913 matches
-
cele mai diverse, lucru pe care l-am observat și recent, la lansarea volumului Forța politică a femeilor, coordonat de Andreea Paul. Mărturiile femeilor care au împărtășit din experiența lor politică și de viață ne arătă că există un potențial reformator extraordinar care vine din rândul nostru, al femeilor politician, și pe care, sunt convinsă, ne putem baza aici, la Suceava. Organizația Județeană de Femei a PDL Suceava a constituit în toate campaniile electorale un pilon de sprijin, iar munca depusă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Importanța pe care i-o vom descoperi cândva, la o nouă evaluare, va îngloba cu siguranță și această valență. Inedit (?), 4 iunie 2006. Vladimir Bukovskli, etern inoportun În 1991, după puciul prin care foștii comuniști amenințau cu restaurația, Elțîn, comunistul reformator, a avut în disperare de cauză ideea de a-l chema pe Vladimir Bukovski, fost disident, acum cetățean britanic locuind la Cambridge, să-l ajute să inițieze un proces al comunismului în Rusia. Bukovski a acceptat, cerând în schimb să
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
anterioară. Toate aceste operații (adunarea la sine, perspectiva întregului, înglobarea, depășirea, trecerea dincolo de acest întreg) umplu universul viu al interiorității, punctând adaptarea inerentă ipostazelor sufletești aflate în zona intermediară dintre două stadii de dezvoltare. Ele compun planul general al inițiativei reformatoare care gestionează fluxul vital. Se poate afirma fără riscul erorii că însuși fenomenul dedublării conștiinței se realizează în acest caz între conștiința observatoare și acest întreg anterior care va juca rolul de conștiință observată, între o entitate constituantă aflată în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
saltul în condiția modificată. Se poate spune că fără acest picior de legătură, fără acest mandat hermeneutic, nu este posibilă însăși tranziția către noua condiție structurală și că reflectarea stării anterioare în cea consecventă este o consecință a corectei îndepliniri reformatoare. Adesea, adaptarea unei astfel de definiții-interpretare la configurația interioară a momentului particular al unui individ este, psihologic, pasul decisiv care cheamă activarea resurselor schimbării, un fel de ultimă condiție declanșatoare cu funcție de ghid simbolic. În concluzie, schimbarea este transcendere de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de multe ori nerecomandată în perspectiva deschiderii de oportunități creatoare care depășesc teritoriul limitativ al descripției. Aceasta din urmă rămâne un ideal numai acolo unde un criteriu al comunicării stricte înlocuiește menirea mai profundă, legată de progres și de inovație reformatoare, a tentativelor de sondare a realității obiective. Descrierea va rămâne întotdeauna la suprafața relaționantă a conștiinței obiectelor lumii (atâta timp cât reprezintă cunoașterea de tip științific) și nu va primi ajutorul reflexiv decât în orientarea "strategică" a demersurilor sale. În latura de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sau am fost) vinovați”. Abuzul a devenit molipsitor și din alt motiv, însă: pe lângă continuitatea în funcții puternice de stat a unor foști demnitari comuniști de rangul II sau III, la nivelul puterii s-au aciuat și indivizi poate progresiști, reformatori, ori măcar bine intenționați pentru noul mers politic al României (după prăbușirea comunismului), dar aceștia era șantajabili, o parte dintre ei, din pricina unui pact scris cu Securitatea. Șantajați, aceștia deveneau în chip previzibil niște fantoșe manipulabile, dirijate în favoarea noii puteri
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
care trebuia ucis simbolic și ideologic, iar al doilea, pe post de „frate” rival. Pretextul îl constituie cazul Pătrășcanu, considerat a fi un abuz al regimului Gheorghiu-Dej: pe baza lui, Ceaușescu încearcă să-și construiască imaginea internă a unui lider reformator. În a doua fază a epocii Ceaușescu, Securitatea a fost modernizată, ea primind însă un șoc important la nivelul conducerii atunci când Ion Mihai Pacepa (adjunct al șefului Direcției de Informații Externe din Ministerul de Interne) a rămas în Occident în
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
președinte al Franței între anii 1981-1995. După absolvirea studiilor sale în 1939 a fost mobilizat în armată, iar în 1940 a fost în captivitate germană. În 1941 a evadat. Mitterrand a evoluat din punct de vedere ideologic de la poziția socialismului reformator la aceea a pragmatismului caracteristic unui reprezentant al națiunii, susținător al rolului cheie, din punct de vedere militar și cultural, pe care Franța era chemată să-l joace în arena internațională. Alături de Germania, Franța lui Mitterrand a ocupat un loc
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
lipsa elitelor disponible și incontestabile, care să beneficieze de legitimitate și aprobare unanimă își fac sau și-au făcut simțite efectele în dezvoltarea democrației. În Europa Centrală și de Est, elitele au căutat pacturile și compromisurile. În România, slăbiciunea elitelor reformatoare și a elitelor anticomuniste a împiedicat un asemenea compromis istoric. Acest lucru va avea ca efect refuzul fiecărei tabere de a recunoaște legitimitatea celeilalte. Lipsa transparenței în legătură cu evenimentele din 1989 lasă, de asemenea, un loc semnificativ jocurilor Securității trecute sau
