1,767 matches
-
refracția specifică (rs) au un caracter aditiv, atât la amestecuri cât și în interiorul combinațiilor chimice, când: unde: nk - numărul atomilor de tipul k din moleculă; Rk - refracția atomilor de tip k: ea nu corespunde atomului în stare naturală, ci este refracția pe care o prezintă atomul într-un anumit tip de legătură chimică (în tabelul din anexa 5 se regăsesc valorile unor refracții atomice); λ - parametru de structură datorat unui anumit tip de legătură dintre atomii moleculei. Chiar și în cazul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
k din moleculă; Rk - refracția atomilor de tip k: ea nu corespunde atomului în stare naturală, ci este refracția pe care o prezintă atomul într-un anumit tip de legătură chimică (în tabelul din anexa 5 se regăsesc valorile unor refracții atomice); λ - parametru de structură datorat unui anumit tip de legătură dintre atomii moleculei. Chiar și în cazul substanțelor ionice se poate vorbi de aditivitatea refracției (în soluții diluate), când ionii nu se influențează prea mult unii pe alții. Cunoscând
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
anumit tip de legătură chimică (în tabelul din anexa 5 se regăsesc valorile unor refracții atomice); λ - parametru de structură datorat unui anumit tip de legătură dintre atomii moleculei. Chiar și în cazul substanțelor ionice se poate vorbi de aditivitatea refracției (în soluții diluate), când ionii nu se influențează prea mult unii pe alții. Cunoscând refracțiile atomice și parametrii structurali se poate calcula valoarea refracției moleculare (Rm) a unei substanțe pe baza formulei sale structurale. Acest lucru este important în special
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
atomice); λ - parametru de structură datorat unui anumit tip de legătură dintre atomii moleculei. Chiar și în cazul substanțelor ionice se poate vorbi de aditivitatea refracției (în soluții diluate), când ionii nu se influențează prea mult unii pe alții. Cunoscând refracțiile atomice și parametrii structurali se poate calcula valoarea refracției moleculare (Rm) a unei substanțe pe baza formulei sale structurale. Acest lucru este important în special în cercetarea științifică când, pentru a se preciza care din mai multe formule structurale este
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de legătură dintre atomii moleculei. Chiar și în cazul substanțelor ionice se poate vorbi de aditivitatea refracției (în soluții diluate), când ionii nu se influențează prea mult unii pe alții. Cunoscând refracțiile atomice și parametrii structurali se poate calcula valoarea refracției moleculare (Rm) a unei substanțe pe baza formulei sale structurale. Acest lucru este important în special în cercetarea științifică când, pentru a se preciza care din mai multe formule structurale este valabilă, pentru o substanță necunoscută, se procedează astfel: * se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Rm) a unei substanțe pe baza formulei sale structurale. Acest lucru este important în special în cercetarea științifică când, pentru a se preciza care din mai multe formule structurale este valabilă, pentru o substanță necunoscută, se procedează astfel: * se calculează refracțiile moleculare teoretice (Rm teoretic) ale tuturor variantelor structurale propuse; * se compară cu valoarea determinată experimental (Rm exp); * va fi corectă acea formulă structurală pentru care refracția moleculară calculată (Rm teoretic) are valoarea cea mai apropiată de valoarea experimentală (Rm exp
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
multe formule structurale este valabilă, pentru o substanță necunoscută, se procedează astfel: * se calculează refracțiile moleculare teoretice (Rm teoretic) ale tuturor variantelor structurale propuse; * se compară cu valoarea determinată experimental (Rm exp); * va fi corectă acea formulă structurală pentru care refracția moleculară calculată (Rm teoretic) are valoarea cea mai apropiată de valoarea experimentală (Rm exp). Partea experimentală Se va determina refracția moleculară a câtorva lichide organice, prin determinarea indicelui de refracție, cunoscându-se masa lor moleculară și densitatea la o anumită
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
tuturor variantelor structurale propuse; * se compară cu valoarea determinată experimental (Rm exp); * va fi corectă acea formulă structurală pentru care refracția moleculară calculată (Rm teoretic) are valoarea cea mai apropiată de valoarea experimentală (Rm exp). Partea experimentală Se va determina refracția moleculară a câtorva lichide organice, prin determinarea indicelui de refracție, cunoscându-se masa lor moleculară și densitatea la o anumită temperatură (tabelul din anexa 3). Aparatura utilizată pentru determinarea indicelui de refracție este refractometrul de tip Abbé (figura 14 și
