3,182 matches
-
parcursul poetic al autoarei, înregistrat în acești ani, odată cu schimbările și răspântiile drumului său, supus transformărilor, luărilor de capăt, experiențelor uneori dramatice, dar mereu ascendente spiritual. Și cum altfel ar vedea un pictor-poet aceste repere prin prisma creativității lirice decât reflexiv, vizual și contemplativ pictural? Primul volum, Confesiuni, 1993, editat și în Sua, bilingv, a obținut premiul revistei Tribuna la Concursul național de poezie George Bacovia, Bacău, 1992. Cuprinde poezii meditative, de stare, momente vizuale cu cerneri contemplative de un diafan
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
ci dimpotrivă, asupra performanței estetice. Un lirism rece, distant, aristocratic, foarte original, ce comunică prin enunțuri controlate sever de intelect, evitând, programatic, pare-se, orice sentimentalisme și orice brutalități. Ea nu este nici descriptivă, nici confesivă, nici afectiv-sentimentală, ci contemplativă, reflexivă și interpretativă. Pe scurt: o poezie ce cultivă emoția rece a ideii: Învârtit de lucruri pe degete mă pierd în viața lor în viața celorlalți în consumul acesta mașinal care mă ingerează subit într-un vârtej calm mă citește sub
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
sugestive. Poeta este convinsă că: „Muzica sufletului meu / Capodoperă fără egal” (Imensitate). Autoarea folosește și licențe poetice: „Să văd răsărite surâsurile mii / A oamenilor ce dus-au tăcerea” (Mi-aș fi dorit mai mult de la oameni...) Poeta strecoară și versuri reflexive, de tip panseistic: „Cine nu crede că viața ne lasă, / Puterea de-a trece prin ea, / Să ducă tristețea și inima grea.” (Mi-aș fi dorit mai mult de la oameni...) Versuri memorabile, panseuri lirice sunt presărate peste tot: „Atunci când timpul
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
a evoluției mele ca scriitor. Acelea erau încercări, întinderi de băț către niciunde cu speranța că în acea bâjbâială tot voi prinde la un moment dat ceva. YMP: Despre scrierile tale pot spune că-s exerciții de sinceritate, spontane și reflexive. Tocmai pentru că sunt foarte dense, ele nu se descoperă decât acolo unde lectura-i făcută și cu mintea și cu inima. Sub semnul intuiției că “aici se vindecă o rană”, atât Penitențele și Revenirea Cuvântului Dintâi, dar mai ales Candela
TREI CĂRŢI, UN NUME, O VOCE, O POETĂ, ANNE-MARIE BEJLIU DE IOAN-MIRCEA POPOVICI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372571_a_373900]
-
gândeam cum va fi clipa când eu îl voi întâlni pe idolul meu care scrie asemenea poezii? Cum voi începe o conversație cu el? Eu sunt o femeie atât de simplă, dar câteodată mă complic atât de mult... Sunt o reflexivă, o proastă care visează cai verzi pe pereți, așa cum îmi spune mama, îmi fac și îmi pun atâtea probleme... Și iată ce simplu a fost totul... Și în această splendidă seară eu nu știu cu ce să încep... Iată la
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
foarte documentat, principalele momente ale istoricelor uniri care au întregit România. A vorbit liber, emoționat, amintind de reperele fundamentale ale istoriei noastre. A fost aplaudat de colegii seniori din toată inima. Mihaela Popa, cea care ne-a obișnuit cu pastilele reflexive zilnice, a citit și ea cuprinsă de emoție și de fior patriotic, câteva meditații legate de personajul devenit emblemă a țăranului român trimis la Divanul ad-hoc, Moș Ion Roată, interpretând în felul ei analitic, evenimentul, prin prisma omului de azi
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
frumosului - conștiința-i creatoare face câte un popas la „ore de cumpănă” și trece prin filtrul trăirilor hipersensibile întregul „arsenal” al realității înconjurătoare ... Dar nu se mulțumește cu atât! Spațiul metafizic pare a fi locul cu disponibilități multiple pentru spiritu-i reflexiv și profund... spirit care pătrunde în invizibil cu încredere și tenacitate... provăcând misterul. Un moment dintr-o zi caniculară de vară este redat printr-un limbaj limpede, clar, însuflețit de prospețimea gândului către cea așteptată. „razele soarelui își caută // strălucirea
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 458 din 02 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Corespondența eminesciană- o manifestare de forță majoră Așa cum se cunoaște din mărturiile celor care l-au cunoscut, Eminescu avea un temperament meditativ, reflexiv și adâncit în sine, trăind în inepuzabilul său univers al eului.Datorită acestor caracteristici poetul trimitea scrisori de obicei din constrângerea împrejurărilor vieții, dar cu excepția celor către Veronica Micle. Despre acest episod, care a stîrnit un scandal în lumea istoriei
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