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
bază - caritatea - singura care poate netezi drumul spre pace. - Este urmată de răscoale și războaie sângeroase care s-au întins pe o perioadă de peste 300 ani. - Trecând prin raționalism a degenerat treptat spre materialismul ateu, concomitent cu fărâmițarea acestui curent reformator și formarea a numeroase secte. - În plus a deschis calea asocierii cu societăți secrete și chiar a dat naștere Francmasoneriei, care avea să prindă contur pe teritoriul Angliei, răspândinduse apoi pretutindeni. - Nici promotorii reformei și nici reformatorii propriu ziși nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
istoricului și teologului Sebastian Frank la Ulm și la Basel. Arhitectul și gravorul Androuet Du Cerceau este propriul său editor la Paris. V. Cartea și Reforma Pe 6 iulie 1415, Jan Hus urca pe rugul de la Konstanz; dar ideile sale reformatoare nu mureau o dată cu el, însă nici nu depășeau cadrul restrîns al Boemiei. Un secol mai tîrziu, pe 31 octombrie 1517, Luther afișa la Wittemberg o pancartă în care dezvolta idei asemănătoare; în cîteva luni, toată Germania le cunoștea; în cei
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
altă perspectivă. La sfârșitul anilor 70, regretatul profesor N. Ciachir, el însuși un „fan” al controversatului om politic, pe care-l întâlnise personal în calitate de specialist în istoria Iugoslaviei, nu se sfia să ni-l prezinte că un simpatic nonconformist și reformator, ceea ce pe noi studenții de la istorie-filosofie ne încântă și ne atrăgea totodată. Moartea lui Tito, la 4 mai 1980, după ce 43 de ani s-a aflat în fruntea partidului, guvernului său țării, funeraliile pe care le-am urmărit cu emoție
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în celelalte cazuri, de raporturi pozitive între partide, aceasta pentru că Tito clama cu voce tare necesitatea democratizării legăturilor dintre țările socialiste, insistând pe dreptul acestora de a-și alege singure propria cale de evoluție. Pe acest fond, a sprijinit încercările reformatoare ale lui W. Gomulka în Polonia sau, mai tarziu, tendințele de emancipare ale lui Gh. Gheorghiu-Dej. Moartea lui Stalin nu a fost urmată imediat nici de relaxarea relațiilor dintre România și Iugoslavia. Măsurile de „siguranță” a frontierei precum și procesele înscenate
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mascat" se mîndrește că poate reprima singur orice revoltă, fără ca lumea din afară să ia cunoștință de ea, dacă este lăsat să acționeze). Ele nu au avut rolul de a îmbunătăți condițiile vieții din închisori, ci de a opri valul reformator: au sporit militarizarea, în ciuda iminentei demilitarizări, au înăsprit libertățile arestaților, au sporit salariile și beneficiile cadrelor, au dus la lichidarea fizică a deținuților incomozi, au înlăturat specialiștii liberali din posturile de decizie sau chiar din sistem, au menținut politizarea instituită
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fiecărui arestat în parte și să facă un raport amănunțit despre starea închisorilor. Efectele acestei decizii s-au văzut imediat, rapoartele lui Constantin Moroiu 254 din Muntenia și ale lui Anastasie Panu255 din Moldova propunînd domnilor o serie de măsuri reformatoare (ventilarea celulelor, afumarea lor cu rășini, separarea locurilor de muncă de cele de cazare etc.). Rapoartele celor doi vădesc o bună cunoaștere a teoriilor din domeniul penologiei, a sistemelor auburnian și philadelphian, ele fiind prin originalitatea și rigoarea argumentației primele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și distribuirea manualului ONU și PRI A pune regulile în acțiune în toate închisorile și obligativitatea cadrelor să-i informeze pe toți deținuții asupra drepturilor de care pot dispune. O periodizare a epocii postcomuniste se suprapune ciclurilor electorale civile. Măsurile reformatoare începute în 1996, înaintea alegerilor și imediat după acestea, au fost încetinite de multiplele aranjamente și complicități făcute între diverși indivizi aflați la conducerea închisorilor. Un proces de compromitere a șefilor administrației centrale s-a produs permanent, indiferent de orientarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
șantajarea ulterioară cu dezvăluirea în fața nevestelor, stimularea să facă tot felul de ilegalități fiscale, de deturnări de fonduri, miturirea în diverse modalități, trimiterea frecventă peste graniță în delegații etc.). Doar apropierea momentului integrării în Uniunea Europeană a dus la accentuarea măsurilor reformatoare din ultimii ani. Duplicitatea a fost atitudinea care a caracterizat constant toate administrațiile comuniste și postcomuniste: pe de o parte, un discurs reformator, pe de altă parte, decizii abuzive și totalitare. Dacă justiția comunistă a fost etichetată ca o justiție
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
