsă ca un fenomen care construiește anumite așteptări, pozitivități și comportamente, în dauna altora, tipizate drept violente sau nepoliticoase. Astfel, definiția universală a feminității (femeia albă, heterosexuală, înstărită și educatăă întâlnește o contrapoziție a redefinirilor multiple, active și subversive. Fie că este vorba de lucrările de artă pe computer transformate în instrumente de exprimare a alterității postcoloniale (vezi Grossberger-Morales, 2000Ă, fie de acțiunile concrete de a evidenția faptul că cyberspațiul nu este doar supus divergențelor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
caracterul încorporat al ființei. tc "" Notetc "Note" 1. Precum în cazul termenului de postmodernism, prefixul „post” din „postuman” poate fi interpretat în două direcții: fie ca o ruptură radicală de uman, fie ca o continuitate a umanului, însă prin noi redefiniri ale acestuia. Studiul de față se orientează spre cea de-a doua direcție, adăugând nuanțări și specificații, după cum se poate observa în special în capitolul al treilea. 2. Badmington (2000Ă utilizează conceptul de postumanism pentru a desemna criza „umanismului”, așa cum
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
moment dat, fie prin aceea că o nouă definiție dată problemei poate oferi oportunitatea angajării unei noi coaliții de personaje. O idee foarte importantă este aceea că pot exista discrepanțe mari între formularea problemei și soluțiile disponibile, caz în care redefinirea problemei este mai mult decât necesară. În consecință, soluțiile disponibile pot avea un rol decisiv în stabilirea problemei în discuție. Soluțiile disponibile, sau cel puțin soluțiile care pot fi încadrate în această categorie, sunt decisive pentru problemele față de care personajele
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
fie rezultatul practicilor de corupție, fie conduce la „corupția practicilor”. 2.2. Principiile bunei guvernanțe Carta albă privind guvernanța (2001) conține un set de propuneri concrete care abordează nevoia de intensificare a participării, îmbunătățirea eficacității politicii și, mai general, nevoia redefinirii rolului instituțiilor UE. Carta albă propune cinci principii ale „bunei guvernanțe”, și anume: participarea, transparența, responsabilitatea, eficacitatea și coerența, în plus față de cele ale subsidiarității și proporționalității, care au fost deja stabilite în tratate. Satisfacerea acestor exigențe presupune luarea în
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
în arhitectura guvernanței, care pot contribui la dezvoltarea și furnizarea de politici publice prin implicarea cetățenilor într-un mod mai interesant, și care conduc spre o societate civilă mai incluzivă, întărită de noile manifestări ale capitalului social și marcată de redefinirea intereselor în diverse tipuri de inovare socială. Din perspectiva noilor arhitecturi ale guvernanței, Shergold este un entuziast în susținerea conceptului de coproducție și elocvent în justificarea oferită cu privire la posibilitățile acestui concept de transformare și adaptare la comple xitatea și riscurile
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
în ultima perioadă unei reexaminări critice (Forquin, 2002; Maubant, 2004). Se consideră că acest concept are un „caracter nomad”, identificat în principalele sale componente tematice și doctrinale. El propune: a) ideea de schimbare și mutație în lumea contemporană, ceea ce înseamnă redefinirea obiectivelor fundamentale ale educației; b) asigurarea că sistemele școlare tradiționale sunt insuficiente, ceea ce presupune o regândire a strategiei în educația permanentă. De ce este „insuficientă” educația școlară? Pentru că propune, sub etichete pozitive precum socializare sau integrare, finalități inacceptabile precum uniformizarea, inerția
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în încercarea de a aduce biroul cât mai aproape de un nivel ideal, care să confere un status crescut și îndeplinirea unor sarcini acceptabile în contextul constrângerilor bugetare. În acțiunea lor de remodelare a birourilor, birocrații au în vedere: reorganizarea biroului, redefinirea relațiilor cu partenerii externi, competiția cu alte birouri de același nivel și transformarea muncii. În activitatea de reorganizare a biroului apare tendința de preluare a activității de elaborare a politicilor și de renunțare la activitățile rutiniere de implementare. Activitățile rutiniere
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ceea ce definește în mod esențial NMP, fără a avea pretenția unei definiții exhaustive, atunci am putea spune că NMP reprezintă implementarea la nivelul aparatului administrativ a managementului definirii și atingerii scopurilor, coroborată, în cazul anumitor autori, cu o tendință de redefinire a rolului statului și o încercare de expunere a activității birourilor publice la mecanismele pieței cu scopul de a le determina eficiența. Managementul atingerii scopurilor implică o redefinire a rolului managerului public ce nu va mai răspunde de o singură
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și atingerii scopurilor, coroborată, în cazul anumitor autori, cu o tendință de redefinire a rolului statului și o încercare de expunere a activității birourilor publice la mecanismele pieței cu scopul de a le determina eficiența. Managementul atingerii scopurilor implică o redefinire a rolului managerului public ce nu va mai răspunde de o singură etapă a unei politici, ci de întregul proces, astfel încât nivelurile ierarhice și costurile de tranzacție să fie reduse (Hall și Holt, 2002). Structura nou-rezultată ar duce la rezolvarea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
