862 matches
-
spitale și instituțiile de sănătate, medicii observând, notând, lucrând efectiv, la patul bolnavului. Despre deontologie, scrie în „Creație și istorie“ și Al Mutahhat Ibn Tahir (sfârșitul primului mileniu creștin). Credincios lui Allah ca și Rhazi, acest savant unește rațiunea cu reflexivitatea și amândouă cu Dumnezeu. Similar și tot hippocratic este, în recomandările sale, și medicul Ahmed Ibn Umar Ibn Ali, scriitor și astronom în Samarkand (în sec. XII d.Chr.). Al Abulkasim (Zahrawi, m.1022), precursor în oftalmologie, otorinolaringologie, urologie, obstetrică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din speța romanticilor faustici, contaminat de orgolii egolatre și misogine, pur și intransigent, vital și reflexiv, aflat În stadiul estetic de afirmare a subiectivității. Educația sentimentală ocupă În cele două jurnale un loc inegal; la M., performanțele senzoriale sunt subordonate reflexivității și distanțării; la A. (Aura, Aurora), patinatoare și apoi alpinistă, discursul amoros copleșește jurnalul. Dacă intenția lui M. Mincu a fost aceea de a parodia acest tip de discurs kitsch, În care banalitatea și frivolitatea stau alături de formulări problematizante, absența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o ostinată expunere binomică a unor probleme, în care termenii, desemnând concepte, sunt într-o aparentă opoziție, ei fiind, de fapt, complementari. Autorul ne propune o serie de ecuații cognitive dualice, precedate tot de leit-motivul „despre”, pendulând între: tranzitivitate și reflexivitate, invenție și descoperire, ordine și haos, centru și margine, timp și spațiu, regionalizare și globalizare, coordonare și subordonare, greșeală și eroare, natură și cultură, filozofie și muzică, știință și muzică. Practic, aceste expuneri, mono sau bitematice, pot constitui - după cum spuneam
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
atârnând deci de succesul încercării de decodare semantică și de decriptare ideologică a acestui discurs despre trecut. 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" Nu putem încheia secțiunea de prezentare a metodei fără un scurt moment de reflexivitate metodologică. Sociologia americană, prin prima generație de pionieri care au alcătuit ceea ce ulterior a devenit în memoria disciplinei "Școala de la Chicago", a furnizat impulsul decisiv care a evacuat sociologii din claustrarea lor camerală, invitându-i să "iasă afară și să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dez-accentuează importanța simbolică a problemei etnogenezei, invitând mai degrabă la reflecții critice asupra modului în această chestiune a fost un rezervor identitar pentru conștiința de sine a românilor. Direcția postmodernă, exprimată prin manualul coordonat de S. Mitu (1999), propune o reflexivitate istoriografică forte (hardcore historiographical reflexivity), tratând întreaga chestiune a genezei etnice românești în contextul mitologiei etnogenetice. Premisele de start sunt că "toate popoarele acordă o mare importanță originii lor, felului în care își imaginează că s-au născut" și că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a cărei existență este dependentă de structurarea cronologică a timpului. Poate cea mai consecințională tranziție a fost abandonarea discursului absolutist și a certitudinii epistemologice în favoarea adoptării unei poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine a reflexivității istoriografice. Chiar și manuale adresate clasei a VIII-a subliniază "rolul istoriografiei în conștiința națională", debutând chiar cu o discuție introductivă în care se tematizează "Cum se construiește imaginea trecutului?" (Vulpe et al., 1999, p. 12). În locul unei soluționări pro
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
disputa în cauză este folosită ca prilej de tematizare a relației dintre "știință și politică", concluzionându-se că "în fiecare scriere despre originea unui popor există, pe lângă argumente științifice, și multă exagerare și fantezie" (Vulpe et al., 1999, p. 34). Reflexivitatea istoriografică, prezentă încă din manualele gimnaziale, este cu atât mai pregnantă în literatura didactică dedicată clasei de XII-a. De exemplu, N. Dumitrescu et al. (1999) plasează întreaga istorie a românilor sub deviza pronunțată de Catherine Durandin, potrivit căreia "Istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru a da sens trecutului românesc. Toată această retorică războinică slăbește puternic în intensitate, pe măsură ce discursul despre trecut se regrupează pe coordonatele definite de politica europeană a regretului, care exclude din capul locului elogiul războiului. De la factualism dogmatic apodictic la reflexivitate istoriografică. O a doua deplasare este detectabilă în trecerea de la factualism dogmatic apodictic (care fixa, fără a lăsa nici cea mai mică marjă de eroare, adevărurile perene și certitudinile peremptorii ale neamului românesc) către un regim interpretativ caracterizat de post-factualitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriografică. O a doua deplasare este detectabilă în trecerea de la factualism dogmatic apodictic (care fixa, fără a lăsa nici cea mai mică marjă de eroare, adevărurile perene și certitudinile peremptorii ale neamului românesc) către un regim interpretativ caracterizat