frecventă peste graniță în delegații etc.). Doar apropierea momentului integrării în Uniunea Europeană a dus la accentuarea măsurilor reformatoare din ultimii ani. Duplicitatea a fost atitudinea care a caracterizat constant toate administrațiile comuniste și postcomuniste: pe de o parte, un discurs reformator, pe de altă parte, decizii abuzive și totalitare. Dacă justiția comunistă a fost etichetată ca o justiție roșie (etichetă cu care, de altfel, s-a și mîndrit), justiția postcomunistă a avut o roșeață mai diminuată, cu nuanțe albastre la suprafață
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
revoltelor. Urbanizarea a devenit treptat practică profesională și a cerut acțiune colectivă (Oblet arată cum construcția metroului parizian a produs mutații importante pe toate planurile, dispozitivele și echipamentele construite și implementate fiind rezultatul "reflecțiilor" responsabililor municipali și ale unei elite reformatoare favorabile industrializării). În acest fel, s-a ajuns în perioada planificării urbane. Construcția "orașului modern" nu s-a produs fără rezistențe (marii proprietari funciari și imobiliari și-au văzut amenințată proprietatea individuală pe măsura dezvoltării orașelor). Th. Oblet urmărește și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
abandonând obiectivul anunțat. Cele cincisprezece "periferii-grădină" construite în regiunea pariziană între 1921 și 1939 au reprezentat, în fapt, 10 704 locuințe colective și 2 549 pavilioane 14. Cu toate acestea, fusese identificată modalitatea de rezolvare a problemei locuințelor populare: acțiunea reformatoare trebuia să aibă în vedere nu numai locuința și viața familială, ci și cartierul și viața socială. Într-adevăr, în contextul perioadei interbelice, orașele-grădină au întruchipat "antiparcelarea". Henri Sellier, primarul socialist al localității Suresnes și consilier general pe problema locuințelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a democrației care, asociată planificării urbane, angaja o concepție mai mult funcțională decât civică a spațiului public. Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării rolului primarului Retorica contractuală este semnalată încă din anii 1960 în mediile moderniste și reformatoare ca fiind instrumentul repunerii în discuție a stilului de acțiune birocratic în felul francezilor. După eșecurile politicii contractuale în ambiția sa de a ordona relațiile de muncă și după ce politicile de parteneriat public-privat s-au intensificat discret în amenajarea orașelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
legi privind locuințele muncitorești, amenajarea urbană, igiena, exproprierea etc. Jules Siegfried, a cărui lege din 1894, care îi poartă numele, organizează locuințele ieftine (HBM), este unul dintre principalii reprezentanți, celălalt reprezentant fiind Émile Cheysson. Muzeul social grupează "leplaysieni", liberali, socialiști reformatori, catolici sociali, "solidariști", cu toții preocupați de locuințele populare. 2 Alain Cottereau, art. citat, 1970, p. 372. 3 Ibid, p. 380. 1 Annie Fourcaut, "Essai de mise en perspective historique de la politique de la ville des années 1880 aux années 1970", în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nuanță legate de tema centrală abordată. Sunt trecute în revistă, cu acribie profesională, obiectivele și strategiile educației pentru schimbare, factorii și agenții schimbării în educație, principiile procesului de schimbare educațională, văzute ca standarde sau repere fundamentale pentru evaluarea oricărei inițiative reformatoare. Aceste principii au rolul de a reflecta complexitatea fenomenului și a procesului schimbării, oferind atât cadrelor didactice, cât și managerilor școlari un set de repere normative care servesc depășirii tentației de a improviza. Ele vizează atât aspecte generale (axiologice, sociale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
al reformei învățământului. Pornind de la considerentul că procesul schimbării educaționale trebuie asumat și desfășurat în manieră conștientă și sistematică avansăm un set de principii ale schimbării, ce se pot constitui în adevărate standarde sau repere fundamentale pentru evaluarea oricărei inițiative reformatoare. Aceste principii au rolul de a reflecta complexitatea fenomenului și a procesului schimbării, oferind atât cadrelor didactice, cât și managerului școlar un set de repere normative care servesc depășirii tentației de a improviza. Trecerea de la general la particular, de la analiza
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
operaționalizare, fie am eșua lamentabil. Promovarea principiilor schimbării reprezintă o condiție necesară a procesului de reformă a școlii românești, fără de care acesta nu s-ar putea desfășura în parametri optimi, în conformitate cu cerințele sistemului educațional, oricât de fundamentate ar fi măsurile reformatoare. Cererea de schimbare și inovare este tot mai acută, ceea ce determină mutații importante la nivelul politicii educaționale. Prima tendință ar fi aceea că, în măsura în care se asigură un set de norme privind procesul schimbării, eficacitatea schimbărilor în educație va crește. În
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]