1,838 matches
-
obsesii triunghiulare" (vezi René Girard), m-am inspirat adeseori din interpretările unui Barthes sau Stanzel. Sprijinindu-mă pe autoritatea celui din urmă, bunăoară, mi-am permis să corectez erori încetățenite la noi. Astfel, punctul de vedere numit de Henry James reflector a pătruns în limba română ca "reflector", trimițîndu-ne astăzi la "obiectul reflectorizant" (ceea ce Friedman numește camera, iar Stanzel Reflektorfigur), mai curînd decît la "rezoner", la "ființa care reflectează". Cazuri ca acestea sînt extrem de delicate, pentru că un cuvînt, o dată intrat în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
inspirat adeseori din interpretările unui Barthes sau Stanzel. Sprijinindu-mă pe autoritatea celui din urmă, bunăoară, mi-am permis să corectez erori încetățenite la noi. Astfel, punctul de vedere numit de Henry James reflector a pătruns în limba română ca "reflector", trimițîndu-ne astăzi la "obiectul reflectorizant" (ceea ce Friedman numește camera, iar Stanzel Reflektorfigur), mai curînd decît la "rezoner", la "ființa care reflectează". Cazuri ca acestea sînt extrem de delicate, pentru că un cuvînt, o dată intrat în obișnuință, sfîrșește prin a nu mai fi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
telegrama pe care i-a trimis-o Johnnie ca să-i spună că va veni la bal, sfîrșitul notiței e distrus prin împușcare, în așa fel încît să reflecte atît PUNCTUL DE VEDERE al fetei cît și punctul de vedere al reflectorului, mai "obiectiv". ¶Genette 1980. focalizare exterioară [external focalization]. 1. Un tip de FOCALIZARE sau PUNCT DE VEDERE în care informația transmisă este în cea mai mare parte limitată la ceea ce fac și spun personajele, neexistînd o mențiune directă a ceea ce
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în modelul greimasian. Obiectul (analog PERSONAJULUI CĂUTAT de la Propp și SOARELUI de la Souriau) e căutat de SUBIECT. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. obiectivul reflectorului [camera eye]. O tehnică ce presupune că situațiile și evenimentele transmise "se întîmplă pur și simplu" în fața unui aparat neutru și că ele sînt transmise ca atare, în acest fel (trilogia S.U.A.); REFLECTOR. ¶Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Magny 1972
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. obiectivul reflectorului [camera eye]. O tehnică ce presupune că situațiile și evenimentele transmise "se întîmplă pur și simplu" în fața unui aparat neutru și că ele sînt transmise ca atare, în acest fel (trilogia S.U.A.); REFLECTOR. ¶Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Magny 1972. omnisciență editorială [editorial omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența editorială caracterizează naratorul heterodiegetic, omniscient, ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu punct de vedere intern variabil: Vîrsta rațiunii, Spre far); (6) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ (narator heterodiegetic cu punct de vedere intern fix: Ambasadorii, Portret al artistului în tinerețe); (7) MODUL DRAMATIC (narator heterodiegetic cu punct de vedere exterior: Vîrsta ingrată); (8) REFLECTOR (situațiile și evenimentele narate "tocmai se întîmplă" înaintea unui aparat neutru și sînt transmise de acesta fără vreo organizare sau selecție vizibilă). ¶Stanzel identifică trei tipuri principale de SITUAȚII NARATIVE: SITUAȚIE NARATIVĂ AUCTORIALĂ (caracterizată de un narator omniscient: Tess D
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este strîns legat de PERIPEȚIE. ¶Aristotle 1968 [1965]. recuzită [prop]. Un EXISTENT care nu este activ în situațiile și evenimentele povestite. În opoziție cu PARTICIPANTUL, recuzita face parte din MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. ¶Grimes 1975. referent [referent]. Vezi CONTEXT. ¶Jakobson 1960 [1964]. reflector [camera]. Unul din cele opt tipuri de PUNCT DE VEDERE, după Friedman, care găsește în această tehnică condițiile optime pentru excluderea naratorului. Reflectorul sau OBIECTIVUL REFLECTORULUI (se presupune că) înregistrează, fără organizare vizibilă ori selecție, tot ce se derulează în fața
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu PARTICIPANTUL, recuzita face parte din MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. ¶Grimes 1975. referent [referent]. Vezi CONTEXT. ¶Jakobson 1960 [1964]. reflector [camera]. Unul din cele opt tipuri de PUNCT DE VEDERE, după Friedman, care găsește în această tehnică condițiile optime pentru excluderea naratorului. Reflectorul sau OBIECTIVUL REFLECTORULUI (se presupune că) înregistrează, fără organizare vizibilă ori selecție, tot ce se derulează în fața sa. ¶N. Friedman 1955b. regula rescrierii [rewrite rule]. O regulă de forma X → Y (a se citi "rescrieți X ca Y" sau "X
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
