3,875 matches
-
de credit care acorda creditul pentru refinanțare va transmite o declarație prin care confirma, pe proprie răspundere, menținerea structurii de garanții a creditului refinanțat, cu obligativitatea instituirii ipotecii legale mobiliare/imobiliare de rang I sau care va dobândi rang 1 ulterior refinanțării asupra bunului care face obiectul refinanțării în favoarea Statului Român și a instituției de credit, proporțional cu procentul de garantare, precum și precizarea ca finanțarea acordata inițial nu a fost utilizata pentru implementarea proiectelor finanțate fonduri europene. Pentru creditele/liniile de
PROCEDURĂ din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282623]
-
refinanțare va transmite o declarație prin care confirma, pe proprie răspundere, menținerea structurii de garanții a creditului refinanțat, cu obligativitatea instituirii ipotecii legale mobiliare/imobiliare de rang I sau care va dobândi rang 1 ulterior refinanțării asupra bunului care face obiectul refinanțării în favoarea Statului Român și a instituției de credit, proporțional cu procentul de garantare, precum și precizarea ca finanțarea acordata inițial nu a fost utilizata pentru implementarea proiectelor finanțate fonduri europene. Pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru
PROCEDURĂ din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282623]
-
oprească startul spre relansare al unei economii care are această tendință. De exemplu, dacă rata de creștere a unei economii este mai mare de 4%, iar rata de folosință a forței de muncă se află sub 5%, atunci dobânda de refinanțare a băncii centrale nu trebuie să fie mică sau spre zero. Este o situație de valorificare a factorilor de producție care nu ar permite o nouă accelerare monetară. Viteza economiei poate fi accelerată de o politică economică pro ciclică. Jocul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Între băncile comerciale care aparțin unor sisteme bancare diferite, În baza relațiilor de corespondent (bănci corespondente) sau de parteneriat cu instituții financiarbancare din străinătate. Principalele tipuri de operațiuni interbancare sunt: • decontările interbancare; • creditele și Împrumuturile interbancare; • depozitele interbancare; • Împrumuturile de refinanțare; • operațiunile de pensiune interbancare; • valorile de recuperat și sumele datorate; • creanțele restante și Îndoielnice; • provizioanele pentru creanțe din operațiuni interbancare. 1) Decontările interbancare sunt plăți fără numerar realizate de băncile comerciale, În două variante, respectiv: • decontări interbancare realizate pentru clienții
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
pentru o perioadă de cel mult o zi bancară (lucrătoare); • depozite la termen fix, care se constituie pentru o perioadă determi nată, mai mare de o zi bancară; • depozite colaterale, reprezentând garanții pentru alte tipuri de operațiuni. 4) Împrumuturile de refinanțare Funcționarea sistemului financiar-bancar național presupune o permanentă colaborare comercială Între Banca Centrală și băncile comerciale, prima având și calitatea de coordonator și reglementator al sistemului național bancar. În acest context, băncile comerciale aflate În dificultăți de trezorerie, sau care urmăresc
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
băncile comerciale, prima având și calitatea de coordonator și reglementator al sistemului național bancar. În acest context, băncile comerciale aflate În dificultăți de trezorerie, sau care urmăresc atingerea unor obiective monetare și de credit stabilite, pot apela la Împrumuturi de refinanțare de la Banca Centrală (Banca Națională, În cazul României). Banca Centrală, la rândul ei, este interesată să susțină sistemul bancar național, potrivit statutului său și menținerii Încrederii În sistemul bancar, care constituie principala sursă de finanțare a economiei. Principalele categorii de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
și 1997, atinsese valori cu trei cifre, fapt ce a condus la o puternică depreciere a monedei naționale. Principalele acțiuni și măsuri luate În perioada 1991-1997, pe piața monetar-valutară, au vizat următoarele aspecte: • liberalizarea dobânzilor În sistemul bancar și reluarea refinanțării de Banca Națională a României (Banca Centrală), prin introducerea instrumentelor de tranzacționare specifice economiei de piață, cum ar fi: − liniile de credit; − creditul de licitație; − creditul pe termen fix; − creditele overdraft etc.; • diversificarea instrumentelor de politică monetară, prin introducerea rezervelor minime obligatorii, În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
operațiunile de plată forțate (evitarea Împrumuturilor de pe piața financiar monetară, În condiții nefavorabile); • furnizarea de informații, soluții și măsuri pentru evitarea vânzării forțate de active, pentru procurarea lichidităților necesare; • furnizarea de informații, soluții și măsuri, pentru evitarea recuperării forțate la refinanțarea băncilor comerciale de la Banca Centrală, În condițiile impuse de aceasta; • fundamentarea deciziilor managementului instituției financiar-bancare pe probleme de lichiditate etc. Literatura economică de specialitate grupează societățile comerciale, În general, inclusiv societățile financiar-monetare, din punctul de vedere al rentabilității și lichidității