de post-factualitate, reflexivitate istoriografică și chiar relativism cognitiv. Aceasta este simptomatica epistemică a vremurilor postmoderne, în care noțiuni fundamentale precum adevăr, fapt, obiectivitate și certitudine au fost discreditate. Deprivați de aceste reazăme epistemice, subiecții timpurilor postmoderne sunt forțați "să învețe să trăiască într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Scriitorul construiește în general naturi delicate, deseori infantile nu prin naivitate propriu-zisă - pentru că personajele sunt mai degrabă istețe, nu lipsite de viclenii benigne, posibil păguboase -, ci prin candoare. Câteva proze au ca protagoniști chiar copii, scrutați sub aspectul interiorității, al reflexivității, al bogăției lăuntrice, ceea ce i-a adus lui V. renumele de remarcabil investigator al vârstei copilăriei. Laconic și eliptic, el este un „minimalist”. „Minimalismul” său e dublat însă de o savoare particulară a limbii, care nu vine nici din folclorizare
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
absurdului existenței. S-ar mai putea evidenția și un filon sentimental-nostalgic în scrisul literar al lui V., fără vreo rezonanță în manifestările publicistice ale jurnalistului sau în mesajele lui politice. Proza artistică se impune astfel și ca o compensație a reflexivității și a analismului psihologic în raport cu activismul și tendința de făptuire realistă a politicianului. De unde și doza substanțială de poezie din paginile romanului. Cartea, remarcabilă prin unitatea și concentrarea acțiunii ce oscilează între idealitate și grotesc, s-a bucurat de o
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
evaluare, ceea ce îl face să înțeleagă și să aprecieze eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor, să înțeleagă semnificația calificativelor acordate de învățător; încurajează elevul să-și dezvolte procesele metacognitive, de autoreglare a proceselor de construire a propriilor cunoștințe; contribuie la formarea reflexivității asupra propriei activități, la conștientizarea conduitei și a gradului de adaptare a acesteia la cerințele învățării și activității școlare; devine disponibilitate în raport cu învățarea, fiind privită ca un proces de autoreglare care accelerează învățarea; dezvoltă o atitudine critică față de sine, ajutând
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
adolescența rămâne, totuși, preambulul afectiv al oricărei împliniri viitoare. (G. Liiceanu, Ușa interzisă) Fără a pune în umbră necesitatea faptei neezitante și a respectului față de legea morală, socotim totuși că buna practicare a virtuții nu are decât de câștigat de pe urma reflexivității inteligente (A. Pleșu Minima moralia). 3.3. În cele mai multe contexte, totuși este conector transfrastic, întrucât exprimă raportul semantic de concesie (opoziție) la nivelul discursului, antrenând progresia tematică 20. Dar ideea că "se poate și altfel" sau că, odată gestul făcut
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
noastre, însă își păstrează esența, aplicată cu siguranță de omul contemporan. Nu! Noi nu ne înjunghiem cu șpaga (sic!) demonstrând abilitățile noastre de a mânui o armă, ci ne apărăm și ne atacăm cu ajutorul altor ”instrumente de luptă”, precum puterea reflexivității, imaginației, ideilor și a întregului intelect.Individul e pus în fața unei probleme, sarcini a cărei soluție trebuie găsită și obligat să și stimuleze toți neuronii creierului în defavoarea concurenței sale spre a deveni CEL MAI BUN. Această categorie a superiorității maxime
ROLUL CONCURSURILOR ȘCOLARE îN EDUCAȚIA TINERILOR. In: Apogeul by Ecaterina Reus () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1801]
-
tehnologică antrenează schimbări organizaționale în toate sferele și la toate nivelurile, schimbări orientate spre flexibilizare și adaptabilitate într-un mediu global în continuă schimbare. În sfârșit, ca epifenomen al proceselor sus menționate, globalizarea socială semnifică expansiunea geografică a interacțiunilor și reflexivității sociale, uniformizarea stilului de consum (life style), creșterea mobilității populaționale cu intensificarea fenomenului migraționist, dezvoltarea unor mișcări sociale transnaționale (inclusiv teroriste) și, în general, comprimarea spațiului și a timpului din punctul de vedere al implicațiilor lor sociale, într-un sfârșit
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
mecanism infailibil care, aplicat gîndirii în desfășurare, îi conferă și ei infailibilitate. El a utilizat astfel ca pe un fundament absolut ceea ce este de fapt doar un mecanism al gîndirii analitice, sterilizînd prin aceasta gîndirea ca ansamblu complex de componente. Reflexivitatea și conștiența spiritului sunt astfel atinse în mod nefericit chiar în mișcarea lor care, doar nealgoritmizată, descoperă inefabilul propriu și pe cel al lumii, ca totalitate inexprimabilă. IV.4. Trecerea Cogito-ului de la substanță la conștiință Meditația a -II-a este locul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
mare lucru, atâta timp cât nu le lăsăm să se lege într-un raționament care le oferă explicația”.) Failibilitatea judecății se întemeiază pe o anumită infailibilitate a deducției, pentru că ea nu va fi greșit desfășurată de către un spirit atent și ascunde o reflexivitate a gîndirii ce reține în memoria sa legătura existentă între anunțurile sale. Astfel, dacă failibilitatea caracterizează din punct de vedere ontologic judecata, întoarcerea reflexivă a judecății asupra ei însăși constituie însăși materia infailibilității deducției. Hiperbola îndoielii este de exemplu o