face parte din MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. ¶Grimes 1975. referent [referent]. Vezi CONTEXT. ¶Jakobson 1960 [1964]. reflector [camera]. Unul din cele opt tipuri de PUNCT DE VEDERE, după Friedman, care găsește în această tehnică condițiile optime pentru excluderea naratorului. Reflectorul sau OBIECTIVUL REFLECTORULUI (se presupune că) înregistrează, fără organizare vizibilă ori selecție, tot ce se derulează în fața sa. ¶N. Friedman 1955b. regula rescrierii [rewrite rule]. O regulă de forma X → Y (a se citi "rescrieți X ca Y" sau "X constă din Y
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
rezolvare [resolution]. 1. În terminologia aristotelică, acea parte a intrigii care merge de la începutul unei schimbări în destin la SFÎRȘIT. În acest sens, rezolvarea (lusis) n-ar trebui confundată cu DEZNODĂMÎNTUL. 2. Vezi REZULTAT. ¶Aristotle 1968 [1965]; Labov 1972. rezoner [reflector]. În terminologia lui James, FOCALIZATORUL, CENTRUL NARAȚIEI, deținătorul PUNCTULUI DE VEDERE, CONȘTIINȚA CENTRALĂ sau INTELIGENȚA CENTRALĂ. H. James 1972. Vezi și FOCALIZARE. rezultat [result]. În terminologia lui Labov, rezolvarea evenimentelor care constituie PUNEREA SUB TENSIUNE; SFÎRȘITUL. Dacă se consideră că
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
publică Tabelul a 31 de elemente chimice (la acestea a adăugat lumină și căldura, despre care credea că sînt substanțe materiale fără masă). În Tratat elementar de chimie el introduce legea conservării masei. ¶ W. Herschel dispune de un imens telescop reflector, cu o oglindă cu diametrul de 124,5 cm și o distanța focală de 12,2 m. ¶ Martin H. Klaproth descoperă uraniul și zirconiul. ¶ Este construită la Manchester (Anglia) prima fabrică de bumbac cu mașini care au motoare cu aburi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
teoria catastrofelor, potrivit căreia mari dezastre naturale au provocat extincția unor grupuri mari de specii animale, precum și modificarea structurii Pămîntului. ¶ Max J.S. Schultze arată că citoplasma (numită atunci "protoplasma") este aproximativ identică pentru toate formele de viață. ¶ Thomas Drummond inventează reflectorul de scenă (cu oglindă parabolica). ¶ Thomas Telford construiește un pod suspendat peste Menai Straits (Wales) de 176 m lungime, astfel inaugurînd epoca modernă a construcției de poduri. ¶ George Stephenson face prima cursă cu "Mijlocul de locomoție nr. 1", i.e. prima
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
acest spațiu cît se poate de domestic, există și un accident scenografic, ceva care-și va declara mai tîrziu identitatea, și atunci vom înțelege că e o vorba de o mini-scenă, dotată cu o cortină în două părți, cu un reflector și cîteva elemente de decor un scaun, silueta unui copăcel, pe ramurile căruia butaforul teatrului a agățat niște frunze pentru totdeauna verzi; tot mai tîrziu vom înțelege că este un spațiu al disperării.) Gh. Popescu unu: (intră bombănind, bombănind, bombănind
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
P unu: Iar?! Am jucat-o și săptămîna trecută... Gh. P. doi: Ba nu, am jucat-o acu' trei săptămîni... Gh. P. unu: Bine, hai că aranjez eu scena..., tui caută textul..., să ne ajutăm oleacă... (trage cortina miniscenei, aprinde reflectorul, pune două scaune, stinge lumina din cameră; Gh. P. unu își pune o șapcă, Gh. P. doi, o bască toate luate dintr-o cutie) Gh. P. doi: (schimbînd șapca cu basca) Hai că azi joc eu pe Paleu, și tu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
să spui ceva adevărat..., îți închiriez scena mea... Gh. P. doi: Tu tot mai crezi că pe scenă se spune adevărul...! Gh. P. unu: În orice caz, mai multe decît la spovedanie... (pune scaunele pe o laterală a miniscenei, stinge reflectorul, agață peruca cu care P. doi îl jucase pe Paleu, trage cortina) Gh. P. doi: (asistînd la această "desființare" a scenei) Ce naiba ți-o fi venit și ție cu trăsnaia asta...! Hm! Să-ți faci o scenă în cameră...! Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
conducea Cuba de mai puțin de patru ani în 1962. Deși în joc erau evenimente ce se petreceau pe solul insulei lor, căci acolo erau instalate rachetele ce intrau prin porturi cubaneze, în timpul crizei, cubanezii au ieșit treptat din lumina reflectoarelor concentrate pe ciocnirea sovieto-americană. Încercasem să înțeleg cu simpatie cultura și politica latino-americană, îndemnat de un mare scriitor Columbian, German Arciniegas, refugiat politic în anii '50 la New York. El era autorul unei cărți remarcabile, Douăzeci de țări între frică și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ca președinte, cenaclul literar „Mihai Eminescu” al Universității bucureștene și a fost angajat ca redactor la revista „Viața studențească”. Este, din 1967, redactor al Televiziunii Române, cu o pauză, 1983-1989, când a lucrat la Radio, remarcându-se prin anchetele din cadrul emisiunii „Reflector”. În 1990 devine redactor-șef al Oficiului de presă și tipărituri al Radioteleviziunii Române și director al Departamentului de logistică și memorie. Conduce și editura particulară „Românul” (1990-1994). A debutat ca poet, în 1957, în paginile ziarului „Flamura Prahovei”, iar
DIMITRIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
va estompa expertiza acelui membru. Conceptul de echipă: în căutarea unei probleme De unde atunci această fascinație pentru echipe? Cel mai des folosită analogie este cea a valorii echipelor sportive. Am urmărit cu toții meciuri în care membrii echipei renunță la lumina reflectoarelor pentru binele echipei. Membrii echipelor care lucrează împreună câștigă; echipele în care există disensiuni pierd. Bineînțeles, a lucra împreună și a colabora este mult mai bine decât a lucra unul împotriva altuia, dar multe companii au confundat echipele cu munca
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
discutarea problemelor zilei. Astfel, articolele politice vădesc o clară luare de poziție împotriva fascismului incipient în Europa și la noi, iar textele pe teme sociale și culturale au totdeauna accente critice remarcabile. Rubrici ca „Veac tânăr”, „Între da și nu”, „Reflector și rotativă”, „Puncte nevralgice”, „Între Corso și Bahlui” conțin o publicistică febrilă și diversă, atentă la fenomenul politic și artistic. Deși nu beneficiază de un spațiu larg, literatura apărută aici are un nivel meritoriu. Sunt publicate poezii de George Lesnea
BLOC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285763_a_287092]
-
la înălțimea celorlalți, vrând să-și stăpânească spaima din ziua aceea mare... Se întorsese pe platou, nemaiștiind ce să facă acum cu trupul ei, din care fiecare părticică era pătrunsă de o exaltare nerăbdătoare. Dar începuseră deja să se stingă reflectoarele. Toate acestea aveam să le ghicesc mai târziu. În seara aceea, am văzut doar o adolescentă care umbla încoace și încolo într-un colț din parcul nocturn, învârtindu-se de mai multe ori în cercul spălăcit desenat de un felinar
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
narative tipice: persoană, perspectivă, mod / 87 3.1.1. Opoziția I (persoană): referință la persoana întîi referință la persoana a treia / 100 3.1.2. Opoziția II (perspectivă): perspectivă internă perspectivă externă / 102 3.1.3. Opoziția III (mod): narator reflector / 103 3.1.4. Cercul tipologic / 105 3.2. Dinamizarea situației narative / 109 3.2.1. Profilul narativ / 116 3.2.2. Ritmul narativ / 118 3.3. Schematizarea procesului narativ: tipare narative / 125 3.4. Dinamizare și schematizare: concluzie / 129
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Care sînt așadar cele mai importante concepte din lucrarea de teorie narativă a lui Stanzel? Contribuția cu totul excepțională a lui Stanzel constă în descoperirea romanului cu situație narativă personală, respectiv în fixarea terminologică și în descrierea naratologică a modului "reflector". Acest demers deschizător de drumuri în teoria narațiunii se întemeiază pe cunoștințe lingvistice, dar și pe o istorie a abordării naratorului în tradiția germană și în cea anglo-americană a analizei textului narativ. Romanul secolelor al XVIII-lea și al XIX
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cauți ceva.). Și pregătirea narațiunii este importantă în romanul cu narațiune personală. După cum arată Stanzel în Teoria narațiunii de mai tîrziu, remodelată structuralist, astfel de incipituri narative sînt marcate de utilizarea etică (Harweg) a deicticelor și a pronumelor personale: modul reflector, în care un personaj reflector apare în locul naratorului care intermediază, organizează textul narativ în jurul conștiinței sau și mai bine: în jurul centrului deictic al reflectorului. De aceea modul lui de a cunoaște și punctul lui de orientare sînt centrul reprezentării verbale
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este importantă în romanul cu narațiune personală. După cum arată Stanzel în Teoria narațiunii de mai tîrziu, remodelată structuralist, astfel de incipituri narative sînt marcate de utilizarea etică (Harweg) a deicticelor și a pronumelor personale: modul reflector, în care un personaj reflector apare în locul naratorului care intermediază, organizează textul narativ în jurul conștiinței sau și mai bine: în jurul centrului deictic al reflectorului. De aceea modul lui de a cunoaște și punctul lui de orientare sînt centrul reprezentării verbale; spre deosebire de un narator auctorial sau
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de incipituri narative sînt marcate de utilizarea etică (Harweg) a deicticelor și a pronumelor personale: modul reflector, în care un personaj reflector apare în locul naratorului care intermediază, organizează textul narativ în jurul conștiinței sau și mai bine: în jurul centrului deictic al reflectorului. De aceea modul lui de a cunoaște și punctul lui de orientare sînt centrul reprezentării verbale; spre deosebire de un narator auctorial sau la persoana întîi, naratorul de aici nu trebuie să-i comunice unui naratar relații emice fundamentale (cine? unde? cînd
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]