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
pentru achitarea importurilor curente și a serviciului datoriei externe, adică o stare de faliment a economiei naționale. Decizia politică luată de conducerea comunistă a statului a fost de a restitui integral datoria externă înainte de termen, renunțând la procedura uzuală de refinanțare și reducând drastic importurile. Dincolo de retorica postrevoluționară anticomunistă, analize bine fundamentate (Văcărel, 2001, pp. 15-39; Ionete, 1993) conturează în mod clar, pe baza unor indicatori obiectivi, situația economică a perioadei. Aceste analize scot în evidență o serie de aspecte esențiale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nivelul SUA, subvențiile reprezintă 22% din întregul venit agricol al SUA, iar în UE și Japonia 32%, respectiv 50%. Numai în perioada 1995-2005, Trezoreria Statelor Unite a acordat familiilor ajutoare în valoare de 135 de milioane de dolari, dirijate numai pentru refinanțarea culturilor și creșterea animalelor. În UE, subvențiile au ajuns la 40% din întreg bugetul Uniunii. Extinderea modelului producției agricole de tip industrial, practicată pe loturi de teren de mari dimensiuni, scoate din habitatul tradițional zeci și sute de milioane de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
economice - fie ea de stat sau privată - prin credite cu dobândă negativă. O asemenea politică monetară era automat o politică guvernamentală. Nici o bancă nu poate acorda credite cu dobândă negativă decât în situația în care dispune de o sursă de refinanțare cu o dobândă și mai puternic negativă decât cea cu care acordă ea creditele. Iar singura sursă de acest fel sunt fondurile de stat. În cazul concret al României, această sursă era asigurată de Banca Națională, ale cărei dobânzi pentru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dobândă și mai puternic negativă decât cea cu care acordă ea creditele. Iar singura sursă de acest fel sunt fondurile de stat. În cazul concret al României, această sursă era asigurată de Banca Națională, ale cărei dobânzi pentru creditele de refinanțare ale băncilor erau, desigur, mai mici decât cele ale creditelor oferite de bănci. O a doua sursă o reprezenta diferența dintre dobânzile la credite și dobânzile la depozite, fie ele ale populației sau ale agenților economici, unde raportul era de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
000 DST (reprezentând jumătate din tranșele II și III) cu suma de 383.000.000 DST (reprezentând jumătate din tranșa a IV), fapt ce este de natură să asigure accesarea de resurse suplimentare pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale. Toate acestea s-au reflectat în documentele negociate, agreate de părți și apelate managementul F.M.I. și ulterior de către Consiliul său Director în data de 19 februarie 2010, respectiv în Scrisoarea de intenție și Memorandumul tehnic de înțelegere
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
2002), p. 134 Tabel 8.6. Cheltuieli locale în funcție de tipul acetora (în %) în 1999 Sectorul local în ansamblu Municipalitățile Departamentele Regiunile Cheltuieli de operare 60 67 64 43 Din care cheltuieli de personal 25 34 11 3 Cheltuieli capitale(cu excepția refinanțărilor capitale) 25 21 26 45 Din care cheltuieli pentru dotări 19 19 14 11 Datoria anuală 15 12 10 12 Dobânda aplicată datoriei 5 4 3 4 Refinanțarea capitală 10 8 7 8 Total 100 100 100 100 Sursa: Dexia
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
suma totală de care aveți nevoie pentru a începe și pentru a rămâne în afaceri. De asemenea, trebuie precizată suma de bani pe care intenționați să o investiți din resursele proprii - economii, avansuri de pe cartea de credit, plăți compensatorii sau refinanțarea unei ipoteci - precum și suma pe care o veți împrumuta de la prieteni și familie. Dacă intenționați să împrumutați de la o bancă sau dintr-o altă sursă externă, posibilii finanțatori vor fi interesați de toate informațiile incluse în planul de afaceri, de
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
prin intermediul burselor de valori sau al agențiilor de piață. footnote>. În funcție de obiectivele, periodicitatea și procedurile lor, operațiunile de piață monetară din Eurosistem pot fi împărțite în următoarele patru categorii (a se vedea și tabelul 6.3): a) operațiunile principale de refinanțare sunt tranzacții reversibile, periodice, de furnizare de lichiditate, cu frecvență săptămânală și o scadență obișnuită de o săptămână. Aceste operațiuni se efectuează de băncile centrale naționale (BCN) pe baza licitațiilor standard. Operațiunile principale de refinanțare dețin un rol fundamental în
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