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ce se pierde în vederea realizării sciziunii eului și a dublei priviri este recuperat aici pentru a se obține crisparea proprie prostiei. Cel prost nu poate spune niciodată „sunt prost“, pentru că atunci ar apărea instantaneu acea dedublare și acel tip de reflexivitate care sunt străine de prostie. Cel prost nu cunoaște oboseala, lehamitea și sațul, cântărirea lucrurilor și tentația renunțării. Instalat în proiect, el nu are simțul relativității, pentru că nu poate compara. Cel prost cade în proiectul propriu în chip admirativ; întrucât
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Este ceea ce a înțeles Jean Rouch, care a realizat numeroase filme etnografice într-o optică foarte descriptivă, dar care, în alte filme, a sfărâmat modelul documentarului, stimulând noul val al anilor 1960 și anticipând marile dezbateri din anii 1980 asupra reflexivității în antropologie. El a contribuit la respingerea imaginii din filmele etnografice plictisitoare, realizate plat și însoțite de comentarii docte. Cu toate acestea, trebuie să apărăm expresia "film etnografic" sau "demers filmic etnografic", pentru că regăsim aici o metodă. În schimb, să
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de posedarea femeilor de spiritele defuncte masculine. În anii 1970, eforturile pentru a descifra realitatea socială din interior au dus la reinterpretarea, pe plan epistemologic, a experienței "de teren". Această reflecție a anchetatorului asupra lui însuși se va numi curând reflexivitate, o dimensiune critică ce apare azi drept un principiu fundamental al analizei transculturale. Eliminarea rolului anchetatorului în procesul de scriere al clasicilor antropologiei a fost criticată ca o distorsiune destinată să mascheze sub un nivel înalt de abstracție natura intersubiectivă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
o unitate abstractă; dimpotrivă, trebuie să o respecte și să-i devină ecou. Forma textului ia ușor aspectul ezitant al cercetării: tindem să ajungem la un adevăr uman prin ceea ce se transmite în domeniul cunoașterii și depășind capcanele parțialităților etnocentrice. Reflexivitatea, adică exercițiul critic al cercetătorului asupra lui însuși, efortul de obiectivare a propriei sale subiectivități a devenit o exigență a cercetării. Monografia, descriere cu pretenție exhaustivă a unei populații, nu a dispărut; dimpotrivă, se publică mai mult ca niciodată. În
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Dacă se notează cu A mulțimea piselor rotunde și cu B mulțimea pieselor roșii, este evident că mulțimea B este inclusă în mulțimea A. 2.2. RELAȚIA DE INCLUZIUNE Proprietățile incluziunii: Oricare ar fi mulțimile A,B,C, are loc: • Reflexivitatea • Tranzitivitatea • Asimetria Egalitatea mulțimilor: Egalitatea a două mulțimi formate dintr-un număr finit de elemente nu trebuie confundată cu egalitatea numărului de elemente al celor două mulțimi. Trebuie să facem deosebire între mulțimi cu aceleași elemente și mulțimi cu tot
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
din aceleași elemente dar scrise în altă ordine. Spunem că mulțimea A este egală cu mulțimea B și se notează A = B (ordinea în care se scriu elementele unei mulțimi nu are importanță). Observație: Relația de egalitate are următoarele proprietăți: • Reflexivitatea (A=A) • Simetria (daca A=B, atunci și B=A) • Tranzitivitatea (dacă A=B și B=C, atunci A=C). Am notat cu A mulțimea copacilor, cu B multimea frunzelor si cu C mulțimea fluturilor. Dacă notăm prin Ă -cardinalul
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
condițiile sociale care o fac posibilă, cum ar fi externalitatea observatorului, obiectivitatea tehnicilor utilizate etc.reflexibilitatea intertextuală ce vizează reprezentarea reprezentărilor existente în momentul cercetărilor etnografice de descoperire și de descriere a unor populații ce nu mai fuseseră studiate anterior; - reflexivitatea ca poziționare epistemologică și ca practică în cercetările etnografice feministe, care presupune luare în considerare a experienței subiective a cercetătorului, un anume esențialism retoric și apelul la logica binară (masculin/feminin, cultură/natură). Adăugăm că în studiile etnografice se face
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în considerare a experienței subiective a cercetătorului, un anume esențialism retoric și apelul la logica binară (masculin/feminin, cultură/natură). Adăugăm că în studiile etnografice se face distincție între reflexibilitatea esențială, inerentă oricărui discurs ca parte a funcțiilor limbii, și reflexivitatea derivată, adică atitudinea față reflexibilitate, exprimând semnificația ce o acordăm reflexibilității ca strategie pentru atingerea anumitor interese teoretice și intelectuale. George Marcus consideră că aceasta reprezintă dimensiunea ideologică a reflexibilității. Combinarea paradigmelor și metodelor cantitative și calitative. în legătură cu cele două
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]