709 matches
-
considerare în niciun moment să abdice", a reacționat vinerea trecută șeful Casei Regale, Rafael Spottorno, într-o conferință de presă la palatul de la Zarzuela. "El nu este împiedicat să-și exercite funcțiile și nu a fost luată în considerare o regență", a adăugat responsabilul, potrivit Agerpres. Regele Spaniei, Juan Carlos, a sosit marți, cu mașina, la un spital din Madrid, unde va fi operat pentru o infecție la șold. El a lansat către presă, la sosirea sa la spital, un scurt
Regele Juan Carlos, tot mai bolnav. Va abdica? by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55362_a_56687]
-
6 iunie 1930, prin contribuția masivă a unor oameni politici, principele Carol aterizează pe un aeroport militar din Pipera la București. Iuliu Maniu, premier, care, cred unii și azi, n-a fost străin de eveniment, îi propune principelui cooptarea în Regență. Acesta respinge propunerea și, cum o parte a armatei trecuse de partea lui, anunță că urmărește tronul. După două zile de tratative încordate, la 8 iunie 1930 Parlamentul îl proclamă rege. Va fi o domnie de un deceniu aventuroasă și
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
o epocă fericită din istoria României moderne. Revenirea lui Carol la 8 iunie 1930 și preluarea de către el a conducerii a însemnat, pentru țara noastră, o adevărată șansă. Care ar fi fost alternativa - pentru că nu exista decît una singură? O Regență neputincioasă, unde fiecare ar fi tras în altă parte, iar autoritatea statală s-ar fi diminuat pînă la dispariție. Departe de a fi guvernat ca un dictator, Regele a condus țara democratic, numind guvernele doar cu sprijinul Parlamentului; alegerile s-
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
considera legitimă poziția de a instala un conducător în fruntea Germaniei, postulând prin faptul că, atât ca administrație guvernamentală cât și fortă armată, primează, contrabalansând poziția Prusiei. Încă din 1848, conform unui principiu diplomatic de concurență, promulgat de Austria cu privire la regența și suveranitatea Germaniei Mari, se fac presiuni continue asupra Parlamentului de la Frankfurt. Propaganda parlamentară va ofensa interesele prusace cât și pe Bismarck, în cele din urmă. Odată cu apariția generalului Otto von Bismarck pe scena politică germană, Prusia prin el adoptă
Războiul austro-prusac () [Corola-website/Science/327197_a_328526]
-
în 1715, strănepotul său în vârstă de cinci ani l-a succedat. Ducele de Orléans a devenit regent pentru tânărul Ludovic al XV-lea și a stabilit guvernul țării la Palais-Royal în timp ce micul rege locuia la Palatul Tuileries. După sfârșitul regenței, viața socială la palat s-a atenuat mult. Ludovic al XV-lea a mutat înapoi curtea la Versailles și Parisul a fost din nou ignorat. Același lucru s-a întâmplat cu Palais-Royal; Louis d'Orléans, care l-a succedat pe
Palais-Royal () [Corola-website/Science/324796_a_326125]
-
aventuriera Elena Lupescu, un adevărat geniu al răului. Spre dezamăgirea părinților și a clasei politice, dominată atunci de liberali, a renunțat încă o dată la tron și s-a stabilit în străinătate. în 1927, moare Regele Ferdinand și se instituie o Regență, întrucât Mihai nu avea decât 6 ani. Personalitate de mare anvergură, ce se afirmase din ajunul și din timpul războiului, Regina Maria are și acum un cuvânt greu. De aici, ostilitatea dintre ea și prințul transfug. Când acesta se întoarce
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
altfel, rămînem năpădiți de irațional, împiedicați în iluzoriul bulei de speculație irațională ce poate cuprinde și zăpăci o epocă. Nu uitați, de pildă, coincidențe care nu-s lipsite de semnificație - falimentul lui John Law, aventura care s-a petrecut în timpul Regenței lui Philippe d’Orléans, la cîțiva ani distanță de fenomene de irațional aprig dezlănțuite - convulsionarii, care dădeau niște spectacole de isterie colectivă pe mormîntul Diaconului Paris, de pildă. Sînt dezlănțuiri de irațional față de care noi trebuie să știm să luăm
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
în țară, chestiunea reîntoarcerii prințului Carol s-a pus chiar din ziua acceptării abdicării lui. Carol trăia, la Paris, sub numele de Carol Caraiman. Dar în iulie 1927 moare, de un cancer, regele Ferdinand, instalîndu-se, pe timpul minoratului lui Mihai, o regență. Spre sfîrșitul anului moare și regele neîncoronat al țării Ion I.C. Brătianu. Carol, de la Paris, făcea declarații presei că ar reveni pe tronul României. În țară se crease un curent de opinie favorabil lui Carol, liderii național-țărăniști (în frunte cu
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