se ridică în genere nici pe departe la valoarea poeziei, conținând pe deasupra și unele momente stânjenitoare privind episodul Caragiale, care pot fi aduse în discuție eventual în cadrul unei biografii. Memorialiști de la Junimea, ca și prietenii, l-au văzut mai totdeauna reflexiv și tăcut, abstras din realitatea imediată, puțin văzut în clipe de euforie verbală, sau de supărare mânioasă împotriva soartei și a necazurilor vieți. Scrisoarea, pentru el, e aproape un accident în viața lui, fapt ce-i contrazice personalitatea și punându
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
competența lui A. S. Robayna în domeniul științei textului, dar și de practica sa de comentator plastic). Aflat în Muzeul Morandi din Bolognia (v. ciclul Alianța), poetul “celebrează” puterea artei de a transforma materia, vizibilul, în stare de suflet, în act reflexiv: ”...mâna ce-a putut atinge indivizibilul/ s-a liniștit pentru o clipă , nu mai răscolește/ în culoarea vasului, pleacă, în tăcere,/ în afara lumii, în desăvârșire.// O, trup al alianței,/ materie ce refaci materia lumii,/ în pigmentul tău se celebrează deschiderea
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
nu mai găsesc pe nimeni în casă. Cei doi zburaseră pentru totdeauna în cer. Un comentariu aparte ar merita textele „clasice”, care aduc o atmosferă a delicateții, bucuriei sau suferinței și revoltei. Multe se vor meditații, riscând o anume uscăciune „reflexivă”, altele oferă sonuri de cantabilitate firească, expresivă. Imaginea poetului damnat reface răstignirea: „Neîmpăcat mă caut, trist/ Spre soare încă mai privesc/ Un singur frate am, pe Christ/ Și deci m-autorăstignesc” (Autorăstignirea). Eteroclite, din acest punct de vedere, Revelațiile lui Ion
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
de la elev la elev, de la elev la profesor”. Este depășită situația în care un elev învăța de unul singur și nu avea cu cine să se consulte. Printre metodele moderne, autoarea enumeră: „Ciorchinele, rebusul școlar, mozaicul, brainstorming-ul, metoda predării reflexive, dramatizarea, jocul de rol, jurnalul de lectură, portofoliul elevului”. Desigur că se poate lucra și individual, dar preferabil este lucrul în perechi sau pe grupe. Mijloacele moderne sunt diverse și atractive. Și profesorul va alege metoda cea mai bună. Experimentul
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
Profesorul trebuie să învețe elevii cum să gândească și nu ce să gândească, încurajându-i să-și exprime părerile și stimulându-le astfel elevilor, încrederea în propriile forțe. În privința lecturii, profesorul le propune elevilor o lectură participativă, inocentă, și una reflexivă, critică. În privința metodologiei, metoda activă, prezentă și prin varianta sa dimensionată social, învățarea prin cooperare, subliniază autoarea. Scrisul are o deosebită importanță pentru trezirea conștiinței, dar din păcate, nu întotdeauna, autorii s-au bucurat de libertatea de expresie. Iar unii
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
eseul de 5-10 minute. Un subcapitol foarte interesant se referă la Studiul literaturii în școală și rolul acesteia în modelarea elevilor. Totodată, specifică faptul că programa școlară propune patru categorii de scriere despre textul literar și nonliterar: scriere funcțională, scriere reflexivă, scriere imaginativă și scriere interpretativă. Autoarea enumeră și etapele lecției tradiționale: momentul organizatoric, actualizarea sau verificarea cunoștințelor dobândite anterior; însușirea noilor cunoștințe; acestea fiind înlocuite cu alte tipare: modelul învățării directe sau explicite; modelul: Știu, Doresc să știu; Am învățat
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
pe conținutul mesajului scris de elevi și nu pe aspectele lui. „Se recomandă, afirmă autoarea, scrierea mai grosieră la început, când sunt așternute pe hârtie gânduri sau impresii, abia mai apoi se recomandă cizelarea rândurilor respective. Conform didacticii moderne, scrierea reflexivă și imaginativă include prezența ciornelor succesive, corectarea și rescrierea variantei finale.” Subcapitolul 4 are ca subiect Noile tipuri de abordare didactică. E vorba de strategiile învățării explicite și categoria activităților globale de comunicare, cum ar fi: atelierul de scriere și
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
globale de comunicare, cum ar fi: atelierul de scriere și lectură, dezbaterea, interviul, expunerea orală. Se recomandă să se folosească metode de evaluare centrate deopotrivă asupra rezultatelor și procesului învățării: portofoliul, proiectul, hărțile conceptuale, eseul de cinci minute, posterul, jurnalul reflexiv Un alt subcapitol are ca obiect Structurarea lecțiilor de redactare. Se specifică aici, că „față de redactarea tradițională, când elevul era emițătorul, iar profesorul receptorul mesajului, prin abordarea modelului comunicativ-funcțional, se schimbă în permanență statutul emițătorului și al receptorului, elevul construind
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
