10,187 matches
-
de lobos- Luna lupilor, memoria personală pentru Escenas de cine mudo - Scene de film mut), "mesaj" (apel la neuitare a trecutului istoric și individual), substanță a tramei romanești (trecutul colectiv - Războiul Civil, emigrarea, dictatura - sau personal - perioada copilăriei), obiect al reflecției și explorării poetice, dar și componentă a viziunii auctoriale prin intermediul unui eu lirico-narativo-reflexiv care privește lumea pornind de la asumarea memoriei. Din perspectiva amintirilor trecutului, timp al plenitudinii, este privit prezentul - palid, sărăcit sau dezastruos - și viitorul - catastrofal, primejdios ori neliniștitor
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
înaltă (recunoscută și prin decernarea premiului Jorge Guillén pentru "originalitatea" și "caracterul înnoitor" al acestei opera prima). Poemele lui Llamazares (fără titlu, doar numerotate, pentru a sublinia unitatea ansamblului), creează, pe baza alternanței și osmozei de imagini plastice, evocări și reflecții, un univers poetic care se articulează și capătă sens pe "spirala timpului", unde se reunesc un "odinioară" mitic al originilor, un "ieri" al strămoșilor, un "astăzi" deziluzionant și un viitor previzibil, al eului emitent, într-un mod care permite transgresiuni
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
politice din perimetrul unui sat de mineri din León, în ultimii ani ai epocii franchiste reies dintr-o evocare plină de lirism a universului copilăriei, a treptatei descoperiri a lumii - o lume aspră, dar și înduioșătoare -, în care se intercalează reflecții asupra mecanismelor memoriei, a modului în care "se iluminează și se manifestă". În fața unor fotografii de album din perioada copilăriei sale în acel sat Olleros, mărturii fragmentare și limitate la realitatea clipei, autorul își mobilizează memoria voluntară pentru "a-și
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
conducerea de acolo și apoi să-și caute un nou loc de muncă dacă nu-i oferă post de inginer. - Și tu ce ai de gând să faci? îl atacă mama sa direct, fără să-I mai lase timp de reflecție. - Nu știu, eu am postul asigurat deocamdată, nu mi-l ia nimeni. - Și te întorci acolo doar pentru ea, dacă rămâne? - Nu neapărat pentru ea, că dacă pleacă în altă parte, nu mai există motivul pe care îl invoci tu
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
secvența balului în care aparatul se rotește asupra fetei cochete - sclipitoarea Kirsten Dunst - abandonată în iarbă și în desfrîu). Nu despre libertinaj, ci despre interdicția absurdă, cauzatoare de excese - păcat de neiertat - a dorit Sofia Coppola să mărturisească, invitînd la reflecție deopotrivă pe adolescenți și maturi.
Uciderea inocenței by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16038_a_17363]
-
Nici paroxist-admirativa speculație, nici crima săvîrșită asupra sinelui-alteritate. Pentru că je est un autre, dar Narcis sînt eu. Propriu mitului lui Narcis este să rămînă, totdeauna, un proces (paradoxal încremenit în devenire) și nu un rezultat. O speculație, o reflexie, o reflecție, o reflectare. Tocmai de aceea, nesecat izvor de inspirație pentru toate generațiile. Pentru că ce altceva e orice mit decît o serie nesfîrșită de truisme? Și ce altceva e orice creație decît o încercare de a transforma clișeul, de a-l
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
român. Cu prilejul apariției Corespondenței dintre poet și Gisèle-Celan Lestrange, soția lui, atît în franceză la Seuil cît și în germană la Suhrkamp, într-o ediție critică excepțională, la Casa Americii Latine din Paris a fost organizată o zi de reflecție și dezbatere. A participat fiul poetului. * La France exporte mal sa culture titrează Le Figaro din 2-3 iunie pe prima pagină. E subiectul paginilor culturale, dar și al editorialului lui Michael Schifres. La originea discuției se află un raport parlamentar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16107_a_17432]
-
rațiunii pure, de pildă. Într-un roman de Tolstoi poate exista la fel de multă profunzime filozofică, ca și într-un tratat de filozofie. Important este, însă, crede Haack, că Tolstoi va fi citit pentru altceva decît (sau nu în primul rînd) reflecția pură, ideea în sine. Sigur, asta înseamnă să presupui o distincție între gîndire și limbaj, or tocmai distincția face obiect de dispută în contextul postmodernismului. Și în felul acesta discuția se complică și alunecă în tenebre conceptuale și metodologice din
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
pe un prezent gata instaurat. S-ar putea crede că acest straniu soi de bovarism întors pe dos dobândește în anumite împrejurări puterea de a schimba (totuși) istoria. Cartea lui Tibor Méray despre revoluția din '56 oferă nenumărate ocazii de reflecție pe un astfel de temei. Este cert că insurgenții au așteptat (e adevărat, în disperare de cauză!) o reacție internațională, coordonată, în favoarea lor. Față de tragismul zilelor represiunii, slabele speranțe primite din Apus vor fi amar ironizate de către Tibor Méray (un
