1,737 matches
-
pe nimeni. N-am găsit răspunsuri în văzduhul clocotind a ploaie; nici în frunzele răzlețe, roșu stins, de păpădie. Nici în puii de nuc, în mănunchiurile de cicoare,în lucerna înflorita vinețiu,în trifoiul cu înfrigurări purpurii. Nici în răcorosul refren al mentei sălbatice, nici în ciorchinii de puf ai vrejurilor de hamei. Nu erau decât întrebări și capcane nevăzute, ca acelea decupate în bobocii dezlănțuiți ai florilor de gură leului. Astăzi mi-am amintit că e mai ușor să fugi
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
Articolele Autorului Motto: „Prin voi, garoafelor bizare, În funduri roșii de corolă, Mi-a-ntins iubirea-ntâia oară Otrăvitoarea ei fiolă...” (Claudia Millian, “Garoafe”) De la Adam și Eva încoace, omenirea a sorbit fără încetare otrăvitoarea fiolă a iubirii, iar clasicul refren „Plaisir d’amour” nu și-a pierdut niciodată din actualitate. Contemplând chipul seducător al iubirii, oamenii au trăit pasiuni, au țesut intrigi și au păstrat taine. Fără alchimia iubirii, viața nu și-ar fi împlinit rostul, anotimpurile și-ar fi
DĂRUIEŞTE-I GAROAFE ROŞII IUBIRII! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360307_a_361636]
-
cu frunza deasă/Mă ții departe de casă,/ Că de când mă știu/Pădurar am vrut să fiu.” (Pădure cu frunza deasă) și păstoritul: „Ciobănie, ciobănie,/ În inima munților,/La poalele brazâlor,/Unde-i aeru' curat/Să văd oi la pășunat./ Refren: „Dragu mi-i s-aud cum zbiară oile sub stele-afară/Șî să mă trăzăsc în zori la lătratul cânilor./ Strofa 2: Un cioban cu ele sta/Șî din fluieraș cânta/ Își cânta anii trecuți/ Ce i-o petrect prin munți
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Dragu mi-i s-aud cum zbiară oile sub stele-afară/Șî să mă trăzăsc în zori la lătratul cânilor./ Strofa 2: Un cioban cu ele sta/Șî din fluieraș cânta/ Își cânta anii trecuți/ Ce i-o petrect prin munți./ Refren/ Strofa 3: Ciobănie, ciobănie,/ Dragă mi-ai fost tu mie./ Anii de s-ar mai întoarce/Eu tăt ciobănaș m-aș face./ Până îi soarele sus/ Să gat oile dă muls./ Laptile să-l trec prin pânză,/Să fac urdă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
ciobănie,/ Dragă mi-ai fost tu mie./ Anii de s-ar mai întoarce/Eu tăt ciobănaș m-aș face./ Până îi soarele sus/ Să gat oile dă muls./ Laptile să-l trec prin pânză,/Să fac urdă, să fac brânză./ Refren/ Strofa 4: Atunci când o-ncepe-a ninge/Strunga tătă mi-oi strânge,/ Lăsând aeru' de munte și poienile păscute./ Refren./” (Ciobănie, ciobănie) La festival au venit ansambluri, soliști vocali și instrumentiști și din alte localități ale județului Mureș. Ansamblul „Mureșelul
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
îi soarele sus/ Să gat oile dă muls./ Laptile să-l trec prin pânză,/Să fac urdă, să fac brânză./ Refren/ Strofa 4: Atunci când o-ncepe-a ninge/Strunga tătă mi-oi strânge,/ Lăsând aeru' de munte și poienile păscute./ Refren./” (Ciobănie, ciobănie) La festival au venit ansambluri, soliști vocali și instrumentiști și din alte localități ale județului Mureș. Ansamblul „Mureșelul” din Târgu Mureș a fost înființat în 2008 din dorința de a avea o pepinieră pentru Ansamblul „Mureșul”. Este alcătuit
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Ediția nr. 950 din 07 august 2013 Toate Articolele Autorului De pe obrazul dimineții de vară aluneca ploaia pe buzele tale și te-a sărutat un curcubeu ademenit de culori. Te-am sărutat și eu din ochiul de picătură cât un refren din cântul păsării, o intrigantă jucăușă care vestea răsăritul. În căușul mâinii într-un lac sticlos îți apărea chipul, chemam razele soarelui și ele veneau cu gândul la dragoste. Inima-mi plutea-n miezul cuvintelor, o simțeam ca pe o
ÎNTR-O BUCURIE ASCUNSĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360404_a_361733]
-
222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Muzica: Gheorghe Zamfir Versuri: Marin Voican-Ghioroiu Plânge Mama Țară, feciorii și-adună: „Dragii mei copii, luați armele-n mână, Pământul meu sfânt să-l eliberați!... La luptă, la luptă! În război plecați!” Refren: Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-aucedat, n-au dat înapoi. Trec batalioane în marș avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat... Foc și moarte
SIMFONIA ARDEALULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360764_a_362093]
-
crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Din hotarul țării - dușmanul turbat, A fost alungat!.. A fost alungat!... Și Ardealu’ scump a rămas la noi. Refren: Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi Eroi bravi și mari, eroi legendari!... Țara vă slăvește, și