specializarea funcțională și diferențierea de rol dăunează eficienței, pentru că au drept rezultat rutina muncii administrative. Birocrații trebuie să fie capabili să îndeplinească mai multe roluri (Williams). După cum afirmam la începutul acestei secțiuni, unii autori din zona NMP sunt preocupați de redefinirea și redimensionarea statului și în mod special a aparatului administrativ aferent. Conform lui Osborne și Gaebler (1993), implementarea politicilor publice ar trebui să fie făcută prin intermediul pieței sau prin crearea unor organizații semiautonome care să formeze un mediu specific pieței
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
că guvernele antreprenoriale au adoptat noi principii de guvernare: competiția între furnizorii de servicii; capacitarea cetățenilor prin plasarea controluluiîn afara birocrației și în interiorul comunității; măsurarea performanței agențiilor prin concentrarea asupra rezultatelor; ghidarea după scopuri, și nu după reguli și reglementări; redefinirea atitudinii față de clienți și oferirea unor alternative; prevenirea problemelor; încercarea de a economisi; descentralizarea autorității; preferința pentru mecanismele de piață; implicarea tuturor sectoarelor în vederea participării lor la rezolvarea problemelor comunității. Disfuncționalitățitc "Disfuncționalități" Implementaretc "Implementare" Deși există și voci - de obicei
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și eficacității, precum și pentru reducerea discrepanțelor dintre județe în privința impozitelor și costurilor. S-a reușit testarea în condiții reale a diferitelor grade de delegare (transfer) a puterii și responsabilității la nivelul administrației locale și al fiecărui partener la nivel local, redefinirea rolului inspectoratului școlar, rolul autorităților de la nivel județean (Consiliu, Direcțiile Generale de Finanțe Publice județene etc.) și al trezoreriilor locale. De asemenea, proiectul a formulat o definiție a răspunderii publice privind fundamentarea și satisfacerea cerințelor financiare ale sectorului învățământului preuniversitar
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
decât printr-o educație corespunzătoare. Schimbarea paradigmei educaționale, în conformitate cu paradigma culturală a cosmodernității (transdisciplinarității), caracteristică secolului XXI, pare a fi o utopie; iar această utopie frumoasă ar presupune, în opinia noastră, următorii pași necesari ca să se poată transforma în realitate: * Redefinirea idealului educațional, bazat pe un alt sistem de valori, altul decât cel al societății de consum actuale * Redefinirea finalităților învățământului public, de masă, în conformitate cu principiile educației integrale, ce vizează deopotrivă împlinirea individuală, socială și cosmică a ființei umane * Formularea obiectivelor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
a fi o utopie; iar această utopie frumoasă ar presupune, în opinia noastră, următorii pași necesari ca să se poată transforma în realitate: * Redefinirea idealului educațional, bazat pe un alt sistem de valori, altul decât cel al societății de consum actuale * Redefinirea finalităților învățământului public, de masă, în conformitate cu principiile educației integrale, ce vizează deopotrivă împlinirea individuală, socială și cosmică a ființei umane * Formularea obiectivelor curriculare în funcție de cei trei piloni ai educației integrale: a fi, a cunoaște, a face * Elaborarea unui curriculum transdisciplinar
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mai ales o dată cu apariția Romantismului, care proclamă necesitatea unei atare organizări și ordonări la nivel social-istoric, iar istoria o reclamă ca pe o constantă a etosului națiunilor. Omul a avut întotdeauna nevoie de ideologie, deoarece a simțit nevoia perpetuă de redefinire a conștiinței etnice. Orice formă de alienare ideologică duce la suprimarea interiorității și a individualității umane, urmată imediat de arborarea unei măști ca expresie a depersonalizării. SCENARIU DIDACTIC Prima oră: Tema: Modele de mistificare ideologică în literatură Resurse didactice: Facerea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
instituționale” (Comisia Europeană, 2011a). Rapoartele de analiză a Comisiei Europene tratează cu maximă seriozitate această problemă, în special în ceea ce privește legislația națională cu privire la achiziții publice, ajutor de stat, legislația muncii, legislația în domeniul energiei etc. Condiționalitățile ex-post vor cunoaște o nouă redefinire în perioada 2014-2020 odată cu introducerea rezervei de performanță de 5% din valoarea fondurilor alocate cu care vor fi recompensate acele state care își îndeplinesc integral obiectivele de etapă. Aceasta introduce și evaluarea mai strictă a performanței utilizării fondurilor și a
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
său de cel al marilor noștri filozofi constituie dovada însemnătății autorului german pentru cultura română. Precizăm însă că pentru a nu ne abate de la tema acestei cărți care urmărește doar să atragă atenția asupra rolului jucat de gânditorul german în redefinirea filozofiei nu vom face o paralelă între acesta și filozofii români, ci ne vom rezuma la a face o serie de trimiteri și aprecieri comparative pe parcursul discuției despre Dilthey. Dincolo de unele deosebiri deloc neglijabile, viziunea lui Blaga și cea a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
arată că din punctul de vedere al istoriei științelor, "aici începe istoricizarea științelor numite ulterior de către Dilthey Geisteswissenschaften"146. De altfel, o asemenea trimitere fusese adusă în discuție încă din 1911 de către Theobald Ziegler, care, accentuând importanța lui Dilthey în redefinirea romantismului, nota că încercarea filozofului german "de a înțelege și a explica istoria spiritului uman în integralitatea lui, precum și diversele științe ale spiritului în ansamblul lor, pornind de la profunzimea acestui spirit și de la totalitatea lui", a făcut să se vorbească
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]