710 matches
-
întemeiază. A considera că formele de cultură decid în ce privește posibilitatea de participare la principiile ultime înseamnă să demiți aceste principii din poziția lor zenitală față de istorie, societate, cultură. Cînd, pornind de la date din marile spații tradiționale, Andrei Pleșu rearticulează și regîndește tema naturii, a limbajului sau a îngerilor, el se mișcă în atmosfera perenității lor, face sensibilă tocmai savoarea universalului din ele. Temele acestea ni se arată într-o actualitate care se boltește deasupra culturilor, de care omul oricărui timp se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
capăt, contradicțiile la care conduce autonomizarea lui față de un principiu transcendent. Nu ne dă oare această experiență șansa de a regăsi prin negație, prin contrast, prin absență tema transcendenței, a celei veritabile? Nu ne dă ea șansa de a ne regîndi pe noi înșine în raport cu o transcendență foarte separată, într adevăr, dar spre care omul tinde ca spre Polul perfecțiunii sale? Beneficiul separației Ni se pare într-adevăr firesc, de un secol și ceva, să ne ducem viața publică în regimul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
oricare altul, doar momentele de epuizare sau scleroză nu produc noutate, ci se mulțumesc să reproducă o doctrină diminuată tocmai prin tradiționalism. în schimb, momentele de creativitate dau cu necesitate o tematizare nouă adevărului revelat. Reușita lor constă în a regîndi ca din nou spunea André Scrima depozitul tradiției în condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care le impune perioada în care trăim. Nu poți fi azi un părinte bun numai “după ureche” și din ce-ai văzut la proprii tăi părinți, chiar dacă aceștia au fost modele bune pentru tine. Cerințele lumii moderne ne fac să regândim modul în care îi învățăm pe copii rezolvarea propriilor probleme, responsabilitatea noastră fiind și aceea de-ai sprijini pe părinți în demersul lor educativ. școala reprezintă pentru copil un spațiu social de transmitere și asimilare de informații dar mai cu
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93239]
-
aceeași direcție de asociere dintre cele două structuri metodologice, a apărut de curând în spațiul filosofiei românești editura "XXI: Eonul dogmatic", care, sub semnul ideii blagiene a unui nou eon dogmatic, propune "exercițiul unei mentalități deschise, integrative"753, încercând să regândească marile opoziții care au marcat spiritul clasic într-un sens transdisciplinar, dinspre antagonism spre complementaritate 754. Acest punct de vedere a fost alimentat de Blaga însuși, care vedea în ideea complementarității metoda sa a antinomiei transfigurate. Însă, el părea să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Paulhan arată că există nenumărate situații în care contradicțiile sunt acceptabile, mai mult, chiar necesare, astfel încât consideră că logica trebuie să cerceteze și condițiile în care o contradicție poate fi justificată 801. În multe cazuri, locul acordat principiului noncontradicției trebuie regândit sau restrâns: "principiul contradicției are o aplicare dificilă, variabilă, nuanțată și totodată marcată de un coeficient de îndoială"802. Încât, autorul conchide: "Dacă contradicția este o otravă pentru spirit, aceasta este o otravă necesară, la fel ca fosforul pentru creier
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ia funcția creatoare, dar i se păstrează funcția ordonatoare (Vezi Mircea Florian, "Știință și raționalism", în Scrieri alese, Editura Academiei, București, 1968). Iraționalismul care apare ca reacție la raționalismul tradițional e la fel de greșit, fiind rezultatul unei false interpretări a rațiunii. Regândind poziția iraționalului și raportul acestuia cu raționalul, Florian va merge, însă, într-o altă direcție decât Blaga. El va susține că iraționalul e prezent în lume, dar nu trebuie absolutizat și nici pus în opoziție cu raționalul. Iraționalul este, în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
autorealizarea înțeleasă ca trecere de la iubirea de sine la iubirea Sinelui, așadar, de la interesele egoiste ale persoanei la identificarea cu natura, la o nouă atitudine față de natură ca valoare intrinsecă și la grija față de natură. Locul nostru în natură este regândit, iar experiența vieții este percepută altfel. Dar procesul nu este doar unul psihologic, ci își are temeiul metafizic în recunoașterea interconectivității tuturor nivelurilor existenței, de la microcosmos la macrocosmos. Putem deosebi între diverse nivele ale integrării, de la indivizi care se află