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
bune intenții și în plus nu am auzit de vreo respingere temeinică a argumentelor lui venind din partea unui biliotecar sau specialist în biblioteconomie. Și dacă autorul are într-adevăr dreptate, problema pe care o descrie e gravă și merită o reflecție filozofică. Se pare că principiul fundamental de transcriere a unei cărți/reviste în format de microfișă nu-l constituie dorința depăstrare cu orice preț a conținutului respectiv. Sîntem o societate obsedată de memorie, lumea occidentală larg definită, iar memoria înseamnă
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
și auster, par ștampilate într-o cancelarie celestă. Aceste fraze impun respect și intimidează. Așa se explică, printre altele, de ce cenzura a lăsat să apară (în 1983, în România literară, într-un interviu realizat de Mircea Iorgulescu) următoarele mărturisiri și reflecții nonconformiste referitoare la patriotismul scriitorului: " Legătura dintre scriitor și poporul său nu este una veselă și decorativă ca un șervet cu motive folclorice într-un restaurant pentru uzul turiștilor străini, ci una profund dramatică, cel mai adesea dureroasă, un raport
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
care reflectă, într-un colorit de mare expresivitate, evenimente dramatice contemporane vieții artistului („Masacrul din Chios“, „Libertatea conducând poporul“), tablouri cu subiect oriental („Femei din Alger“), portrete, naturi moarte, scene de vânătoare, peisaje etc. Este autorul unui remarcabil „Jurnal“, cu reflecții asupra picturii. Marți, 29 aprilie „Societatea Filarmonică Română“ Cu 135 de ani în urmă s-a înființat, la București, „Societatea Filarmonică Română“ (astăzi Filarmonica „George Enescu“, denumită astfel din 1955), din inițiativa unui grup de muzicieni, în frunte cu medicul
Agenda2003-17-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280947_a_282276]
-
unei lumi literare, fără modele anterioare. Conform tradiției românești, după ce tinerii conchid că vor să-și ducă viața împreună pentru totdeauna, se apelează la etapele premergătoare consfințirii deciziei luate. Scriitorul vine cu suspansul. Textul se încarcă de tensiune: acțiune și reflecții, frământări în neliniște și hotărâri. Despărțirea este iminentă! Deși fiecare trăiește în țara lui, comunicarea oficiată cu... telefonul mobil îi ține un timp în mrejele speranței, a retoricii asumate pe cont propriu. Un accident nefericit, produs în cadrul unor mișcări de
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
mai înainte, dar ele, de această dată au ieșit învingătoare. Simțea în el o supraabundență de forță creatoare, cel mâna vertiginos în vâltorile necunoscutului"). De la persoana a III-a, autorul îi oferă lui Ciprian un text în aceeași tărie de reflecție: Suntem în fond atât de singuri, din cauza semenilor noștri și ne refugiem în noi, unde creăm o altă lume, mai bună, poate, dar tot atât de plină de contradicții". Mitul oglinzii se redimensionează de fiecare dată când este părăsită conștiința. Toate eforturile
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
li se cuvin, pentru ca textele să rămână bine fixate în tiparele morfosintactice ale limbii române. 4. Nicolae Pârvulescu (Craiova) Dacă e să-i dăm crezare criticii literare de tip francez, actuala carte a lui Nicolae Pârvulescu debutează exabrupto cu o reflecție de natură proustiană, ca și când în căutarea timpului pierdut, ar fi acțiune revendicabilă nu mai pe cont propriu. Indirect, Silviu Grigorașcu, în postura pacientului care dorește să-și salveze memoria, să-o apere de corozitățile vieții, convingător, din camera traumatizantă a
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
de realitate. „Pentru mine - scrie S. Curticeanu -, congresul ce urma să vină a reprezentat speranța că judecata cea de pe urmă va învinge devotamentul absurd pentru un ideal pierdut, că trăind o dramă a lucidității Ceaușescu va avea un moment de reflecție care-l va face să renunțe la norme sterpe, că va avea, în sfîrșit, capacitatea și maturitatea să desprindă realitatea tristă ce se ascunde în spatele odelor ipocrite. ș...ț Iluzia a fost de scurtă durată și speranța deșartă.” xxv Se
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
S-ar putea însă ca autorul să aibă dreptate în privința stării lucrurilor. Ce fac scriitorii români de după 1990? Unii sunt obsedați să fie „universali”, altfel spus competitivi, aparținând „culturii de performanță”. Alții încearcă să se individualizeze, cum? Prin „stări sufletești, reflecții stârnite de diferite evenimente, relatări ale faptelor vieții” lor. Este formularea soft. Iat-o și în varianta hard: „...își contemplă la nesfârșit buricul, miniaturiști ai unor migăloase și opulente înflorituri pe marginea unui text altfel îngrozitor de banal și insignifiant (...) nereușind