țară și mesagerii ajung la el în acest scop. După tentative și pregătiri, la începutul lui iunie 1930, Carol aterizează cu un avion la Băneasa. Maniu, naiv, (dar e naivitatea legitimă în laboratoarele unui om politic?) îi propune intrarea în regență și îi pune două condiții cruciale: renunțarea totală la Elena Lupescu și refacerea căsătoriei cu principesa Elena. Evident, Carol dă semne că acceptă cele două condiții, dar nicidecum nu acceptă soluția Regenței. La 8 iunie 1930, Corpurile legiuitoare, convocate în
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
laboratoarele unui om politic?) îi propune intrarea în regență și îi pune două condiții cruciale: renunțarea totală la Elena Lupescu și refacerea căsătoriei cu principesa Elena. Evident, Carol dă semne că acceptă cele două condiții, dar nicidecum nu acceptă soluția Regenței. La 8 iunie 1930, Corpurile legiuitoare, convocate în ședință comună, hotărăsc urcarea pe tronul României a prințului Carol. Maniu, formalist, luînd act de intenția prințului, își dă formal demisia, ca încoronarea să nu fie un act pe timpul prim-ministeriatului său
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
iulie PRIMUL PatriarH AL B.O.R. Cu 135 de ani în urmă s-a născut Miron Cristea (Elie Cristea), primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925 - 1939). A contribuit la lupta românilor transilvăneni pentru emancipare națională. A făcut parte din Regență între 1926 și 1930, iar în timpul dictaturii carliste, în 1938, a fost desemnat să formeze guvernul; a deținut funcția de premier al României timp de un an, până la moarte. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 13 iulie - Duminica a IV-a
Agenda2003-28-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281228_a_282557]
-
pe săturate. Mai ales, izolare și complot. Departe de țară, în Cuibul liniștit, cea mai iubită figură publică din interbelic, a cărei legendă o stimulează pe cea a Balcicului, nu va fi departe și de intrigile de la curte, de problemele Regenței, de nebuniile lui Carol. Nedorind, pesemne, să amestece un loc frumos cu o istorie urâtă, Lucian Boia se păstrează în stilul celor care au scris despre Balcic ca despre o oază. Menționează, în treacăt, pelerinajul oamenilor politici la curtea, alternativă
Povestea Balcicului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2769_a_4094]
-
nu se putea întîmpla cu imprevizibilul Carol Caraiman (acesta era numele lui civil). În țară se formase un curent de opinie favorabil rechemării lui Carol pe tron, primul ministru Maniu fiind, și el, favorabil dar numai ca să fie cooptat în Regență. La începutul lui iunie 1930 Carol se reîntoarce, intempestiv, la București, refuză propunerea lui Maniu și, la 8 iunie 1930, parlamentul îl proclamă rege. Maniu ar fi obținut, din partea lui, promisiunea să-și refacă distrusa căsătorie și neaducerea în țară
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
urmă va izbuti s-o convingă, obosind-o, dar asta nu va fi în avantajul lui. Ea nu voia ca vreun conservator I bătrân și încăpățânat să aibă controlul deplin asupra uriașului personal de slujitori ai Palatului. Moștenire din perioada regenței, Gerritt și toți cei de teapa lui, erau amenințați cu presiuni pentru a-i determina să demisioneze. Oftă, și-l trimise Ia plimbare, revenind la propriile-i probleme. Ce putea să facă? Să comande atacuri oriunde era posibil? Să aștepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
în capul mesei. Sorbi dintr-un pahar cu apă, acesta fiind semnalul prin care-i chema pe chelneri. După ce le dădu comenzile, se uită prin încăpere. Pretutindeni, doar capete cărunte: bărbați și femei de peste cincizeci de ani, relicve din perioada regenței. Vreo cinci-șase tineri și vreo două dintre secretare ședeau chiar la masa ei. Dar aceștia rămăseseră doar câțiva, după emigrarea tinerilor în urma plecării Prințului Del Curtin. - Toată lumea a dormit bine astă-noapte? zise Innelda cu dulceață, întrerupând tăcerea. Toți se grăbiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
XIV-lea se va retrage definitiv din viața publică. 45 Louis de Rouvroy, duce de Saint Simon (1675-1755). Nobil francez rămas celebru prin Memoriile sale, în care evocă viața la Curte în timpul domniilor lui Ludovic al XIV-lea și a Regenței (1715-1720). 46 Pe numele său real François Marie Arouet, Voltaire (1694-1778), filozof, istoric, scriitor și dramaturg francez, a fost cel mai de seamă reprezentant al Iluminismului în Franța. 47 John Churchill, primul duce de Marlborough (1650-1722). Nobil și general englez
