735 matches
-
din urmă, era o amenințare pentru suveranitatea statului român prin faptul că alimenta tendințele separatiste, necesita cheltuieli prea mari și complica aparatul administrativ. Aserțiunile de mai sus puteau fi ușor de răsturnat, afirma Guțan 29, deoarece emitenții făceau confuzii între regionalism și regiune, între regionalism și separatism, între descentralizare și deconcentrare administrativă, între descentralizarea politică și cea administrativă. Disputa a fost soluționată de Consiliul legislativ din 1929, care a hotărât că înființarea unor regiuni era neconstituțională pentru că art. 4 din Constituție
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
amenințare pentru suveranitatea statului român prin faptul că alimenta tendințele separatiste, necesita cheltuieli prea mari și complica aparatul administrativ. Aserțiunile de mai sus puteau fi ușor de răsturnat, afirma Guțan 29, deoarece emitenții făceau confuzii între regionalism și regiune, între regionalism și separatism, între descentralizare și deconcentrare administrativă, între descentralizarea politică și cea administrativă. Disputa a fost soluționată de Consiliul legislativ din 1929, care a hotărât că înființarea unor regiuni era neconstituțională pentru că art. 4 din Constituție nu prevedea o astfel
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a grupat proiectele de legi care au susținut descentralizarea administrativă pe baze regionale în trei categorii: 1. cele care propuneau o descentralizare moderată, precum cel al Th. Rosetti (1888) și un altul la 1909; 2. cele care pledau pentru un regionalism cu tendințe federaliste, precum cel al lui C.L. Negruzzi, la 1919, și Proiectul de Constituție al lui Romul Boilă, la 1931; 3. cele care veneau cu un regionalism administrativ mixt ce combina descentralizarea cu deconcentrarea la nivelul regiunii: proiectul lui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1888) și un altul la 1909; 2. cele care pledau pentru un regionalism cu tendințe federaliste, precum cel al lui C.L. Negruzzi, la 1919, și Proiectul de Constituție al lui Romul Boilă, la 1931; 3. cele care veneau cu un regionalism administrativ mixt ce combina descentralizarea cu deconcentrarea la nivelul regiunii: proiectul lui Carp (1912), al Cercului de studii al PNL (1918), al lui C-tin Argetoianu (1921 și 1931) și al lui I. V. Gruia (1926). Dar cele care și-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de Nice", în Journal officiel des Communautés européennes, C/80/ 10.03.2001. Ackerman, Bruce, The Future of Liberal Revolution, Yale University Press, New Haven, 1992. Adamescu, I. C., Organizarea comunei rurale, Turnu Măgurele, 1944. Adunarea Regiunilor Europene (AER), Declaration on Regionalism in Europe, online la http://www.aer.eu. AGERPRES, Proiecte și discuții privind regionalizarea în perioada 2010-2013, publicat 02 martie 2013, online la http://www.agerpres.ro. Aldecoa Luzárraga, Francisco; Llorente, Mercedes Guinea, Europa viitorului. Tratatul de la Lisabona, traducere de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
astfel să controleze România și Ungaria, precum și relațiile dintre ele. 32 Apud A. Iorgovan, Odiseea elaborării Constituției, Editura Uniunii Vatra Românească, Târgu Mureș, 1998, pp. 39-42, apud C.-L. Popescu, op. cit., p. 147. 1 Adunarea Regiunilor Europene (AER), Declaration on Regionalism in Europe, p. 4, online la: http://www.aer.eu/fileadmin/user upload/PressComm/Publications/DeclarationRegionalism/ DR GB.pdf, accesat aprilie 2013. 2 AER, Declaration on...., p. 4. 3 Sorin Damean & Ionuț Șerban, Reformele administrativ-teritoriale ale României-joncțiuni istorice și cauze, online la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
au atras atât sprijinul cât și critica. În plus, din moment ce are multe "chipuri", federalismul este doar una dintre formulele care pot înfăptui descentralizarea. Există și alte formule, cum ar fi confederațiile sau formulele supranaționale, în contextul uniunilor de state, și regionalismul sau autoritățile locale semiautonome, în contextul statelor luate individual. Fiind cu adevărat generale, ideile de centralizare și descentralizare nu ar trebui avute în vedere doar în contextul țărilor individuale. Ele ar trebui examinate în raport cu orice relație între organele care sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ele au fost adoptate diverse tehnici de descentralizare chiar înainte de prăbușirea comunismului. Totuși, exemple ale existenței unor astfel de niveluri maxime de centralizare se întâlnesc nu doar în statele comuniste, ci și în alte țări, în special occidentale. Mișcarea spre regionalism ce a caracterizat Europa de Vest după 1960, manifestată cel mai puternic în Spania, dar și în Franța și Italia, nu a fost doar ideologică; a fost și consecința dificultăților din ce în ce mai mari cu care s-au confruntat guvernele centrale în managementul procesului