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2696_a_4021]
-
Cronică literară & beyond Cosmin Ciotloș Dincolo de conținutul ei propriu-zis, cartea aceasta a Simonei Sora suscită o suită de întrebări și deschide o altă suită de trasee de reflecție. E vorba, pe scurt, despre raportul (foarte complicat și extrem de interesant) pe care criticii de întâmpinare îl stabilesc (de cele mai multe ori, pe nesimțite) cu genul în care se exersează. Vulgata e, ca orice vulgată, categorică: orice critic in statu nascendi
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
despre imaturitate, fără mare speranță de a o regăsi (bine zis!). Dau peste altceva: „E stressul ciudat și înspăimântător al bucuriei de a trăi, care trezește în noi un sentiment de vinovăție”. N-am acest sentiment. Numai mijlocindu-l prin reflecție, gândindu-mă la suferința altora, pot să-l am. Ciudată e poate asocierea dintre bucuria de a trăi și gândul liniștit că, peste nu multă vreme, am să mor. Sylvia Plath: Soon, soon, the flesh The grave cave ate will
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2735_a_4060]
-
Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu este autorul volumului Cinema... un secol și ceva. O istorie cronologică a cinematografului mondial 3 martie 1985 - 31 decembrie 2000 (Curtea Veche, 2002), o altă lucrarea de largi dimensiuni și care relevă enciclopedismul dublat de reflecție critică al autorilor. Titlul noului volum relevă o opțiune esențială prin chiar termenul pe care-l vehiculează, cel de cinematografist și nu cel de cineast (cinéaste) pe care Louis Delluc reușea să-l impună în anii ’20, cu disocierea fondatoare
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
apreciabilă de kitsch în care este înfățișată viața țiganilor este dublată de o poezie a pitorescului și melancoliei. Lirismul suprimă logica narațiunii, în ciuda interesului documentar și a relevanței istorice pe care regizorii încearcă să le confere filmului prin cronologie și reflecțiile asupra situaț iei politice. Literatura și muzica se întâlnesc și se despart în acest film al imposibilității conviețuirii lor în aceeași cultură, cea populară. Melancolia à la russe este înlocuită cu nevroza à la français în Violette, biopicul lui Martin
Festivalul Internațional de Film de la Istanbul - Filmul și artele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2622_a_3947]
-
Împotriva lor, care sunt stăpânii a toate, nu mai rămân alte forțe decât cele ale rațiunii, și alte arme decât cele ale inteligenței și cuvântului - care din fericire sunt ale noastre -, pentru a-i determina la acel ultim moment de reflecție de care este nevoie pentru a salva omenirea.” Ce dăinuie oare, după ce a intrat în legendă „magul realismului magic”? Neîndoios, prețuirea, admirația și dragostea zecilor de milioane de oameni de pe glob care i-au citit opera, tălmăcită în 35 de
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
posibilități a limbii (dacă poate?) orice limbă este aptă și poate să atingă măsura poematicului , ci a unei modalități de realizare a poematicului. Acel "să văd din interior cum" rezonează cu anteriorul său principiu, văzând și făcând, și presupune implicarea reflecției în experiență. Volumul Oglinzile din Chicago cuprinde 104 "aproape poeme", așezate după principiul egalității ca importanță, adică alfabetic. Însă ele respectă cele două coordonate: a reflexivității cu des facerile sale pe verticală și cea a experienței cu desfășurările ei practice
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
sunetele diferite ale altor obiecte și în clipa aceea, vraja e ruptă, el descoperă o lume a sunetelor pe care nu o cunoștea. Chiar și după apariția filmului sonor, chiar și în viața lor personală, privată, când nu mai sunt reflecții pe pânză, personajele tac cu aceeași înverșunare comunicând exclusiv prin intertitluri. Până și ecranul a cedat, a început să vorbească. Ele tac! Ele continuă să-și păstreze muțenia, în virtutea unei convenții pe care autorul o impune atât de firesc, încât
CANNES 2011 - „Artistul“, tăceri şi nostalgii de film mut în zarva croazetei... () [Corola-journal/Journalistic/26441_a_27766]
-
cu care erau întâmpinate, de pildă, producțiile nefericitului Bodnărescu, pe care numai geniul argumentativ al lui Maiorescu reușea să-l salveze de râsul gros al „celor opt” (facțiunea informală care pretexta a nu înțelege subtilitățile). Era, deci, de așteptat, ca reflecțiile inițiale ale lui Dionis să contrarieze. Nu doar acest mic grup, de o cerbicie altminteri foarte pragmatică, dar, observă George Panu, mulți dintre cei prezenți au dat semne de neliniște ori chiarr iritare. Consemnate meticulos, reacțiile lor sunt o remarcabilă
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]