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că tot ce avem de făcut este să le aplicăm pe acestea la un domeniu dat. În fapt, etica globală presupune o discuție critică pornind de la faptul că putem avea în realitate convingeri morale diferite și, prin urmare, trebuie să regândim valorile morale în general dacă vrem să recunoaștem valabilitatea unor valori universale. Probabil că o întemeiere de tip kantian a unei etici globale este în acest sens cel mai bun demers teoretic cu putință. Dower face o distincție, nu doar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Preservation of Species, Princeton University Press, Princeton, 1986. 109 Ibidem. 110 Vezi J. Baird Callicott, "Animal Liberation. A Triangular Affair", în Environmental Ethics, 2, 1980, pp. 323-329. 111 Și Goodpaster vorbește despre o reîntoarcere la filosofia vechilor greci pentru a regândi omul în context, de această dată în context ecologic. (Kenneth Goodpaster, "From Egoism to Environmentalism", în K. E. Goodpaster, K. M. Sayre (eds.), Ethics and Problems of 21st Century, University of Notre Dame Press, Indiana, 1979, pp. 21-35). 112 Sunt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
are locația (familiile angajaților, piața locală a muncii, calitatea îndoielnică și cantitatea minimală a serviciilor sociale etc). Din aceste considerente, legitimitatea socială a firmelor trebuie evaluată din punctul de vedere al multiplelor interese ale grupurilor afectate. Indicatorii de performanță trebuie regândiți din perspectiva: Profit, Persoane, Planetă. Pentru fiecare grup cointeresat este necesar un tip specific de management al acțiunilor și al raportărilor de responsabilitate socială. De exemplu, pentru angajați, importante sunt mai ales politicile de resurse umane. Fără a ignora problemele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și moral al evreului imaginar” și felului în care „antisemitismul popular (inconștient și pasiv)” l-a influențat pe cel „intelectual și politic (conștient și activ)”. Pe baza unor relatări din secolul XIX și a unei bogate tradiții culturale a fost regândit un întreg imaginar social care prezintă evreul perceput ca element alogen. Leon Volovici a găsit, însă, și explicații pertinente pentru acest fenomen. În cazul românilor, xenofobia nu a exclus toleranța, iar societatea românească a tins să valorifice mai ales tradiția
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Belarus adică dacă va înghiți această țară de întinderea României și cu o economie dinamică -, atunci umbra marelui "frate" de la răsărit va deveni și mai apăsătoare, nu numai pentru Republica Moldova, dar și pentru România. Poate că atunci, în sfârșit, vom regândi relațiile cu Rusia. 20 decembrie 2007 Retrospectivă Diplomația românească și, mai larg, politica externă a României nu s-au putut plânge de lipsă de teme în anul 2007. Dimpotrivă, provocările au fost multe, unele majore, altele obișnuite, adică previzibile și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
fost tocmai pe placul politicienilor, care vedeau în propunere o atingere adusă propriilor interese din teritoriu, motiv pentru care au încurajat organizarea a numeroase proteste în întrega țară. Aceste presiuni au determinat Comisia să retragă proiectul de reformă și să regândească altul, în care numărul județelor era fixat la 62. Dar nici el nu s-a bucurat de mai mult succes decât primul. Opțiunea oamenilor politici privind organizarea administrativă a României Mari s-a reflectat în Constituția din 1923 și a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Human Rights and World Citizenship: The Universality of Human Rights in Kant and Locke", în Justification and Legitimacy: Essays on Rights and Obligations, Cambridge University Press, Cambridge, 2001. Stanomir, Ioan, De la pravilă la Constituție, Editura Nemira, București, 2002. Stanomir, Ioan, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, C.H. Beck, București, 2008. Stanomir, Ioan, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sistemul constituțional românesc, ed. cit. 39 Vezi și Raluca Mariana Negulescu, op. cit. 40 Ioan Stanomir, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, 2007, pp. 123 și urm. 41 Ioan Stanomir, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, C.H. Beck, București, 2008, p. 265. 42 Olivier Duhamel, Les démocraties, Seuil, Paris, 1993, p. 179. 43 Idem, pp. 275-276. 44 Radu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