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în Spania, dar și în Franța și Italia, nu a fost doar ideologică; a fost și consecința dificultăților din ce în ce mai mari cu care s-au confruntat guvernele centrale în managementul procesului de luare a deciziilor publice. S-ar putea susține că regionalismul introdus în aceste țări constituie o imitare a federalismului este într-adevăr federalism, dar cu alt nume. O astfel de concluzie nu este valabilă în cazul Franței sau Italiei la jumătatea anilor '90, dar acolo unde este valabilă, spre exemplu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu nr.1/1934 cernăuțeană (strada Arhim Epopvici nr.4, apoi strada Munteniei nr.14 ”și-a colindat străbunii” la ei acasă, cultivându-le tradiția istorică, a cultivat cultura și arta, făcând operă, s-a războit cu cei ce promovau regionalismul, devenind un încercat organizator al acțiunilor de cultură, știință și artă, publicând broșuri, buletine și fascicole ale acestora, cărți de rugăciune, colecții muzicale, făcând muzeistică și artă monumentală. Cea de a doua revistă literară, de artă și de știință în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
precis numele și adresa acestei edituri, nici pe cel care o conduce ca redactor-șef. Iată, deci, rugarea mea: să faci mata investigațiile necesare și să-mi comunici, căci nu mai vreau să dau lucrarea la București. Stăruie, parcă, un regionalism, regretabil, Încă. Ce zici? Se poate? După plecarea matale am primit o scrisoare de la tov. Ilioaia - vrednicul director adjunct al liceului „N. Gane”, prin care-mi face cunoscut, că s-a fixat Sărbătorirea Centenarului la 13, 14 și 15 septembrie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de vedere al țării, adică aparține unei alte țări, iar inlander înseamnă băștinaș, cel din interior. Pentru nemți, băștinaș înseamnă cineva care este etnic german născut și crescut acolo, în comunitățile lor regionale. În Germania nu există centralism, există un regionalism dus dincolo de orice limită. Dialectele sunt foarte importante. De exemplu, dacă ești din Bavaria și nu vorbești dialectul de acolo - pe care eu, personal, îl găsesc stupid - ești străin, adică auslander. Asta este partea proastă a lipsei de centralism, datorată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și versatilitatea fanariotă, și, poate și mai grav, bolnavi iremediabil de lenea orientală și de fatalismul ei invincibil?! În cartea mea Spiritul românesc în fața unei dictaturi, scrisă la Paris cu puțin înaintea revoluției, constatam, după un studiu al lui Ibrăileanu Regionalismul în literatura română, că „sudura morală” a locuitorilor celor trei mari provincii românești, unite în sfârșit după secole de conviețuire sub trei mari imperii atât de diferite structural precum cel rus, turc sau austriac, nu o putem constata nici azi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
rezonanțe în Priveliști dobrogene (1914) și-n Ostrovul lupilor (1941), cele din 17 iulie-2 august 1919, stilizate în Drumuri basarabene (1921) ori contactele transilvane (din luna mai 1927) la Deva, Uioara, Blaj, Crăciunel și Cheresig toate vorbesc de particularități și regionalisme. Precum textele prozatorului, liste de termeni comentați oferă stilisticienilor și lexicografilor puncte de vedere de certă autoritate. IV De unul singur ori însoțit, pedestru ori cu brișca, literatul de la Fălticeni un homo viator colinda în 1906 pe la mănăstiri (Neamț, Secu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au numele legat de principiul focului ca simulacru solar. Drăgan Cenușă, Cenușotcă/ Cenușoschi și Șperlă își petrec etapa premergătoare încercărilor inițiatice în reziduurile care îi marchează la nivel onomastic. Explicațiile metatextuale din basmul cules de Tudor Pamfile revelează audienței sensul regionalismului: „cel fecior de împărat trebuie să fi fost mare zăcaș. Că ce-i șperla, decât jăraticul focului potolit și cum să se cheme cel care stă pururi în vatra focului, vânturându-i cenușa cu cleștele decât Șperlă!”. Pe primul palier
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de mare,/ Lino mălino verde!/ Da de mare țărmuri n-are,/ Dar în undă ce ni-aduce?/ Aduce pini/ Și cu tulpini;/ Pintră pini și pintră brazi” (Valea Lupului - Hunedoara). Apele revărsate ce pregătesc reiterarea genezei au smuls brazi, mălini (regionalism pentru același arbore), molizi și pini, toți reprezentări românești ale axei vegetale ce susține lumea. Tabula rasa instituită la nivel cosmic este echivalentă morții inițiatice care stabilește teritoriul spiritual defrișat de semne ale trecerii, teritoriu „pe care vor fi înscrise