3): a) operațiunile principale de refinanțare sunt tranzacții reversibile, periodice, de furnizare de lichiditate, cu frecvență săptămânală și o scadență obișnuită de o săptămână. Aceste operațiuni se efectuează de băncile centrale naționale (BCN) pe baza licitațiilor standard. Operațiunile principale de refinanțare dețin un rol fundamental în realizarea obiectivelor operațiunilor de piață monetară din Eurosistem. b) operațiunile de refinanțare pe termen mai lung sunt tranzacții reversibile de furnizare de lichiditate, cu frecvență lunară și o scadență obișnuită de trei luni. Aceste operațiuni
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
și o scadență obișnuită de o săptămână. Aceste operațiuni se efectuează de băncile centrale naționale (BCN) pe baza licitațiilor standard. Operațiunile principale de refinanțare dețin un rol fundamental în realizarea obiectivelor operațiunilor de piață monetară din Eurosistem. b) operațiunile de refinanțare pe termen mai lung sunt tranzacții reversibile de furnizare de lichiditate, cu frecvență lunară și o scadență obișnuită de trei luni. Aceste operațiuni au scopul de a oferi contra-părților refinanțări suplimentare pe termen mai lung și se efectuează de BCN
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
obiectivelor operațiunilor de piață monetară din Eurosistem. b) operațiunile de refinanțare pe termen mai lung sunt tranzacții reversibile de furnizare de lichiditate, cu frecvență lunară și o scadență obișnuită de trei luni. Aceste operațiuni au scopul de a oferi contra-părților refinanțări suplimentare pe termen mai lung și se efectuează de BCN pe baza licitațiilor standard. De regulă, Eurosistemul nu folosește aceste operațiuni pentru a transmite semnale pieței și acceptă, prin urmare, ratele care îi sunt propuse. c) Operațiunile de reglaj fin
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
efectelor fluctuațiilor neașteptate ale lichidității de pe piață asupra ratelor dobânzilor. Aceste operațiuni pot fi efectuate în ultima zi a unei perioade de aplicare a rezervelor minime obligatorii, pentru contracararea dezechilibrelor de lichiditate acumulate de la alocarea din cadrul ultimei operațiuni principale de refinanțare. Operațiunile de reglaj fin se derulează, în principal, sub formă de tranzacții reversibile, dar pot lua și forma operațiunilor de swap valutar sau de atragere de depozite la termen. Instrumentele și procedurile aplicate în efectuarea operațiunilor de reglaj fin sunt
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
constituire a rezervelor minime obligatorii se apreciază pe baza mediei zilnice a rezervelor minime obligatorii constituite de instituția respectivă pe durata perioadei de aplicare. Rezervele minime obligatorii constituite de o instituție se remunerează la rata dobânzii aferentă operațiunilor principale de refinanțare din Eurosistem. Test recapitulativ 1. Care este semnificația UEM în înțelegerea elaborării politicilor în Uniunea Europeană? 2. Cum se explică faptul că Tratatul de la Roma din 1957 face puține referiri la politica macroeconomică și nici o referire la UEM? 3. De ce planul
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
termen lung purtătoare de dobândă în această categorie, chiar și atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanțului, dacă: a) termenul inițial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni; și b) există un acord de refinanțare sau de reeșalonare a plăților, care este încheiat înainte de data bilanțului. Împrumuturile și datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an, conform acordului de împrumut. Contabilitatea împrumuturilor și datoriilor asimilate acestora
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale fac parte din datoria publică a României, dar nu reprezintă obligații ale guvernului, iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale și prin împrumuturi pentru refinanțarea datoriei publice locale. Autoritățile administrației publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne și/sau externe pe termen scurt, mediu și lung, în scopurile prevăzute de lege, numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. Autorităților administrației publice locale
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
instituții specializate. Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu și lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiții publice de interes local, precum și pentru refinanțarea datoriei publice locale. Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. Provizioanele nu pot depăși, din punct de vedere valoric, sumele care sunt necesare stingerii obligației curente la data bilanțului. Instituțiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
în ipoteza nefinalizării ajustării fiscale ar fi reluarea creșterii datoriei publice, care s-ar situa la niveluri îngrijorătoare, trecând dincolo de nivelul de sustenabilitate, estimat la 37% din PIB. Creșterea serviciului datoriei va pune presiune pe ieșirea pe piețele financiare pentru refinanțări la costuri ridicate, fapt care va reduce și mai mult spațiul fiscal necesar relansării economice durabile. Al cincilea risc, destul de consistent, ar fi cel legat de neîndeplinirea țintelor convenite în acordul preventiv cu FMI, CE și BM. Afectarea țintelor macroeconomice
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]