compunere despre mesajul textului. Subcapitolul 8 are ca obiect Scrierea imaginativă. Și aici putem afla Cum se poate scrie o compunere narativă; Cum se poate scrie o compunere narativă de tipul povestire în ramă; Cum se poate scrie o compunere reflexivă și Cum se poate scrie o compunere argumentativă, cu explicații și exemple pentru toate cazurile. În următorul subcapiitol, autoarea tratează despre Metode tradiționale vs. Metode moderne. Și aici, profesoara abordează punctual, următoarele metode: Lucrul cu manualul și cu alte cărți
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > IULIAN CHIVU - EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ - SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului De la Aristotel și chiar mai devreme de el aflăm că viața îi revine divinității ca act al inteligenței dăinuind în sine, de
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
toate popoarele poeții și-au pus întrebări cu un astfel de conținut. La noi însă, ca să iau doar doi poeți contemporani, după ce am citit Recviemul pentru tăceri și nimiciri (Ed. Tipomoldova, 2013) al lui Aurel Pantea (vezi volumul nostru Lecturi reflexive, Ed. Tipomoldova, Iași, 2015), am prilejul să citesc volumul Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, un florilegiu din poezia lui Eugen Dorcescu (selecție, schiță biobibliografică și eseu hermeneutic de Mirela-Ioana Borchin, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2015), volum care prin interpretările celei care
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
treapta sublimă, înălțătoare, purtătoare a tragismului nobil, a unui omenesc superior, și-ar avea locul, mi se pare, și logic, și pentru continuitatea în tragism și sublim, o treaptă a lui Thanatos (p. 509). Pe această secvență reverberează psalmodic Sinele reflexiv, debarasat de emoțional. „Lăudat să fii, Doamne,/ pentru lumină și soare,/ lăudat pentru alba ninsoare,/ lăudat pentru ploi, pentru grâne,/ lăudat pentru luna și stelele ce/ clipesc primăvara în Râu și-n fântâne./ Lăudat pentru bucata de pâine/ și pentru
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
519). Descătușat prin spiritualizare întru veșnicirea spiritului, poetul trăiește diferit, într-o diacronie firească, moartea tatălui, moartea mamei și moartea iubitei, după natura și încărcătura iubirii cu care i-a nemurit în versuri laolaltă. Lamentația sinceră e simultan emoțională și reflexivă: „Mi-e greu, iubita mea. Dar n-am de-ales./ Exhib certificatul de deces/ La un ghișeu, apoi la alt ghișeu./ Și actul care-arată cine-s eu.// E totul cât se poate de firesc./ E inuman, dar foarte omenesc./ Alt
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
păcate, nu s-a mai scris. Noam Chomsky nu a avut în vedere poezia. Eugen Dorcescu însă, da. Noam Chomsky a părăsit și lingvistica. Eugen Dorescu însă, nu. Notând și noi câteva impresii la apariția elegiilor din Nirvana (vol. Lecturi reflexive, TipoMoldova, Iasi, 2015, p.19), observam cu aceleași argumente și pe aceeași frecvență emoțională cu autorul cum „Poetul (Călătoream, de mult, către apus...; p. 20) este trezit crunt și se găsește un strop de duh și-un/ munte de pământ
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
Institutul Cultural Român, pentru o deschidere care lui Eugen Dorcescu i se cuvine fără îndoială în contul unei șanse persuasive a poeziei românești spre universalitatea careia îi aparține. 15 octombrie 2015 Referință Bibliografică: Iulian Chivu - Eugen Dorcescu: Poezia ca existență reflexivă - săvârșire întru desăvârșire / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1749, Anul V, 15 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eugen Dorcescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LAN (-LEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este originar din turcă, formând în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, intranzitive, reflexive/pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este armonizat cu vocala ultimă a rădăcinii/temei numelui de derivat, -lan după a, ï, o și u, iar -len după e și i. Temele verbelor formate se termină în
SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
-
create de fenomenul globalizării economice, socio-culturale și politice. Cele zece eseuri din McLumea și Cultura Publicitară abordează psihosociologia publicității, vizând „fierberea culturală”, destinul literaturii, autorul insistând asupra pericolului ce-l reprezintă ,,alungarea de către TV a spiritului critic și a celui reflexiv”, consumismul - „nevroză a secolului”, mașina mediatică. El aduce în discuție idei foarte interesante și inedite, susținând că în condițiile ,,proliferării haotice a comunicării mediate, noi purtăm o dublă identitate, codul cultural fiind, cum observa cândva E. Morin, echivalentul sociologic al
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]