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Moartea îl va surprinde în funcția de șef al diplomației franceze, la vârsta de 67 de ani. 59 Jean Frédéric Phélipeaux, conte de Maurepas (1701-1781). Om politic și de stat, secretar de stat la Marină și la Casa Regală în timpul Regenței și domniei lui Ludovic al XV-lea (1718-1749), apoi ministru de stat în timpul domniei lui Ludovic al XVI-lea (1774-1781), calitate în care l-a numit pe Vergennes la Afacerile Străine. 60 Iosif al II-lea, împărat al Austriei (1780-1790
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
aș permite, nu voi crede că... atâta doar că..., bolborosi el. - Spune, îl încurajă Oksana. - Am căutat atâta vreme trădătorul dintre operatori. Și am ignorat în toți anii ăștia că a existat unul ale cărui legături cu membrii Consiliului de Regență erau atât de strânse. Dacă ați fi reușit mai devreme să puneți cap la cap ceea ce știați... Fără a lăsa vreme pentru ca fraza aceea să stârnească în mințile celorlalți consecința logică pe care o implica, femeia se grăbi să râdă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Cumaniei, întemeiată mai mult în perspectiva viitorului, nu prea avea nici poporeni mulți, nici mijloace de subsistență îndeajuns. În amândouă privirile Scaunul roman importună înainte de toate pe regele apostolic. Bela IV, fiind încă numai urmaș la tron și părtaș la regență, făgădui legatului apostolic Iacobus Praenestinus, cumcă va purta de grijă cu dărnicie atât pentru a se zidi biserica catedrală cât și pentru a înzestra îndeajuns episcopia întemeiată pentru ținutul cumanilor. În urmarea acestora Grigorie IX îl îndemnă în anul 1234
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
măcar ministrul de resort. De fapt nimeni nu se îngrijora cînd îl vedea cînd cu domnul X de la liberali, cînd cu Y de la țărăniști, ori chiar cu altcineva de la averescani, fusese om de încredere și pentru General și pentru liberali. Regența însăși îl consulta în cele mai delicate chestiuni fără îndoială, fără umbra unei îndoieli că Mihai Mihail ar proceda altfel decît corect. Iar dacă el era așa, nici nu se mai punea întrebarea dacă oamenii Serviciului erau asemenea lui! Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pentru elocința și mai ales pentru ideile sale, duse la extremitatea severității morale, mereu înconjurat de un public feminin aflat într-un soi de transă extatică, din fericire mai întotdeauna tăcută, schimbă o vorbă cu un scriitor apropiat de cercul regenței, gras, al cărui rîs semăna cu un lătrat răgușit, nici unul, nici celălalt n-ar fi știut să-i facă introducerea de care avea nevoie. Aceasta nu putea fi decît foarte simplă ,, Domnule Balbo, permiteți-mi să vi-l prezint pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fi reușit să o obțină, cine altcineva, în toată România?, Mihai Mihail știa că există un criteriu, că se urmărește obținerea unui consens asupra conștiinței de sine (formidabil, dom'le, cum îți vin cuvintele, ca într-o notă informativă către Regență, nu alta!), datoria lui era să descopere ce urmează. Simți că-l ia cu frig în spate, transpirația se răcise brusc și îl trecu un fior. S-ar putea prea bine ca Mihail să-l fi supraestimat. Mihail îl credea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
lucruri adevărate, chiar așa cum sînt, nu le-ar mai citi nimeni. Gazetele ori exagerează, ori îți sucesc mintea! Nu despre așa ceva este vorba! Nu despre ce scriu gazetele! N-avem putere, domnule, înțelegi, putere cîrmuitoare ne lipsește. Cu babalîcii din regență... Am auzit că singurul mai acătării, oricum e jurist, de Buzdugan vorbesc, e bolnav, dar știi cum, bolnav serios. Cu un popă și cu unul ca prințul Nicolae care știe că niciodată, dar chiar așa niciodată, nu va fi rege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de mult, ci dimpotrivă, devenea mai de nesuferit. În cîteva note, ba chiar și într-un raport destul de limpede alcătuit i s-a semnalat o idee nouă și persistentă, din ce în ce mai persistentă, care circula între intimii primului-ministru, anume aceea a înlăturării regenței și a aducerii lui Carol al II-lea în țară. La prima vedere ideea părea cu totul stranie, mai ales că venea dintr-un mediu destul de ostil, cel puțin pînă atunci, lui Carol. Nu se putea uita chiar atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
domnul Caraiman pe cînd nu era doar domnul Caraiman. De la dezertarea din armată pînă la încălcarea unor reguli de conduită bine stabilite și acceptate de Casa Regală, toate prostiile și prostioarele tînărului Carol duseseră la cunoscuta criză și la instalarea regenței. Chemarea domnului Caraiman în țară pentru a sluji intereselor unui partid politic, mai pe șleau spus, pentru a instala definitiv la putere respectivul partid, care și așa se afla la guvern, însemna cu alte cuvinte primul pas către dictatură. Veniseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]