SIMFONIA ARDEALULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360764_a_362093]
-
te-au răpit de tot Și îmi spun că nu se poate Simțurile să mă înșele Când pe propria mea piele Simt iluziile toate Spune-mi c-a fost doar o glumă Cum pierzi într-o gară trenul Murmurând apoi refrenul Toamnelor când cade brumă. Referință Bibliografică: În oglinzile din ape / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 579, Anul II, 01 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎN OGLINZILE DIN APE de ION UNTARU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360065_a_361394]
-
după ce hotărî ce va cânta,isi scoase mănușile de catifea și cântă melodia ei preferată,cea pe care,chiar înainte să moară o învățase mama ei.De fiecare dată când aceasta voia să o adoarmă pe fata îi fredona din refren,Karon reuși mult mai târziu să învețe la pian să o reproduca.Dupa ce părinți ei muriseră,fata mai păstrase o perioadă pianul,dar apoi,în urma unei discuții cu mătușa îl vându,pentru ca,după spusele acesteia părinții o lașaseră cu
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
Să întâmpinăm veșnicia. Am gustat din parfumul iubirii, Mergând cu stelele călăuzitoare, Am băut din cupa fericirii, Dată de ascunse Ursitoare. Ne-am unit în acea primăvară, Reflecție a timpului etern, Ne reîntoarcem pentru a câta oară, Retrăind a tinereții refren. Referință Bibliografică: REÎNTOARCERE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1593, Anul V, 12 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
REÎNTOARCERE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359842_a_361171]
-
și recitate poezii dedicate acestor localități. Cu această ocazie elevii au învățat un cântec vechi inspirat din viața celor care pescuiau în Marea Neagră: “Un român și-un lipovean Au plecat în zori După stoluri de calcan Și cântau cu dor: Refren : Marea Neagră, mare-albastră, Și cu cerul la hotar, Du pe brațe lotca noastră, Lotca noastră de pescari. Când i-a prins vâslind în larg Vântul mâniet Îi purta pe culmi de val, Ei cântau încet: Marea Neagră, mare-albastră Și cu cerul la
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359970_a_361299]
-
cu părul fâlfâind că un stindard păgân Adună-te când roată zilei crapă la pieptu-mi nestatornic că o apă Săgeată-mă din nou cu vorbe descântate și râzi până la cer cu capul dat pe spate să-mi cazi peste auz refren cald de colind cu palma-ti străvezie de soare să mă prind Nu știi, de-atâta gând am cearcăne-n cuvinte și-n fiecare ochi mi-a răsărit un dinte cu care cronțănesc neliniștit din soarta precum un câine știrb
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359765_a_361094]
-
mai e vreme' Madrid, 29 octombrie 2010 - Corespondentul Agerpres, Ruxandra Constantinescu, transmite: Scriitoarea Rodica Elenă Lupu și-a prezentat joi seara, la Ambasada României din Madrid, volumul de poezie bilingv ' Cât mai e vreme/Cuanto tiempo queda', odată cu CD-ul 'Refrene de neuitat', o compilație a unora dintre cele mai cunoscute melodii tradiționale românești. “Scriu și voi scrie. În fiecare dimineață mă gândesc cu drag la amintirile adunate de-a lungul vieții. Consider că e ca un cont în bancă - iei
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
fost interzis de toate posturile radio-tv din România, însă am reușit să-l prezint la Chișinău, după 3 ani, la Festivalul Gavriil Musicescu, în 1997, în fața multor personalități din învățământ, cultură etc. Era acolo și marele poet Grigore Vieru. Întrucât refrenul cântecului zicea : ,,Să fie război sau pace să fie/ Dar salvați-l acum pe Ilașcu Ilie!”, era să fiu ridicat de către delegația de la Tiraspol, dar am scăpat datorită ție. A fost o atitudine vizionară pentru acele vremuri, întrucât făceam, indirect
INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340377_a_341706]
-
fost o atitudine vizionară pentru acele vremuri, întrucât făceam, indirect, o previziune: „Ilașcu a fost scăpat din închisoare de omul politic Corneliu Vadim Tudor și «adus» în Parlamentul României ca senator...” (uluitor moment). Țin minte că, după ce-am cântat refrenul, mai-marii învățământului și politicii din Basarabia încremeniseră, încât n-au putut spune decât: ,,Hai să revenim la servirea mesei. Cine mai vrea vin?...” Tu ce îți mai amintești din acele momente grave pentru românism, pentru identitatea noastră națională în care
INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340377_a_341706]
-
