1,248 matches
-
pentru că este acea conștiință (simplă ...), adică față de ea, în măsura în care participă, și ea și "obiectul exterior", la aceași unitate fenomenală, adică la aceeași structură temporală a constituirii fenomenale.142 În aceasta regăsim sensurile judicative ale discursului. Este vorba despre o veritabilă reducție a tuturor elementelor fenomenale ale fenomenului ca atare și ale cunoștinței veritabile (în forma judecății sintetice a priori) la timp. Prin aceasta, încadrarea judicativ-constitutivă a demersului de tipul analiticii transcendentale devine clară. Discuția despre teorema mai sus enunțată, care face
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
limite judicative, reașezând în sensuri noi o întreagă tradiție filosofică. Aici se află, de asemenea, un rezervor de sensuri care nu se aliniază regulilor dictaturii judicativului. 3.2.2.4. Timpul ca termen mediu al tuturor judecăților sintetice a priori; "reducția transcendentală" la timp; funcțiile judicative ale "absenței" timpului în constituirea fenomenală sensibilă și schematic-imaginativă Repoziționarea timpului, punerea în sens a absenței timpului și alte operații "temporale", cel puțin sugerate în acest discurs, nu pot fi trecute ușor cu vederea, dacă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Nu este decât un ansamblu în care sunt cuprinse toate reprezentările noastre, anume simțul intern și forma lui a priori timpul."146 Situația aceasta a fost descrisă deja în prima parte a aplicației de față și ea reprezintă o veritabilă "reducție transcendentală" la timp, operație de sens judicativ-constitutiv nedisimulat. Dar de unde putem acroșa, acum, problema "absenței" timpului și cum se raportează această absență (posibilă, deocamdată) la normele judicativului? Devine ea inteligibilă pe temeiul acestora? Este clar: poate deveni inteligibilă numai dacă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu ceea-ce-este nimicul. Timpul joacă între aceste două poziții, condiționând astfel jocul altor elemente ale constituirii fenomenale. Dar tocmai acest joc al timpului "reduce" toate aceste elemente la el însuși. De aceea, orizontul de operare sau de producere a acestei reducții este însuși orizontul dictaturii judicativului. Potențialul non-judicativ al reducției în cauză nu poate fi însă nesocotit. Numai că el nu este deja clar; va deveni, odată deschisă calea descrierii unui "fenomen" a cărui constituire este cu mult mai complexă decât
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
condiționând astfel jocul altor elemente ale constituirii fenomenale. Dar tocmai acest joc al timpului "reduce" toate aceste elemente la el însuși. De aceea, orizontul de operare sau de producere a acestei reducții este însuși orizontul dictaturii judicativului. Potențialul non-judicativ al reducției în cauză nu poate fi însă nesocotit. Numai că el nu este deja clar; va deveni, odată deschisă calea descrierii unui "fenomen" a cărui constituire este cu mult mai complexă decât ceea ce am observat în legătură cu constituirea fenomenului și a cunoștinței
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituirea fenomenului și a cunoștinței veritabile. Ideea principală în descrierea acestui nou fenomen se referă la posibilitatea intelectului și a unei funcții noi de cunoaștere, rațiunea, integrată în unitatea facultății de cunoaștere de a depăși limitele constituirii fenomenale, adică ale reducției tuturor elementelor acesteia la timp. Intelectul poate opera transcendental, adică direct asupra unor obiecte care nu sunt posibile prin schemele temporal-imaginative și nici nu sunt date empiric (amfibolia), iar "conceptele rațiunii pure", numite, cum știm, Idei transcendentale de către Kant, pot
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
descrierii va fi o structură conceptuală paradoxală, în perspectiva a ceea ce a fost stabilit până aici în legătură cu structura de existență "timp fenomen": este vorba despre cuplul "timp necondiționat". Dat fiind faptul că timpul și-a pierdut funcția sa constitutiv-judicativă adică reducția la timp s-a operat potrivit exigențelor exprimate de analitica transcendentală kantiană demersul de față nu va zăbovi peste măsură în acest loc. I se cuvine unei reducții non-judicative să scoată la iveală sensurile cuplului timp necondiționat, mizând, dacă este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dat fiind faptul că timpul și-a pierdut funcția sa constitutiv-judicativă adică reducția la timp s-a operat potrivit exigențelor exprimate de analitica transcendentală kantiană demersul de față nu va zăbovi peste măsură în acest loc. I se cuvine unei reducții non-judicative să scoată la iveală sensurile cuplului timp necondiționat, mizând, dacă este cazul unei aplicații kantiene, pe dialectica transcendentală din sistemul Criticii rațiunii pure. 3.2.2.5. Timpul și necondiționatul; sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale Fără îndoială, termenul de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din urmă este un "obiect rațional" care își capătă sensul numai prin raportarea la condiționat și numai din afara unității posibilității experienței. Relația dintre timp și necondiționat cuprinde încă multe sensuri ce așteaptă să fie constituite; dar numai prin aplicarea unei reducții non-judicative a dictaturii judicativului în varianta sa kantiană. Cu toate acestea, sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale nu poate fi contestat. Prezentarea dialecticii kantiene a avut tocmai acest scop: să-i reconstituie sensul judicativ. 