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Rm exp); * va fi corectă acea formulă structurală pentru care refracția moleculară calculată (Rm teoretic) are valoarea cea mai apropiată de valoarea experimentală (Rm exp). Partea experimentală Se va determina refracția moleculară a câtorva lichide organice, prin determinarea indicelui de refracție, cunoscându-se masa lor moleculară și densitatea la o anumită temperatură (tabelul din anexa 3). Aparatura utilizată pentru determinarea indicelui de refracție este refractometrul de tip Abbé (figura 14 și 15) Refractometrul Abbé se compune din următoarele părți: * Corpul prismelor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
experimentală (Rm exp). Partea experimentală Se va determina refracția moleculară a câtorva lichide organice, prin determinarea indicelui de refracție, cunoscându-se masa lor moleculară și densitatea la o anumită temperatură (tabelul din anexa 3). Aparatura utilizată pentru determinarea indicelui de refracție este refractometrul de tip Abbé (figura 14 și 15) Refractometrul Abbé se compune din următoarele părți: * Corpul prismelor (P), format din două prisme din sticlă de flint, având aceeași formă triunghiulară. Prisma A se numește prismă de iluminare iar prisma
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
prisme, limita de separație dintre zona luminoasă și cea întunecată nu este netă, ci divers colorată și neclară). Cu ajutorul șurubului d se manevrează sistemul de prisme până când se obține o limită netă. * O scală circulară (D), gradată în indici de refracție, solidară cu luneta ocularului pe care se mișcă o alidadă E solidară cu prismele; sistemul prezintă un reper și o lentilă ce ajută la citirea indicelui de refracție. În figura 15 este prezentat mersul razelor: o rază de lumină ce
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
obține o limită netă. * O scală circulară (D), gradată în indici de refracție, solidară cu luneta ocularului pe care se mișcă o alidadă E solidară cu prismele; sistemul prezintă un reper și o lentilă ce ajută la citirea indicelui de refracție. În figura 15 este prezentat mersul razelor: o rază de lumină ce vine de la oglinda S cade pe prisma P formată din două jumătăți între care se află stratul de substanță de analizat. Prin rotirea prismei se obține o reflexie
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
două zone: una luminoasă, cealaltă întunecată; * cu ajutorul compensatorului se fixează limita de separație dintre cele două zone, limită ce trebuie să fie netă și necolorată; * se fixează reperul alidadei la diviziunea 1,3330 pe scala gradată, care reprezintă indicele de refracție al apei la 20șC (sau se ajustează la valoarea corespunzătoare temperaturii de lucru); * privind în acest moment în ocular, limita de separație trebuie să se afle exact la intersecția firelor reticulare. În cazul când limita de separație nu ocupă această
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
intersecția firelor reticulare. În cazul când limita de separație nu ocupă această poziție, se manevrează alidada aducând limita de separație exact la intersecția firelor reticulare. * se citește valoarea obținută iar diferența între această valoare și valoarea corectă a indicelui de refracție se scade sau se adună (după cum este cazul) la indicele de refracție determinat experimental la lichidele de cercetat. După verificarea aparatului, se curăță din nou fața prismelor și se determină indicele de refracție (n) pentru lichidele de cercetat: * se introduce
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
poziție, se manevrează alidada aducând limita de separație exact la intersecția firelor reticulare. * se citește valoarea obținută iar diferența între această valoare și valoarea corectă a indicelui de refracție se scade sau se adună (după cum este cazul) la indicele de refracție determinat experimental la lichidele de cercetat. După verificarea aparatului, se curăță din nou fața prismelor și se determină indicele de refracție (n) pentru lichidele de cercetat: * se introduce lichidul între cele două prisme; * se strânge șurubul prismelor; * se aduce limita
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
valoare și valoarea corectă a indicelui de refracție se scade sau se adună (după cum este cazul) la indicele de refracție determinat experimental la lichidele de cercetat. După verificarea aparatului, se curăță din nou fața prismelor și se determină indicele de refracție (n) pentru lichidele de cercetat: * se introduce lichidul între cele două prisme; * se strânge șurubul prismelor; * se aduce limita de separație la intersecția firelor reticulare; * se citește indicele de refracție corespunzător pe scara gradată. Rezultate și discuții * Se calculează refracția
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
curăță din nou fața prismelor și se determină indicele de refracție (n) pentru lichidele de cercetat: * se introduce lichidul între cele două prisme; * se strânge șurubul prismelor; * se aduce limita de separație la intersecția firelor reticulare; * se citește indicele de refracție corespunzător pe scara gradată. Rezultate și discuții * Se calculează refracția specifică (rs) și refracția moleculară experimentală (Rmexp) folosind relațiile (49) și (50) precum și datele prevăzute în tabelul din anexa 3. * Se calculează aditiv valoarea Rm teoretică folosind relația (51) și