Te sărbătorim. Ne-ai unit în faptă Și ai fost cu noi Mama înțeleaptă Plânge Mama Țară, feciorii și-adună: „Dragii mei copii, luați armele-n mâna, Pământul meu sfânt să-l eliberați! La lupta, la lupta! În război plecați!!!” Refren: Au sărit în lupta vitejii eroi ... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Trec batalioane în marș avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat ... Foc
IMNUL LIMBA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340550_a_341879]
-
fi creativ, de a se simți valorizat etc. Felul în care fiecare alege să răspundă acestor nevoi este foarte variat și nu există o rețetă ideală. De exemplu, pentru a răspunde nevoii de joacă și creativitate, consider interesantă stabilirea unui refren, o metodă care ne face ușor recognoscibilă maniera de predare. La română, de pildă, pentru gimnaziu, aveam la final de oră, rubrica ”6 minute de creativitate”. Am ținut-o timp de trei ani, cerându-le elevilor, ca, după seriozitatea unor
Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor () [Corola-blog/BlogPost/338331_a_339660]
-
dorea să se mute de acasă, Mesaj într-o sticlă, O zi a mea la bătrânețe, Sfaturi pentru copilul meu, Gândurile unei musculițe din clasa X (o numeam pe a lor) etc. Apoi, voluntar sau involuntar, aproape fiecare profesor are ”refrenul” lui. Este o anumită vorbă pe care o spune des, o anumită acțiune repetitivă. Dacă ar fi să facă un scheci (la modul cuviincios) copiii ar sesiza imediat amprenta personală și repetitivă a unui profesor, putând să o redea. Adeseori
Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor () [Corola-blog/BlogPost/338331_a_339660]
-
au dus țara de râpă votând vesel un regim fratricid crezându-se virtuoși patrioți, românii au votat de trei ori în condiții de libertate desăvârșită un comunist perfid precar reșapat. De ce americanii ar fi scutiți de consecințele orbirii? Citez un refren în traducere aproximativă din H.L. Mencken, un ziarist american de demult: „Democrația este teoria conform căreia oamenii de rând știu ceea ce vor și prin urmare merită ceea ce primesc cu vârful îndesat.” Datorez citatul ăsta minunat pentru azi acelorași contrarieni care
Marțea orbului: cum au putut atâtea sondaje să nu-i vadă pe acești oameni? () [Corola-blog/BlogPost/338536_a_339865]
-
reținut, pe lângă infuzia de candoare, bucuria copilului de a cunoaște. Sunt unele lucruri pe care și eu le-am citit de la ei în premieră - toate contrazic întrebarea la ce bun? La ce îmi trebuie să știu asta? Întrebarea aceasta este refrenul periculos prin care educația riscă a deveni privilegiul celor preveniți (și care, probabil, vor părăsi barca sistemului public în momentul în care programele vor deveni rizibile). Omul nu este doar anexa unui stomac ce trebuie umplut, ca să triem informația școlară
Am citit jurnalele acestor elevi și mi-am dat seama că, uneori, copiii noștri nu vor decât să ni se ia curentul () [Corola-blog/BlogPost/338658_a_339987]
-
aceste versuri minunate. La mulți ani! echipa xpressbălăbănești 1. Bună seara, c-a’nserat Noi cu plugul am plecat Pe la case ca și an Cum a zis badea Traian La mulți ani cu sănătate, Să vă dea Domnul de toate. Refren: Mulți ani să trăiți Mulți ani fericiți! Bis 2. Nu venim cu vreun gând rău Ci venim cu Dumnezeu Noul an să vi-l vestim, Azi, când cel vechi îl sfârșim. Zile bune să vă dea Dumnezeu cu mila Sa
Plugușorul Părintelui Toma Chiricuță () [Corola-blog/BlogPost/339920_a_341249]
-
plece la o întâlnire în altă parte...totuși, deși a adresat mulțimea înainte de plecare, n-a fost lăsat să plece fără să cânte....o colindă... așa că a cântat...splendid, susținul de vocea lui Constantin Bănică, și îngânat de audiență, cu refrenul... florilor dalbe. Aplauzele izbucnesc din inimă, când Dl. Popescu mai are o rugăminte: Părinte, zice, să ne dezlegi la dulce, căci ne așteaptă o masă în biroul consulului. Părintele răspunde cu haz că la dulciuri ne dezleagă, dar la dulce
1 Decembrie 2012 la Toronto () [Corola-blog/BlogPost/339646_a_340975]
-
și serviciu, și copii, și o casă te ținut, constați cu durere că ziua nu are decât 24 de ore și că visurile tale de împlinire intelectuală sunt curmate brusc de o țară care te vrea prost, cum zicea un refren din anii '90. Îți recomandăm Ce-aș fi ajuns dacă Ceaușescu ar mai fi trăit? Din motivele enumerate mai sus, nu vom avea vreodată educație permanentă obligatorie în România. Pentru asta ar fi trebuit ca cei care au condus educația
România are nevoie ca de aer de un program „Înapoi la școală” pentru bătrâni () [Corola-blog/BlogPost/339072_a_340401]