3.2.2.6. Concluzie În Critica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dictaturii judicativului; tehnic, este vorba despre sinteză și deducție, în primul rând. Ambele au de-a face atât cu sensibilitatea, cât și cu intelectul, iar în ultimă instanță, ele constituie "posibilitatea experienței". Totuși, "ultimul" lor sens este acela al unei reducții: la timp. Potrivit cercetării de față, din punct de vedere operațional, analitica și dialectica transcendentale kantiene, ca părți ale logicii transcendentale, aceasta din urmă în mod necesar unită cu estetica transcendentală, se desfășoară astfel: 1. reducția (reducția transcendentală a conceptelor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este acela al unei reducții: la timp. Potrivit cercetării de față, din punct de vedere operațional, analitica și dialectica transcendentale kantiene, ca părți ale logicii transcendentale, aceasta din urmă în mod necesar unită cu estetica transcendentală, se desfășoară astfel: 1. reducția (reducția transcendentală a conceptelor de spațiu și timp în sensul constituirii intuiției sensibile ca parte a unei constituiri fenomenale); 2. deducția (deducția transcendentală a categoriilor, în sensul unei constituiri fenomenale integrale, considerată sinteză formal-intuitivă); 3. reconstrucția (constituirea fenomenală, prin schemele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acela al unei reducții: la timp. Potrivit cercetării de față, din punct de vedere operațional, analitica și dialectica transcendentale kantiene, ca părți ale logicii transcendentale, aceasta din urmă în mod necesar unită cu estetica transcendentală, se desfășoară astfel: 1. reducția (reducția transcendentală a conceptelor de spațiu și timp în sensul constituirii intuiției sensibile ca parte a unei constituiri fenomenale); 2. deducția (deducția transcendentală a categoriilor, în sensul unei constituiri fenomenale integrale, considerată sinteză formal-intuitivă); 3. reconstrucția (constituirea fenomenală, prin schemele imaginației
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul unei constituiri fenomenale integrale, considerată sinteză formal-intuitivă); 3. reconstrucția (constituirea fenomenală, prin schemele imaginației transcendentale și prin principiile inetelectului pur: axiome ale intuiției, anticipații ale percepției, analogii ale experienței și postulate ale gândirii empirice, a unității posibilității experienței); 4. reducția (reducția la timp a tuturor operațiilor de constituire, adică a "prezenței" timpului; reducția la condiția de "regulativ" ca "absență" a timpului). La prima vedere, ar fi vorba doar despre o circularitate constitutivă, în afara căreia nu am avea fenomen și cunoștință
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unei constituiri fenomenale integrale, considerată sinteză formal-intuitivă); 3. reconstrucția (constituirea fenomenală, prin schemele imaginației transcendentale și prin principiile inetelectului pur: axiome ale intuiției, anticipații ale percepției, analogii ale experienței și postulate ale gândirii empirice, a unității posibilității experienței); 4. reducția (reducția la timp a tuturor operațiilor de constituire, adică a "prezenței" timpului; reducția la condiția de "regulativ" ca "absență" a timpului). La prima vedere, ar fi vorba doar despre o circularitate constitutivă, în afara căreia nu am avea fenomen și cunoștință veritabilă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
schemele imaginației transcendentale și prin principiile inetelectului pur: axiome ale intuiției, anticipații ale percepției, analogii ale experienței și postulate ale gândirii empirice, a unității posibilității experienței); 4. reducția (reducția la timp a tuturor operațiilor de constituire, adică a "prezenței" timpului; reducția la condiția de "regulativ" ca "absență" a timpului). La prima vedere, ar fi vorba doar despre o circularitate constitutivă, în afara căreia nu am avea fenomen și cunoștință veritabilă. În fapt, acesteia i se adaugă sensul unei regresii către un "originar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Ideen I / Idei ... vol. I, se află o tensiune cu rost motivant pentru discursul însuși între un gen de analitică logică, strict formală, și unul de analitică fenomenologică al cărei sens tehnic se exprimă în operații fenomenologice precum epoché sau reducția eidetică, tensiune care se simte, uneori, și la discipol. E drept, Heidegger stabilește între "fenomenologia" sa și analitica fenomenologică husserliană distanțe metodologice, tematice și "teoretice" explicite, îndeosebi în Prolegomena zur Geschichte des Zeitbegriffs / Prolegomene la istoria conceptului de timp (1925