din Marea Britanie de la începutul anilor șaizeci pînă astăzi. Acest proiect implică interpretarea culturii din perspectiva producerii și receptării textelor culturale în cadrul unor contexte istorice concrete. Continui tradiția studiilor culturale britanice, dar aduc argumente pentru necesitatea ca acest proiect să fie regîndit și reluat, ca răspuns la condițiile și provocările contemporane. Argumentez că, în timp ce studiile culturale britanice sînt de cîteva decenii la limita periculoasă a studiului culturii și societății, anumite dezvoltări recente în studiile culturale care au înlăturat chestiunea clasei din centrul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Dash surprinde istoria negrilor și experiența femeilor din punctul de vedere al unor tinere negrese care vizitează o insulă din apropierea coastei Georgiei care fusese odată un loc de refugiu pentru sclavii fugari, fapt ce o determină pe autoare să-și regîndească poziția în cadrul societății Statelor Unite. Filmul pune întrebări și în legătură cu tensiunile dintre tradiție și modernitate în existența afro-americanilor. Un lucru curios în legătură cu muzica rap a negrilor este că tocmai producțiile mai radicale par să fie cele mai bine vîndute, deși se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
înțelegeți D-le Constantin Ciopraga (la modul esențial) prin conceptul de cultură? Care sunt, în viziunea dumneavoastră, dimensiunile relevante ale acesteia? Concept-sumă, cultura e, în fapt, o necontenită însumare de sinteze; cultivat este insul care, preluând de la alții și asimilând, regândește, resistematizează și reorganizează, dând aripi cunoașterii în modul său personal. A fi erudit înseamnă mult; ideal este, finalmente, ca erudiția să treacă în creație. Nu vorbea Ion Barbu de un "umanism matematic". Formă suplă de umanism în acțiune, cultura se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cu mentalități bine înșu‑ rubate în mentalul colectiv. În acel text publicat în Sfera Politicii, „De ce am pierdut noi alegerile din ’92“, înfățișam, pentru prima oară, foarte clar mecanismul. Și descoperirea acestui meca‑ nism ne-a permis în ’96 să regândim alt tip de strategie, căci cartea aceasta, când a apărut pe piață, i-a socializat pe oamenii din jurul lui Emil Constantinescu. Și în urma acestui articol s-au întâmplat două lucruri. Pe de o parte, domnul Coposu mi s-a plâns
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
demersurilor sale, Vladimir Bukovski, remarcînd în Rusia o "uitare net freudiană, asociată cu pierderea conștiinței morale", constată cu amărăciune: "Viața în Rusia pare să plece din nou de la zero, fără regrete, nici remușcări, fără cel mai mic efort de a regîndi experiența suferită. Dacă vinovații nici nu simt nevoia să ceară iertare, situația e disperată. Un om nu poate renaște fără suferință, fără o revizuire dureroasă a fostelor lui valori și cu atît mai mult nu poate renaște o țară care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am spus: - Poate nu m-ai înțeles niciodată cu adevărat. Am spus asta cu aceeași voce calmă pe care o avusesem încă de când intrasem în restaurant. Tu zici că m-ai înțeles. Dar poate că nu. Nu întru totul. Am regândit asta. Poate nu îndeajuns ca să rezolve ceva? Dar probabil era din vina mea. Era această...persoană ascunsă și... - Care făcea imposibilă orice rezolvare, termină ea propoziția. - Dar acum vreau. Vreau să contribui la soluții...și... Piciorul meu îl găsi pe-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
s-a obținut o reglementare a orelor de lucru. Programul durează opt ore, fără vreo reducere a salariului sau, după caz, până la 12 ore, acolo unde se lucra în flux continuu, urmat de un repaus de 24 de ore. Era regândit sistemul de impozitare al muncitorilor și se preconiza reîncadrarea în activitate a celor concediați (deși nu se precizează, sunt motive să admitem că prevederea îi viza pe cei care au avut de suferit din motive politice). De altfel, Partidul Socialist
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de două comentarii sau două observații ce apar la începutul paginilor din Apografo, si care au fost publicate de Tommasini. Acestea au atras o condamnare generală care s-a referit la respectabilitatea activității lui Ricci. Acum însă este nevoie să regândim această abordare ca urmare a descoperirii unui al treilea text, inedit până de curînd. Obvervațiile făcute de Ricci și care au cauzat această imagine negativă asura operei copistului-editor au fost următoarele: "De la Giuliano de'Ricci pentru cine citește. Eu am
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
la alte tipuri canonice: canonul didactic, canonul moral ș.a., făcând observația că în cazul receptării lui Eminescu, școala de azi arată că "măsura canonului estetic din primele decenii de după 1900 nu mai concordă pentru generația secolului XXI", astfel că "trebuie regândit un canon alternativ (...) pentru o mai strictă departajare, anticanon -, pentru a nu-l "pierde" mâine pe Eminescu" și, în consecință, "a-l recupera pe poet înseamnă a-l reciti anticanonic". Mergând în spiritul teoriei lui H. Bloom, profesorul de la Cracovia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]