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dau, Marișcă, țâie/ Să-m’ îmbobiștrăști și mie?/ - Mie nu-mi trăbă nemnică,/ Numa’ voinicu de-asară/ Ce-o ieșit pă poartă-afară,/ Cu păr galben rătezat,/ Cu cizme negre-ncălțat,/ C-acela ieste-mpărat” (Cuhea - Maramureș). Maniera excepțională prin care fecioara coase (regionalismul a îmbobidistri constituie superlativul acestei ocupații) are o valoare care depășește esteticul și conferă puteri magice, cuvenite unui inițiat, adică împăratului cu aură solară. Refuzul fetei de a primi averi lumești certifică funcția sacră a cusăturii, ca rit premarital. Participarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bună a acesteia. Am păstrat formele arhaice de limbă, caracteristicile vorbirii și scrierii generației din care a făcut Gheorghe Rădășanu parte. Acest fapt a fost împlinit și pentru că învățătorul era cunoscut pentru originalitatea și farmecul limbii populare. Am păstrat inclusiv regionalismele, parte neutilizate astăzi. O serie dintre ele beneficiază de note de subsol, cu explicație sensurilor la zi. Menționăm că nu toți termenii întâlniți au putut fi explicați. De asemenea, o serie din personalitățile din paginile amintirilor au fost trecute într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
abată cu nimic de la litera legii. Aveam ca secretară pe doamna Agrigoroaie Aurelia, o funcționară veche, foarte organizată, În preajma pensionării (1974) și ca dactilografă, pe doamna Silitra Maria, pensionabilă În 1978, care nu scăpa niciodată ocazia să strecoare câte un regionalism moldav prin textele pe care i le dădeam pentru multiplicare. Ambele cunoșteau foarte bine legislația și miau fost de un real folos. Provenit dintr-o comună ardeleană cu populație majoritară săsească, Înzestrată În scurgerea vremurilor, cu un simț al ordinii
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
atace într-un fel asemănător literatura franceză? Într-o lume globalizată literaturile minore vor deveni și mai minuscule iar cele majore vor avea mult de suferit. Nu vor dispărea, cu siguranța nu, dar se vor transforma într-un fel de "regionalisme globale". Nu trebuie să uităm că și mediile de difuzare s-au schimbat, interesul s-a diminuat iar literatura începe să fie acaparată de filme digitalizate în care sunt comprimate romane (pe ici pe acolo și poezii, așa ca un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
27 Joc de copii. 28 Mânios, nervos. 29 Dans popular. 30 Rege. 31 Corp de infanterie (ieșit din uz) 32 Potolit. 33 S-a revoltat. 34 Generația tânără. 35 Adversar. 36 Mitropolit. 37 Un bătrân soldat francez (franceză). 38 Urâtă (regionalism). 39 Monedă de patruzeci de bani. 40 Bocanci, cu vârful lat. 41 Cizmar. 42 Impozit; cotă parte. 43 Ochesc. 44 Așchii de lemn. 45 Defect. 46 Bucăți. 47 Negustor. 48 Mustăți. 49 Glumeț, poznaș. 50 Priceput. 51 Fânețe. 52 Pipă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
formativ-organicistă 127 11.2.1.2. Pedagogia culturii 133 11.2.1.3. Pedagogia personalitară 137 11.2.2. Pedagogia sociologică 139 11.2.2.1. Implicațiile unor cercetări și reflecții sociologice în domeniul educației 139 11.2.2.2. Regionalismul și localismul educativ 145 11.2.3. Pedagogia psihologică și experimentală 151 11.2.4. Semnificația unor încercări de constituire a unei "pedagogii românești" 156 11.3. Elemente de politică școlară întemeiate pe explicarea materialist-istorică a educației 166 12. EDUCAȚIA
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sau psihologică. Mai mult, direcția filosofică în pedagogia românească, la rîndul ei, cunoaște mai multe orientări: a) "școala formativ-organicistă", b) pedagogia culturii, c) pedagogia personalitară. Pedagogia întemeiată pe cercetările sociologice a cunoscut două orientări, într-adevăr apropiate, dar totuși distincte: regionalismul și localismul educativ. Se impune, așadar, analiza fiecăreia din direcțiile și orientările menționate. 11.2.1. Pedagogia filosofică 11.2.1.1. Școala formativ-organicistă Într-o perioadă de contestare a școlii tradiționale și a vechii pedagogii, de puternică manifestare a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
țărani pot fi buni gospodari. Ideile susținute de Gusti, în scrierile sale de sociologia educației le întîlnim și la alți oameni de cultură din vremea lui, cum au fost: celălalt mare sociolog PETRE ANDREI, psihologul-filosof CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU, precum și la reprezentanții regionalismului și localismului educativ. În concepția lui PETRE ANDREI (1891-1940), școala primară trebuia să fie democratică (să ofere atît la sate, cît și la orașe un minimum de cunoștințe necesare pentru viață, fără a se crea copiilor din sate condiții de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
creație. Punerea în valoare a vocațiilor individuale presupunea în concepția acestui filosof nu numai o nouă înțelegere a relațiilor culturii naționale cu cultura europeană, ci și o școală în stare să trezească inițiativa, spiritul de inovare. 11.2.2.2. Regionalismul și localismul educativ Pe fondul ideilor sugerate de sociologia gustiană și de mișcarea poporanist-țărănistă cu privire la învățămînt și educație, s-au conturat două orientări foarte apropiate în pedagogia sociologică românească. Este vorba de regionalismul și localismul educativ, reprezentate de ION C.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]