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
refracție (n) pentru lichidele de cercetat: * se introduce lichidul între cele două prisme; * se strânge șurubul prismelor; * se aduce limita de separație la intersecția firelor reticulare; * se citește indicele de refracție corespunzător pe scara gradată. Rezultate și discuții * Se calculează refracția specifică (rs) și refracția moleculară experimentală (Rmexp) folosind relațiile (49) și (50) precum și datele prevăzute în tabelul din anexa 3. * Se calculează aditiv valoarea Rm teoretică folosind relația (51) și datele prevăzute în tabelul din anexa 5. * Datele experimentale obținute
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de cercetat: * se introduce lichidul între cele două prisme; * se strânge șurubul prismelor; * se aduce limita de separație la intersecția firelor reticulare; * se citește indicele de refracție corespunzător pe scara gradată. Rezultate și discuții * Se calculează refracția specifică (rs) și refracția moleculară experimentală (Rmexp) folosind relațiile (49) și (50) precum și datele prevăzute în tabelul din anexa 3. * Se calculează aditiv valoarea Rm teoretică folosind relația (51) și datele prevăzute în tabelul din anexa 5. * Datele experimentale obținute se introduc în tabelul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * indicele de refracție (n) (se determină cu refractometrul Abbé); * conductibilitatea electrică (1/R) (se determină cu conductometrul Radelkisz); * pH-ul (se determină cu pH-conductometrul Inolab - 1). PUNCTUL IZOELECTRIC ȘI PUNCTUL DE SARCINĂ ZERO. DETERMINAREA PUNCTULUI IZOELECTRIC AL CAZEINEI Considerații teoretice Punctul izoelectric (p.
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
unde: γx - tensiunea superficială a soluției de analizat; γ0 - tensiunea superficială a soluției etalon; nx - numărul de picături de soluție de analizat; n0 - numărul de picături de soluție etalon; ρx - densitatea soluției de analizat; ρ0 - densitatea soluției etalon. * indicele de refracție (n) (se determină cu refractometrul Abbé); * conductibilitatea electrică (1/R) (se determină cu conductometrul Radelkisz); * pH-ul (se determină cu pH-conductometrul Inolab - 1). DETERMINAREA CONCENTRAȚIEI CRITICE MICELARE (CCM) A UNOR COLOIZI MICELARI DE ASOCIAȚIE TENSIOACTIVI Considerații teoretice Concentrația critică micelară
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
critică micelară (CCM) reprezintă concentrația la care apar primele micele de asociație și la care se modifică majoritatea proprietăților fizico - chimice ale sistemului dispers „compus amfifilic - apă” și anume: * tensiune superficială (γ); * coeficient osmotic (g); * conductibilitate echivalentă (λ); * indice de refracție (n); * coeficient de turbiditate (τ). Determinarea tensiunii superficiale prin metoda stalagmometrului Tensiunea superficială a soluțiilor se determină, de exemplu, cu ajutorul stalagmometrului Traube. Stalagmometrul Traube este un dispozitiv prevăzut la partea superioară cu un balonaș în formă de U al cărui
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
împart radiațiile sau undele electromagnetice Anexa 2 Principalele radiații în domeniul vizibil și lungimile lor de undă C Anexa 3 Mase moleculare și densități ale unor lichide organice Anexa 4 Parachori atomici și incrementele diferitelor tipuri de legături Anexa 5 Refracții atomice și constante structurale pentru calculul refracțiilor moleculare ale compușilor organici Anexa 6 Conductibilitățile specifice ale soluțiilor apoase de KCl (Mho/cm) Anexa 7 Conductibilități ionice echivalente limită în soluții apoase Anexa 8 Soluții tampon mixte și pH-ul lor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Principalele radiații în domeniul vizibil și lungimile lor de undă C Anexa 3 Mase moleculare și densități ale unor lichide organice Anexa 4 Parachori atomici și incrementele diferitelor tipuri de legături Anexa 5 Refracții atomice și constante structurale pentru calculul refracțiilor moleculare ale compușilor organici Anexa 6 Conductibilitățile specifice ale soluțiilor apoase de KCl (Mho/cm) Anexa 7 Conductibilități ionice echivalente limită în soluții apoase Anexa 8 Soluții tampon mixte și pH-ul lor Anexa 9 Standarde de pH, în soluție
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
că în reacția redox anterioară o moleculă de sulfat de ceriu (IV) a primit un singur electron: = 332 Titrul soluției date se calculează cu formula: Probleme propuse 1 Oxidul de lantan este un component important al sticlelor cu indice de refracție mare. Se cer: a) cantitatea de lantan din care se pot obține 16,3 g oxid de lantan prin reacția directă dintre elemente; b) cantitatea de hidroxid de lantan din care s-ar putea obține aceeași cantitate de oxid. 2
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]