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ale Dasein-ului. Toate acestea nu mai pot fi recunoscute în mod direct ca fiind fapte care țin de dictatura judicativului. Dacă țin, atunci simpla lor descriere nu mai are puterea de a le revela; este necesară, pentru acest scop, o reducție de tip fenomenologic, care să indice intenționalitatea Dasein-ului împlicată în propria sa constituire existențială. De aceea o descriere a "structurii factice" a acestuia nu mai este suficientă pentru a-l lăsa să se ivească în ceea-ce-este el însuși. 3.3
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aici. Lipsa de sistematicitate în această întreprindere de scoatere la iveală se datorează dominației regulilor judicative, atât în demersul urmărit, cât și în cel prin care s-a operat. Dominația poate fi recunoscută, formal, în analitica existențială, la nivelul unei reducții judicative a dictaturii judicativului la verb ("este"). Cum știm, aceasta se structurează în funcție de "lucrarea" timpului, ceea ce înseamnă că o veritabilă reducție de acest tip trebuie să ajungă la timp; este ceea ce se întâmplă în analitica existențială heideggeriană. Dar problema urmărită
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și în cel prin care s-a operat. Dominația poate fi recunoscută, formal, în analitica existențială, la nivelul unei reducții judicative a dictaturii judicativului la verb ("este"). Cum știm, aceasta se structurează în funcție de "lucrarea" timpului, ceea ce înseamnă că o veritabilă reducție de acest tip trebuie să ajungă la timp; este ceea ce se întâmplă în analitica existențială heideggeriană. Dar problema urmărită aici nu este aceea de a scoate la iveală această din urmă reducție care este clară prin ea însăși, iar dacă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în funcție de "lucrarea" timpului, ceea ce înseamnă că o veritabilă reducție de acest tip trebuie să ajungă la timp; este ceea ce se întâmplă în analitica existențială heideggeriană. Dar problema urmărită aici nu este aceea de a scoate la iveală această din urmă reducție care este clară prin ea însăși, iar dacă nu poate fi recunoscută ca atare, aceasta se datorează grabei noastre de a trece direct la înțelegerea Dasein-ului ca timp, lăsând la o parte faptul simplu că abia reducția la verb deschide
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
această din urmă reducție care este clară prin ea însăși, iar dacă nu poate fi recunoscută ca atare, aceasta se datorează grabei noastre de a trece direct la înțelegerea Dasein-ului ca timp, lăsând la o parte faptul simplu că abia reducția la verb deschide o cale de operare a reducției la timp. Sesizăm că prioritatea fenomenologică a lui Heidegger este "analiza pregătitoare" a Dasein-ului, că prin aceasta este scoasă la iveală (constituită) însăși ființa acestuia ca timp. Știm, de asemenea, că
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însăși, iar dacă nu poate fi recunoscută ca atare, aceasta se datorează grabei noastre de a trece direct la înțelegerea Dasein-ului ca timp, lăsând la o parte faptul simplu că abia reducția la verb deschide o cale de operare a reducției la timp. Sesizăm că prioritatea fenomenologică a lui Heidegger este "analiza pregătitoare" a Dasein-ului, că prin aceasta este scoasă la iveală (constituită) însăși ființa acestuia ca timp. Știm, de asemenea, că abia de aici încolo ar fi posibilă o ontologie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că abia de aici încolo ar fi posibilă o ontologie ca atare, care să se ocupe cu "adevărul ființei". Dar nu este posibilă nici măcar prima operație, aceea a scoaterii la iveală a ființei Dasein-ului ca timp (sarcina analizei pregătitoare), fără reducția la verb. De aceea, sarcina mea mai departe este tocmai aceea de a reconstitui această reducție. Între timp, trebuie reactualizate cele câteva sensuri non-judicative pe care le-am formulat mai devreme și trebuie sistematizate elementele judicativului constitutiv pe care le-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu "adevărul ființei". Dar nu este posibilă nici măcar prima operație, aceea a scoaterii la iveală a ființei Dasein-ului ca timp (sarcina analizei pregătitoare), fără reducția la verb. De aceea, sarcina mea mai departe este tocmai aceea de a reconstitui această reducție. Între timp, trebuie reactualizate cele câteva sensuri non-judicative pe care le-am formulat mai devreme și trebuie sistematizate elementele judicativului constitutiv pe care le-am evidențiat, cele aparținând analiticii existențiale. În cadrul acestei ultime operații își va găsi locul și cea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formulat mai devreme și trebuie sistematizate elementele judicativului constitutiv pe care le-am evidențiat, cele aparținând analiticii existențiale. În cadrul acestei ultime operații își va găsi locul și cea dintâi. Așadar, în proiectul analiticii existențiale ca ontologie fundamentală are loc o "reducție judicativă" a dictaturii judicativului, dar nu în mod direct la timp, ci la verb; și, prin acesta, la Dasein: la atât se limitează "analiza pregătitoare" despre care vorbește Heidegger. Dar nu cumva "este" (verbul) și Dasein-ul, aparținându-și, țin în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]